MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Formațiunile maghiare au semnat o declarație comună pentru autonomie
Formațiunile politice maghiare din România - UDMR, PPMT și PCM - au semnat, ieri, la Cluj-Napoca, o declarație comună privind armonizarea conceptelor de autonomie, pentru a avea o poziție comună pe viitor la orice dezbatere a subiectului, inclusiv în relația cu autoritățile române.
Documentul vorbește despre trei tipuri de autonomie - teritorială, locală și culturală -, pe care formațiunile maghiare vor să le discute cu politicienii români pentru a fi “codificate din punct de vedere legislativ”. Declarația comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată, la Cluj-Napoca, de președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele PPMT, Szilagyi Zsolt și președintele PCM, Biro Zsolt. Într-o conferință de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a declarat că se dorește reiterarea “acelor deziterate și principii care de 28 de ani ne conduc în viața politică din România”.
Kelemen Hunor a precizat că documentul vorbește despre trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunități care trăiesc în condiții interetnice și autonomia culturală, în primul rând pentru diaspora. “În anul centanarului, am propus și propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalități legislative, administrative, prin care dezideratele comunității maghiare pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor.
“Mulți dintre sceptici se înteabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare și autonomie, de ce noi în continuare suntem cetățeni corecți, care creează valori, cetățeni loiali ai României. Cred că autonomia este declarația supremă de loialitate față de statul român”, a spus președintele PPMT.
Fost deputat PNL, trimis în judecată pentru o mită de 5,3 milioane de euro
Marin Anton, fost deputat PNL și secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Adrian Ionescu, fost director în CNADNR au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, ieri, pentru luare de mită, respectiv complicitate la această infracțiune. Marin Anton este acuzat că a primit mită aproximativ 5,3 milioane de euro de la compania care a realizat noul terminal al Aeroportului Otopeni.
Conform procurorilor, în 2009 se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum și perspectiva aderării la spațiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor, a unor indicatori tehnico-economici actualizați. Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul și întreaga documentație către beneficiar - Compania Națională Aeroporturi București (C.N.A.I.B.) la finalul anului 2008 și urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor și aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că C.N.A.I.B. a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009 la Ministerul Transporturilor nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanțare, lucrările pe șantierul Otopeni stagnau.
În acest context, în perioada iunie – noiembrie 2009, Marin Anton a acceptat promisiunea și ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale care avea în executare contractul de modernizare la aeroport, suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor.
Vreme relativ caldă în următoarele două săptămâni
Regimul termic estimat de meteorologi pentru următoarele două săptămâni va fi, în general, peste normalul termic al perioadei, dar precipitațiile vor începe să fie din ce în ce mai prezente la nivel național, în special spre finalul fiecărei săptămâni de prognoză, potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valabile în intervalul 8 - 21 ianuarie, publicate ieri. În Moldova, vremea va intra într-un proces de răcire, de la o medie regională a temperaturilor maxime în jur de 4 grade, până la valori între -2 și -1 grad, în data de 14 ianuarie. A doua săptămână va debuta cu o încălzire treptată, până în 18 ianuarie, când mediile maximelor vor atinge 4 grade, însă ulterior se va răci ușor. Nopțile vor urma în general aceeași evoluție, cu răcire mai accentuată în intervalul 13 - 15 ianuarie, când media minimelor va atinge -10 grade. Până în 18 ianuarie se va încălzi, cu minime ce vor oscila între -4 și 0 grade. Probabilitatea pentru precipitații va fi mai ridicată în intervalul 10 - 12 ianuarie și, din nou, posibil mai însemnate, în perioada 17 - 21 ianuarie. În rest se vor semnala doar trecător precipitații slabe.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
