MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: George Simion laudă un atac al lui Liviu Dragnea asupra Justiției
Liderul AUR vrea reînființarea Secției Speciale care anchetează magistrați n de asemenea, el vrea un „tribunal popular”, ca pe vremea stalinismul, care să judece marile dosare de corupție
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, susţine reînfiinţarea Secţiei Speciale pentru magistraţi, creată la propunerea lui Liviu Dragnea şi desfiinţată în urmă cu doi ani de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu. De asemenea, George Simion propune ca marile dosare penale să fie judecate de un tribunal popular, numit Curte cu juraţi în sistemul de drept american.
Preşedintele AUR George Simion a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă e de părere că Justiţia funcţionează în România. ”În ciuda a ceea ce a zis Marcel Ciolacu, nu. Mi se pare că Justiţia e în continuare obedientă politicului. Mi se pare că în continuare se fac dosare politice, în momentul potrivit. Mă aştept să fiu săltat de procurori - e singura cale de a mă scoate din cursa pentru Cotroceni. Am văzut cu cei care nu răspundeau la ordine politice din cadrul PNL ce au păţit. Nu mi se pare deloc în regulă să se întâmple exact la momentul potrivit, când se depun candidaturile sau când se pune problema unei opoziţii în interiorul PNL. Răspunderea magistraţilor trebuie implementată. Dacă dai o sentinţă, nenoroceşti un om, nu prea rişti mare lucru în momentul acesta ca magistrat. Avem o gândire de simplificare a hăţişului juridic din ţara noastră şi a termenelor mult prea mari de aşteptare. Şi pentru procesele penale, pentru dosarele mari, gândim ca în SUA un tribunal cu juraţi”, a spus George Simion, la Prima TV.
Tribunalul cu juraţi, care funcţionează în sistemul de drept american, este format din persoane fără pregătire juridică. George Simion susţine acest sistem judiciar pentru că ”responsabilizează” populaţia. ”Fiecare cetăţean are drepturi, dar şi obligaţii. Şi trebuie să accentuăm această responsabilitate civică a cetăţenilor României”, a arătat Simion.
Liderul AUR a mai fost întrebat dacă DNA ar trebui să ancheteze magistraţi. ”Cineva ar trebui să ancheteze magistraţi. Aveam o Secţie Specială care a fost transferată şi nu mai are atribuţii. Aş vedea o direcţie specială în cadrul Parchetului care să se ocupe de magistraţi”, a spus Simion. Întrebat dacă îşi doreşte reînfiinţarea Secţiei Speciale din era Dragnea, creată pentru a ancheta magistraţi, George Simion a răspuns: „Asta o văd ca soluţie, pentru că dacă DNA cercetează magistraţi, toţi judecătorii şi procurorii vor fi nevoiţi să dea sentinţe favorabile DNA-ului”.
DNA a avut, prin lege, puterea de a ancheta fapte de corupţie săvârşite de magistraţi de la înfiinţarea instituţiei (2002) până în 2018, când majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a înfiinţat o Secţie Specială în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, competenţa de a ancheta magistraţi a fost transferată de la DNA la nou-înfiinţata Secţie Specială. În spatele deciziei s-a aflat liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, care încerca să scape de o condamnare penală. Înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor a stârnit critici din partea mai multor asociaţii din Justiţie, dar şi a instituţiilor europene. După ce PSD a pierdut puterea în toamna anului 2019, guvernele ulterioare s-au angajat să suprime ”creaţia” lui Liviu Dragnea. Secţia Specială a funcţionat până în martie 2022, când a fost desfiinţată în timpul guvernului Ciucă. Bilanţul instituţiei a fost unul extrem de firav: în cei trei ani şi jumătate de funcţionare, Secţia Specială a făcut doar cinci rechizitorii.
De acord cu dreptul la avort
George Simion mai susţine că legislaţia actuală din România referitoare la avort este „suficientă”. El a fost întrebat cum se poziţionează pe această temă. ”Conform legislaţiei în vigoare. Nu vrem să modificăm nimic, dar nu vrem să adăugăm chestiuni în plus, cum se cere la nivel european”, a explicat George Simion.
De asemenea, liderul AUR a mai fost întrebat ce i-ar recomanda unei minore care a rămas însărcinată: să păstreze sarcina ori să se preocupe de carieră. ”Este decizia ei, nu pot să ştiu eu de la caz la caz. Însă ar fi indicat să aibă un loc unde să doarmă noaptea, să gândească ea pentru ea ce vrea să facă şi să fie informată. Foarte multe tinere mame fac chiuretaje ilegale şi sunt bulversate”, a spus George Simion.
Pe aceeaşi temă, un alt candidat la alegerile prezidenţiale, liderul PSD Marcel Ciolacu, a susţinut că statul trebuie să vină cu soluţii pentru a „da femeii alternativa ca ultima alegere a sa să fie avortul”. „Sunt unul dintre susţinătorii familiei tradiţionale, dar eu cred – şi am avut o discuţie lungă şi cu domnul Grindeanu şi mai ales cu doamnele din echipă – va trebui în planul de guvernare să venim şi cu un plan demografic, va trebui să dăm femeii alternativa ca ultima alegere a sa să fie avortul. Normal, se întâmplă să rămână însărcinată când este în studenţie, se întâmplă să rămână însărcinată când niciunul dintre parteneri nu are serviciu, atunci statul trebuie să intervină, trebuie să intervină şi să dea o alternativă, trebuie să vină cu un program social, ca ultima alegere să fie avortul”, a afirmat Marcel Ciolacu.
„Cel mai rău lucru ar fi ca Stoianoglo să câştige”
Preşedintele AUR afirmă că i-a îndemnat pe cetăţenii Republicii Moldova să se prezinte la referendum şi să voteze pro Uniunea Europeană. Simion este de părere că „cel mai rău lucru” ar fi ca Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiştilor, să câştige. „Eu am avut cu o zi înainte (de referendum – n.r.) poziţie publică şi am îndemnat toţi cetăţenii Republicii Moldova să meargă să voteze. Să voteze la referendum, sigur că da, pentru vest, nu pentru est. Am spus public, e pe pagina mea de Facebook, am dovadă”, a afirmat George Simion. El e de părere că „cel mai rău lucru” ar fi ca Alexandr Stoianoglo să câştige preşedinţia Republicii Moldova. „Sincer să vă zic, dacă se prezentau cei care boicotau, ieşea dezastru şi atunci am să vă răspund la fel de sincer la întrebare: dacă aş fi reacţionat, ar fi trebuit să spun despre eşec şi despre faptul că există nişte autori ai acestui eşec. Şi dacă spun acuma public, prinde rău în perspectiva turului 2, pentru că cetăţenii Republicii Moldova sunt vădit nemulţumiţi de actuala conducere şi cel mai rău lucru ar fi ca Stoianoglo să câştige turul 2”, adaugă Simion.
Comportamentul agresiv în trafic poate fi reclamat, de duminică, pe aplicaţia MAI
ce manifestări de compartament cad sub influența legii
Participanţii la trafic pot reclama, începând de duminică, 27 octombrie, comportamentul agresiv al celorlalţi şoferi depunând o sesizare, precum şi probele sau indicii care pot duce la obţinerea probelor pe aplicaţia Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Poliţia Română aminteşte care sunt, conform legii, manevrele sau acţiunile şoferilor care pot fi încadrate în categoria comportamentelor agresive.
Sesizarea privind comportamentul agresiv trebuie să conţină, în mod obligatoriu, datele de identificare ale celui care face reclamaţia - nume, prenume şi codul numeric personal ori, după caz, codul de identificare, datele de contact, număr de telefon şi adresa de corespondenţă - declaraţie pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute şi a înregistrării audio-video sau video, data, ora, locul sau orice alte elemente care să conducă la identificarea locului unde a fost surprinsă posibila faptă contravenţională, precum şi semnătura.
Legea interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.
Comportamentul agresiv în traficul include manevre precum: deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens; întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor; pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare; circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia.
Tot în categoria manevrelor considerate comportament agresiv sunt incluse şi folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie; conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi; mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia sau realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia şi conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.
Stoianoglo: România nu am realizat niciun proiect investiţional care ar putea apropia Moldova de UE
n Maia Sandu a catalogat afirmaţia lui Stoianoglo, care are cetățenie română, drept „o ofensă adusă la adresa oamenilor din România, la adresa României”
Contracandidatul Maiei Sandu pentru preşedinţia Republicii Moldova Akesandr Stoianoglo se prrezintă ca un susţinător al relaţiei cu România, admiţând că aceasta este „cel mai important partener al Republicii Moldova şi din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, şi din punct de vedere promovare pentru speranţa noastră pro-europeană”, însă susţine că între cele două ţări nu există, de decenii, „niciun proiect investiţional regional care ar putea apropia Republica Moldova la Uniunea Europeană”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a întrebat, duminică, în dezbaterea electorală la care participă alături de Akesandr Stoianoglo şi în care cei doi îşi pun reciproc întrebări, dacă crede că poate construi o relaţie cu România, în condiţiile în care discursul său este de natură a-i „speria” pe cetăţenii moldoveni în ceea ce priveşte relaţia cu România. „Dumneavoastră sunteţi cetăţean român, dar sunteţi susţinut de un partid care sperie moldovenii cu România. Cum credeţi dvs. că puteţi să construiţi o relaţie bună cu vecinul nostru cel mai important România?”, l-a întrebat Maia Sandu pe contracandidatul său.
„Aveţi dreptate că România este cel mai important partener al Republicii Moldova şi din punct de vedere relaţiile bilaterale, şi din punct de vedere promovare pentru speranţa noastră pro-europeană şi vă garantez că relaţiile cu România nu numai că se vor îmbunătăţi, dar se vor întări în toate domeniile de activitate. Aţi făcut atâtea declaraţii despre relaţiile noastre cu România. Într-adevăr, statul românesc a acordat un sprijin în cele mai complicate situaţii pentru ţara noastră. În acelaşi timp, practic cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional care ar putea apropia Republica Moldova la Uniunea Europeană. Eu deja am adus aşa, un exemplu, că 30 de ani, sau mai mult de 20 de ani, vorbim despre relaţiile bune cu România şi până acum nu am construit un drum direct, un tren de la Chişinău până la Bucureşti. De aceea, haideţi să lăsăm declaraţiile aparte şi trecem la realizări concrete!”, a afirmat candidatul socialist Aleksandr Stoianoglo.
Maia Sandu a replicat că este „o ofensă” adusă românilor afirmaţia lui Stoianoglo conform căreia nu există proiecte importante între cele două ţări.
„Eu cred că este o ofensă adusă la adresa oamenilor din România, la adresa României să spuneţi că nu avem proiecte importante. Dumneavoastră nu vreţi să cunoaşteţi despre toate proiectele importante pe care le avem: construcţia de poduri, reparaţia de grădiniţe, finanţarea unor proiecte din programul Satul European, obiective culturale, cumpărare de autobuze şi multe, multe alte lucruri pe care le face România. Nu mai zic deja de ajutorul pe care l-am primit în momentul în care Rusia ne-a şantajat cu livrarea de gaze. Dar aşa, ca între doi români: dumneavoastră chiar credeţi că România o să sprijine omul Moscovei şi o să continue să facă asemenea investiţii, aşa cum a făcut până acum? Eu zic să fiţi sinceri cu cetăţenii şi să nu le spuneţi poveşti cu zmei!”, a fost replica preşedintei Maia Sandu.
Aleksandr Stoianoglo a făcut o pauză de câteva secunde, după care a adresat, la rândul său, o întrebare candidatei Maia Sandu, fără a răspunde la întrebare.
O nouă tragedie pe DN2: Două persoane au murit și trei au fost rănite într-un accident
Două persoane au murit şi trei au fost transportate la spital în urma unui accident produs, sâmbătă, pe DN2, la Ciocârlia, în care au fost implicate două autoturisme.
Potrivit ISU, la faţa locului au fost găsiţi doi bărbaţi de 58, respectiv 53 de ani, încarceraţi, în stop cardio-respirator, care nu au răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declaraţi decedaţi.
De asemenea, au fost găsite şi trei persoane rănite, dintre care un minor de 14 ani. Acestea au fost evaluate şi monitorizate, ulterior fiind transportate la diferite unităţi spitaliceşti din Bucureşti şi Urziceni.
Primele trenuri moderne nu vor circula prin regiunea Moldovei
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a publicat în transparenţă decizională proiectul de decizie a preşedintelui ARF pentru aprobarea încheierii actului adiţional nr.1 la contractul de servicii publice atribuit CFR Călători, în vederea intrării în operare, începând cu 15 noiembrie 2024, a trenurilor electrice RE-IR1 Alstom Coradia pe ruta de circulaţie Bucureşti Nord-Ploieşti Vest-staţiunile de pe Valea Prahovei-Braşov, se arată într-un document publicat pe site-ul ARF.
Ulterior, în prima parte a anului 2025, pe măsură ce restul de 11 trenuri vor intra în parcul ARF şi predate spre operare CFR Călători în acest contract de servicii publice, trenurile electrice RE-IR1 Alstom Coradia vor circula pe toate rutele din contract: Bucureşti - Constanţa; Bucureşti - Craiova; Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Sighişoara - Alba Iulia - Deva - Arad - Timişoara; Bucureşti - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timişoara - Arad; Bucureşti - Craiova - Târgu Jiu - Deva.
Potrivit ARF, celelalte 25 de trenuri electrice RE-IR1 Alstom Coradia vor intra în circulaţie în 2025, în cadrul contractelor de servicii publice aflate în prezent în procedura de licitare, deservind restul de magistrale feroviare electrificate: Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Iaşi; Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Suceava; Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Brăila - Galaţi; Iaşi - Suceava - Dej - Cluj Napoca; Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Sighişoara - Cluj Napoca; Braşov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bistriţa - Cluj Napoca; Bucureşti - Ploieşti - Braşov; Cluj Napoca - Alba Iulia - Deva - Arad - Timişoara.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a contractat de la furnizorul Alstom Ferroviaria SpA 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs printr-un contract de achiziţie încheiat în luna martie 2022. Primul tren electric Alstom Coradia Stream din acest lot a ajuns în România pe 4 decembrie 2023, de atunci aflându-se în teste, în timp ce calendarul de livrare a celorlalte 36 de rame electrice RE-IR s-a decalat. Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la 2,42 miliarde lei, fără TVA. Trenurile pentru ARF au fost produse în Polonia.
Lasconi: O ţară întreagă a văzut cum un baron PSD umbla în portbagaj cu un milion de lei. Acum, Justiţia ne spune că nu e chiar cum am văzut
Preşedinta USR, Elena Lasconi, a afirmat sâmbătă despre cazul lui Dumitru Buzatu că o ţară întreagă a văzut cum un baron PSD umbla în portbagaj cu peste un milion de lei, iar acum, Justiţia - care funcţionează şi trebuie lăsată în pace, cum spune Marcel Ciolacu, ne spune că nu e chiar cum am văzut. Reacţia lui Lasconi vine după ce Curtea de Apel Iaşi a decis, vineri, să excludă din rechizitoriul procurorilor în cazul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui Dumitru Buzatu, acuzat că a luat peste un milion de lei mită, declaraţia unei martore şi înregistrări ambientale, precum şi a unor procese-verbale. „Domnule Marcel Ciolacu, aşa funcţionează Justiţia, cum spuneţi dumneavoastră? O ţară întreagă a văzut cum un baron PSD umbla în portbagaj cu peste un milion de lei, a văzut cum un angajat al statului se plimba cu o avere în maşină. O ţară întreagă s-a revoltat văzând imagini clare cu domnul Buzatu care se plimba în maşină cu banii care ar fi ajuns pentru masa caldă a 80.000 de elevi în ziua respectivă. Acum, Justiţia - care funcţionează şi trebuie lăsată în pace, cum spune Marcel Ciolacu, ne spune că nu e chiar cum am văzut. Şi nu printr-o decizie a unui judecător, ci printr-un artificiu de procedură. Domnule Ciolacu, cum a funcţionat în acest caz, unde este dreptatea aici?”, întreabă preşedinta USR, Elena Lasconi. ”Ce anume funcţionează, dacă după 35 de ani Dosarul Revoluţiei încă se tot plimbă între instanţe? Despre cel al Mineriadei mai vorbim? 10 august? Colectiv?”, mai spune Lasconi. Ea îi transmite premierului că este nevoie de o reformă a justiţiei.