MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Gașca de milionari care au pus gând rău DNA
Puiu Popoviciu, condamnat miercuri definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, este unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din așa numitul cartel anti-DNA, implicat în acțiuni de lobby extern împotriva luptei anticorupție din Romainia, scrie hotnews.ro.
O serie de surse apropiate anchetei au declarat pentru publicația online că Popoviciu și alți oameni de afaceri români cu probleme în justiție încearcă să convingă congresmeni și oameni foarte influenți din establishment-ul american că sunt victimele unor abuzuri. Presa speculează că Popoviciu ar fi fugit în Statele Unite înainte de condamnare, iar Antena 3 a difuzat, ieri, imagini cu casa unde se presupune că ar sta. Una din persoanele influente cu care Popoviciu ar fi legat o relație de prietenie este Robert Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte american Joe Biden, prin care ar fi încercat să-și susțină cauza inclusiv în Congresul american.
Potrivit hotnews.ro, cartelul anti-DNA ar fi devenit foarte activ în Statele Unite în ultimele luni. Alți potenți oameni de afaceri cu bune conexiuni peste Ocean au organizat o vastă operațiune de lobby cu scopul de a convinge decidenții de la Washington să-și retragă susținerea pentru DNA și Kovesi. Lor li s-a alăturat grupul Monaco (Schwartenberg, Videanu, Ghiță, Rizea etc.), conform informațiilor obținute de hotnews.ro, dar și lideri politici importanți. Printre vârfurile campaniei mediatice derulate în plan extern împotriva DNA se numără și Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri decedat la începutul anului.
Lăudat de Băsescu
Gabriel „Puiu” Popoviciu (58 de ani) trece drept unul dintre cei mai mari jucători de pe piața imobiliară din România, una dintre afacerile sale pentru care a și fost condamnat la 7 ani de închisoare fiind tranzacția cu terenurile din nordul Bucureștiului unde se află centrul comercial Băneasa și ambasada Statelor Unite. Jurnaliștii de la RISE Project au descoperit, în aprilie 2014, că milionarul român a făcut tranzacții cu apartamente de lux la New York chiar în timp ce averea sa din România era sub sechestru.
Căsătorit în 1980 cu Doina, fiica lui Ion Dincă, zis “Te leagă”, fost prim-vicepremier în regimul comunist, Popoviciu a emigrat imediat după Revoluție în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New Jersey.
A revenit ulterior în țară pentru a dezvolta afaceri, printre acestea numărându-se hotelurile Howard Johnson, Grand Plaza, Ramada Plaza și Ramada Parc, Casa Doina, Alltrom, IKEA, Comaliment, Pizza Hut, KFC. În 2003 avea o avere estimată la cel puțin 100 de milioane de dolari.
În martie 2009, fostul președinte,Traian Băsescu a declarat că l-a cunoscut pe Puiu Popoviciu la Primărie, când a prezentat programul de investiție în zona Băneasa, și că este "o eroare să blamezi o investiție de asemenea dimensiuni".
Propuneri MAI: Închisoare pe viață pentru uciderea unui polițist
de asemenea, tulburarea liniștii publice ar urma să fie pedepsită cu până la 5 ani de închisoare
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, i-a transmis, ieri, ministrului Justiției, Tudorel Toader, propuneri de modificare a Codului Penal, prin care dorește înăsprirea pedepselor pentru ultraj și ultraj judiciar, precum și pentru omorul calificat. Astfel, faptele de ultraj comise împotriva unui polițist, jandarm sau militar ar putea fi pedepsite cu închisoarea și nu cu amendă, la fel și în cazul ultrajului judiciar împotriva unui judecător sau procuror, iar uciderea unui polițist, jandarm, judecător, procuror sau militar ar putea fi pedepsită cu închisoarea pe viață. „A devenit un fapt curent ca intervenția polițiștilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu amenințări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creștere a numărului infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române (^7,3%)”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se mai precizează că există „o îngrijorare” în rândul polițiștilor, jandarmilor sau altui personal din domeniul ordinii publice, cum că statul nu instituie măsuri de protecție a personalului său, precum și o lipsă de încredere și critici în rândul populație despre modul de intervenția a autorităților. Ministerul de Interne propune, în acest sens, reformularea alineatului 4 al articolului 257 din Codul Penal privind ultrajul, astfel că pentru faptele de ultraj „comise asupra unui polițist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.” În prezent, Codul Penal nu prevede pedeapsa cu închisoarea pentru faptele de ultraj comise împotriva forțelor de ordine.
O altă propunere o reprezintă pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru uciderea unui polițist. În prezent, pedeapsa maximă aplicabilă pentru această faptă este de 15 – 30 de ani. În plus, ar putea fi majorată pedeapsa pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, astfel că „violențele comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică” nu vor mai fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, ci doar cu închisoare de la un an la cinci ani
Toader: Peste 3.000 de pagini din dosarele SIPA au fost copiate la xerox
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, miercuri seară, că peste 3.000 de pagini din dosarele SIPA au fost copiate la xerox în sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), unde este ținută sub pază arhiva, el anunțând că a sesizat Parchetul. "La ANP există xeroxul cu care au fost copiate cele peste 3,000 de pagini și care este sigilat. La ANP există condicile privind vizitatorii în arhivă. Am solicitat aceleași informații și de la oficiul care eliberează certificatele ORNISS. Le-am primit și acolo îmi spune cine avea și cine nu. Acele informații se referă la diverși, foști angajați sau neangajați ai Ministerului Justiției care astăzi se află în alte demnități sau în Ministerul Justiției, dar care se află la adăpostul prezumției de nevinovăție”, a afirmat Tudorel Toader. Ministrul Justiției declara, la începutul lunii iulie, că știe că au existat "vizitatori" ai arhivei SIPA care nu dețineau certificate ORNISS și că a trimis o adresă la ORNISS pentru a-i transmite numele acestora, așteptând răspuns mai devreme de termenul legal de 30 de zile.
Cum și cu cât “se taie” din pensiile militarilor și polițiștilor
Proiectul de OUG privind pensiile militare de stat prevede că pensia nu va mai putea depăși media soldelor sau salariilor primite în anii de activitate, în baza cărora s-a calculat venitul. Proiectul limitează și indexarea pensiilor speciale cu rata medie anuală a inflației, fără alte sporuri, dispoziție care se va aplica și pensionarilor din aviație, personalului auxiliar din instanțe și parchete, funcționarilor parlamentari, diplomaților și parlamentarilor.
Sunt eliminate și sporurile primite în cazul indexărilor. Pensiile astfel nu vor mai fi indexate cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, ci doar cu nivelul mediu al inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. Prin acest proiect se modifică și actualizarea pensiilor în cazul unor alte categorii de personae care beneficiază de pensii speciale: parlamentarii, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcționarii publici parlamentari, diplomații și membrii Curții de Conturi.
Reprezentanții sindicatului angajaților din penitenciare susțin că prin acest proiect s-a renunțat la schimbarea modului de calcul a pensiilor militare de stat și la modificarea vârstei de pensionare, care se aflau în intenția Guvernului.
Anunțul privind intenția Executivului de a schimba prevederile legale ce reglementează sistemul de pensii speciale a fost făcut, duminică, de către ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. ”Avem de gând să dăm o ordonanță chiar săptămâna viitoare. Am lucrat la ea. Nu ne-am apucat încă de Legea pensiilor pe partea de contributivitate unde este obligatoriu să facem creșterile din programul de guvernare, însă după apariția Legeii salarizării ne-am dat seama că, dacă nu corectăm sistemul, în sensul că, dacă lăsăm pensiiile de serviciu să se actualizeze cu ce este la cei activi, vom ajunge într-o situație foate neplăcută de anul viitor, în sensul că economia nu poate să susțină astfel de creșteri”, a motivat Lia Olguța Vasilescu.
Premierul Tudose, somat să ceară scuze public Simonei Halep
Vicepreședintele PNL Florin Cîțu îi solicită premierului Mihai Tudose să îi ceară scuze Simonei Halep după ce șeful Guvernului a afirmat că legea privind indemnizațiile pentru creșterea copilului trebuie schimbată urgent, înainte ca Simonei Halep să-i vină ideea de a rămâne însărcinată, deoarece statul ar trebui să îi plătească 85% din veniturile pe ultimul an.
”Ați îndrăznit să atacați într-un mod josnic și prima «multinațională», pe persoană fizică, românească 100%. Pe Simona Halep! Consider inadmisibil modul în care ați «glumit» împreună cu colegii dumneavoastră pe seama unuia dintre singurele lucruri care i-au bucurat pe români în ultimele 6 luni! Cum adică vă este frică ca Simona Halep să facă un copil? Îl somez public pe Prim-Ministrul României, Mihai Tudose, să ceară scuze public Simonei Halep”, l-a avertizat Florin Cîțu pe prim-ministrul Mihai Tudose într-o postare pe Facebook. Vicepreședintele PNL mai afirmă că dacă șeful Guvernului nu își va cere scuze, înseamnă că atât el, cât și Cabinetul pe care îl conduce, dar și PSD, nu încurajează performanțele individuale ale românilor care reușesc în viață.
Avertizare cod roșu de caniculă pentru 12 județe
Meteorologii au emis o avertizare cod roșu de caniculă pentru 12 județe din vestul țării. În zonele de câmpie și de podiș ale județelor Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Sălaj, Cluj, Mureș, Alba, Hunedoara, Mehedinți și Dolj se vor înregistra temperaturi maxime extreme comparabile cu recordurile absolute ale perioadei și care se vor situa între 39 și 42 de grade. Potrivit avertizării meteorologice,vineri și sâmbătă, valul de căldură care a debutat încă de luni va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități și se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 și 84 de unități. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 și 25 de grade.
În Moldova, Dobrogea, Muntenia și local în Maramureș, Transilvania și Oltenia, unde este în continuare în vigoare avertizarea cod portocaliu de caniculă, temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 și 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice și va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere, în special în zonele de munte și în jumătatea de nord a țării, mai precizează ANM.
Președintele Franței, așteptat în România pe 24 august
Președintele Franței, Emmanuel Macron, va efectua o vizită în România pe 24 august, au confirmat surse diplomatice franceze. Macron va efectua astfel prima sa vizită în România. Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu omologul său francez în marja Consiliului European de la Bruxelles care a avut loc în iunie. "Am avut o primă întâlnire așezată, bilaterală, cu președintele Macron. Am abordat, într-un timp foarte scurt, multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare și bilaterală, și în formate europene. Am discutat despre colaborări, de exemplu, pe Schengen. Am discutat despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural. Am discutat despre mult vehiculata directivă pe detașarea muncitorilor", a afirmat Iohannis, la acea dată. Emmanuel Macron a fost ales președinte al Franței în mai anul acesta.
