Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Doi români din trei nu au fost niciodată la teatru

Ziarul de Vrancea
26 oct 2019 1642 vizualizări

Românii cheltuie pentru cultură de cinci ori mai puțin față de media europeană n peste 65% dintre români consideră că sunt liberi să spună ce gândesc fără să se teamă de consecințe

Românii au cheltuit anul trecut, în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, de cinci ori mai puțin față de media europeană, arată Barometrul de Consum Cultural.

Potrivit studiului, în 2018 a fost remarcată o creștere cu 6 puncte a procentului persoanelor care au mers la cinema, de la 33% în 2016, la 39% în 2018, la fel cum a crescut și consumul de spectacole de muzică și divertisment, de la 43% în 2016, la 57% în 2018 (cel puțin o dată pe an). În ciuda creșterii numărului de spectacole, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. În continuare, 67% dintre români nu au văzut vreodată un spectacol de teatru. În schimb, 92% dintre cei intervievați s-au uitat la televizor cel puțin o dată pe săptămână, iar 79%, zilnic.

La lansarea Barometrului, președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a vorbit despre sumele pe care românii le cheltuiesc pentru cultură, în comparație cu cele de la nivel european.

„Românii cheltuiesc, în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, în timp ce media europeană este de cinci ori mai mare. Cea mai mare parte a sumei este alocată pentru plata serviciilor TV și mai puțin pentru procurarea altor servicii culturale”, a declarat Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

 

Lipsa de încredere în cei din jur

 

Mai mult de 65% dintre români consideră că sunt liberi să spună ce gândesc fără să se teamă de consecințe, mai arată studiul. Astfel, 84% dintre cei intervievați nu au încredere în cei din jurul lor și consideră că este mai bine să fii prudent, și doar 66% consideră că în România oamenii sunt liberi să spună ce gândesc fără să le fie frică de consecințe, în timp ce 17% sunt împotriva acestei afirmații.

Dintre cei care nu consideră că sunt liberi să spună ce gândesc, 26% trăiesc în regiunea de Vest, iar 24% în Nord-Est.

La întrebarea „Ce înseamnă să fii un adevărat român?”, 94% dintre cei intervievați au răspuns că, pentru a fi un adevărat român, este important și foarte important să respecți legile și instituțiile României, 88% să te fi născut în România, iar 72% consideră că un adevărat român este creștin ortodox. De asemenea, 80% dintre cei intervievați preferă să fie cetățeni români și nu ai altei țări.

Armata Română, mai puternică decât cea a Ungariei

n țara noastră reprezintă a 11-a forță militară din UE

Armata României ocupă poziția 40 din 137 în topul celor mai puternice armate din lume, potrivit clasamentului realizat de Global Firepower în 2019, citat de Rador. România ocupă aceeași poziție ca anul trecut în clasamentul realizat de revista de specialitate Global Firepower, în urcare două locuri față de acum doi ani când Armata României ocupa poziția 42. La nivelul Uniunii Europene, România reprezintă a 11-a forță militară, iar la nivel NATO a 14-a. Conform Global Firepower, Armata României dispune de aproximativ 70.000 de militari activi și 50.000 de militari în rezervă. Cu un buget pe apărare ce se ridică la 2,19 miliarde de dolari, Armata României dispune totodată de 33 de avioane de vânătoare, 41 de avioane de antrenament, 63 de elicoptere, 1.400 de vehicule blindate, 717 tancuri, 243 de lansatoare de rachete. În zona maritimă, Forțele Navale dispun de 3 fregate, 4 corvete și 3 vase de patrulare.

România nu are, în schimb, niciun elicopter de atac, distrugător sau submarin iar de un portavion nici nu poate fi vorba. Totuși, România ar sta mai bine decât toți vecinii, cu excepția Ucrainei.

Comparație cu armatele statelor vecine

Bulgaria este pe poziția 49, la distanță relativ mică față de România. Sofia are aproximativ 33.000 de militari activi și 3.000 de cadre în rezervă. Armata Bulgariei dispune de 13 avioane de vânătoare, 17 de antrenament și 21 de elicoptere, două de atac, dar și de 3.900 de blindate și aproximativ 2.400 de tancuri. În ceea ce privește Forțele Navale, Bulgaria dispune de 4 fregate, 3 corvete și 4 nave de patrulare.

Ungaria se află pe poziția 55, cu 15 locuri în spatele României. Armata ungară numără 25.000 de cadre militare active și 45.000 în rezervă. Ungurii dispun de doar 12 avioane de vânătoare, 6 de antrenament și 18 elicoptere. Budapesta deține 30 de tancuri și 944 de blindate.

Serbia în schimb stă rău și se află pe locul 79. Cu 30.000 de cadre militare active și 50.000 în rezervă, Serbia are doar 11 avioane de vânătoare și 37 de antrenament, dar și 40 de elicoptere. Belgradul dispune de 293 de tancuri și 778 blindate.

Republica Moldova, inclusă și ea în clasament, e abia pe 103 din 137 de armate. R.Moldova dispune de 5.000 de militari activi și 60.000 în rezervă. Nu au niciun avion militar de luptă ci doar unul de transport, două elicoptere de atac și 341 de blindate.

De departe, dintre vecinii României, cel mai bine se clasează Ucraina, aflată pe poziția 29 în topul celor mai puternice armate. Cu un personal militar activ de peste 200.000 de oameni și aproximativ 1.000.000 de cadre aflate în rezervă, Kievul dispune de 62 de avioane de vânătoare, 54 de antrenament, 99 de elicoptere, 34 de elicoptere de atac. Ucraina are peste 10.000 de blindate și 2.000 de tancuri, o singură fregată și 11 nave de patrulare.

Fără nicio surpriză, clasamentul celor mai puternice forțe militare este condus de SUA. Urmează Rusia, China, India, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Turcia și Germania.

Soarta Guvernului Orban se decide lunea viitoare

Președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, a anunțat, ieri, după ședința Birourilor Permanente Reunite că s-a decis calendarul învestirii Guvernului Orban: marți și miercuri, de la ora 9.00, vor avea loc audierile miniștrilor, iar luni, în 4 noiembrie, va avea loc votul în plenul Parlamentului. “Pentru candidații la posturile de ministru audierile vor fi marți și miecuri, de dimineață de la ora 9.00 până seara. Am căutat să evităm încălecarea mai mutor comisii, iar pentru luni s-a decis, în unanimitate, ca luni la ora 14.00, să aibă loc ședințele reunite pentru învestitura Guvernului”, a anunțat Teodor Meleșcanu, luni, după ședința Birourilor Permenante Reunite.

Propunerea premierului desemnat, Ludovic Orban, ca audierea miniștrilor să aibă loc marți, iar votul să fie dat miercuri nu a întrunit numărul de voturi necesar. Meleșcanu a precizat că miercuri se comemorează patru ani de la tragedia din Colectiv și “nu e poate cea mai bună zi pentru activitatea Parlamentului”.

Anterior, Ludovic Orban a precizat că formațiunile care au anunțat că susțin învestirea Guvernului dețin 225 de voturi și există promisiuni din partea altor 9 parlamentari că vor vota. De asemenea, Orban a afirmat că se poartă discuții cu alți 20 de parlamentari pentru a fi convinși să voteze. PNL are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a-și trece guvernul.

Patronul Realitatea TV s-a înscris în PSD

Cozmin Gușă, patronul Realitatea TV, s-a înscris, ieri, în PSD, a anunțat primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.  Astfel, Gușă revine în partidul în care a ocupat funcția de secretar general când era condus de Adrian Năstase. Dan Tudorache a postat o fotografie alături de Cozmin Gușă și de Paul Stănescu, cu mesajul „prieteni vechi, proiecte noi, muncă în echipă”. Ulterior, Tudorache a postat și adeziunea lui Cozmin Gușă, datată 28 octombrie 2019.

Gușă a fost secretar general al PSD între 2001 și 2003, în perioada guvernării Năstase, dar în 2004 schimbă tabăra și trece la rivalul fostului premier, Traian Băsescu. A fost directorul de campanie al fostului președinte și ales deputat pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, în anul 2004. Și-a făcut popriul partid, împreună cu Lavinia Șandru, în 2005, Partidul Inițiativa România. A cultivat relații de prietenie controversate cu personaje ca fiind în sfera rusă de influență, ca fostul președinte al Federației Române de Judo, Marius Vizer, dar și cu poetul Mircea Popa, care s-a remarcat prin poziții pro rusești. Popa a fost consilierul lui Gușă, care l-a însoțit pe fostul secretar al PSD în timpul deplasării la Moscova din 2002, când a aranjat vizita fostului premier Adrian Năstase în Rusia. În august 2018, Gușă a anunțat că lansează Partidul Realitatea, ulterior acuzând faptul că înscrierea formațiunii ar fi blocată de actuala putere.

Slatina: Elevă bătută și călcată pe cap de două colege

Polițiștii au început, ieri, cercetări pentru lovire și alte violențe în cazul unei fete în vârstă de 13 ani care ar fi fost lovită, pe o stradă din Slatina, de alte două fete, tot de 13 ani, iar agresiunea a fost filmată și postată pe internet. Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt, în acest caz polițiștii s-au autosesizat, luni, după apariția unei înregistrări cu agresiunea, în mediul on-line.

Într-o înregistrare se poate observa cum o fată, care stă așezată pe jos, este lovită de o alta cu palmele peste față și peste cap, este trântită la pământ, este lovită cu piciorul în zona cefei și îi este pus piciorul pe cap. Anchetatorii au stabilit că agresiunea s-a produs pe 19 septembrie în municipiul Slatina, pe strada Tunari.

Instanță: Procurorii militari din dosarul 10 august nu au încălcat legea

Procurorii militari Gheorghe Cosneanu și Codruț Mihalache nu au săvârșit nicio abatere disciplinară în privința dosarului 10 august, a decis definitiv instanța supremă.  Magistrații au respins astfel recursul Inspecției Judiciare, care declanșase cercetarea disciplinară în cazul celor doi procurori pe motiv că ar fi încălcat procedurile interne privind ancheta în dosarul reprimării violente a manifestației. Instanța supremă a respins ca nefondat recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva hotărârii din aprilie a Secției pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba o decizie a procurorilor din CSM prin care a fost respinsă acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciară împotriva procurorilor militari Gheorghe Cosneanu și Codruț Mihalache. Inspecția Judiciară a început, în octombrie 2018, verificările împotriva procurorilor militari Gheorghe Cosneanu, Codruț Mihalache și Bogdan Pîrlog, pentru încălcarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a dosarului din 10 august. Procurorii militari au fost acuzați că ar fi încălcat ordinele și procedurile interne privind ancheta în cazul reprimării violente de către jandarmi a protestului din 10 august 2018. Lor li s-a imputat că au instrumentat cauza înainte ca dosarul să fie preluat de către Secția militară din cadrul Parchetului General. După mutarea dosarului la Parchetul General, aceștia s-ar fi ocupat în continuare de caz. În cazul procurorului Bogdan Pîrlog, a fost suspendată procedura acțiunea disciplinară, pe motiv de incompatibilitate a unuia dintre inspectorii judiciari.

Accident în Ungaria: O familie de români cu 2 copii, printre victime

Șapte persoane, între care o familie cu doi copii din România, au murit într-un teribil accident de circulație petrecut în Ungaria. Un TIR a intrat în parapetul autostrăzii M5 și a lovit două autoturisme care circulau pe sensul opus de mers. În urma impectului a izbucnit un incendiu care a făcut scrum cele trei mașini, scrie presasm.ro.

Accidentul s-a petrecut duminică noapte, în jurul orei 02:30, ora Ungariei, pe autostrada M5, în zona localității Balástya, aflată la 71 de kilometri de Vama Nădlac. Potrivit Poliției ungare, un TIR înmatriculat în Serbia, cu destinația Budapesta, a rupt parapetul autostrăzii, a pătruns pe contrasens și a izbit două autoturisme care circualu regulamentar. Accidentul de circulație a fost urmat de un incendiu, iar persoanele care se aflau în cele două autoturisme nu au mai putut fi salvate. Autoritățile ungare au confirmat decesul pasagerilor, dar și faptul că șoferul de TIR a scăpat cu viață.

Presa din Ungaria titrează că este vorba despre două mașini cu numere de înmatriculare străine, iar potrivit informațiilor unul dintre automobile, Skoda, este înmatriculat în România, iar un altul în Olanda. În mașina înmatriculată în România s-ar fi aflat o familie cu doi copii.

Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni

Temperaturile vor scădea în cea mai mare parte a țării până în 4 noiembrie. Potrivit estimărilor publicate luni de Administrația Națională de Meteorologie, valabile pentru intervalul 28 octombrie - 10 noiembrie, urmează câteva zile de frig, apoi temperaturile vor urca, transmite Mediafax. La munte se anunță ninsori.

În Moldova, începând din 29 octombrie, răcirea accentuată a vremii va determina înregistrarea unor temperaturi în general apropiate de normalul perioadei. Astfel, maximele diurne vor scădea de la o medie de 11...14 grade în 29 octombrie la 7...10 grade în intervalul 30 octombrie - 2 noiembrie. Ulterior, este estimată o încălzire treptată a vremii, determinând un ecart termic diurn de 10...13 grade, mediat regional. O evoluție similară vor avea și valorile nocturne ale temperaturii aerului, cu o scădere bruscă și semnificativă, astfel că la sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie minimele se vor situa în medie între -2 și 2 grade, urmând ca în cea de-a doua săptămână de prognoză să crească la valori de 2...6 grade. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în data de 29 octombrie și din nou în perioadele 3-4 noiembrie și 6-8 noiembrie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.