MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Divorțul la români. Câte cupluri se separă anual
Care sunt motivele, la ce vârstă au loc cele mai multe și cum a evoluat divorțialitatea în ultimii 100 de ani
În primul an de după Revoluție aveam un divorț la fiecare 6 căsătorii încheiate. Anul trecut am avut un divorț la 4 căsătorii, potrivit datelor publicate în aceste zile de Institutul național de Statistică. Anul trecut, peste 30.000 de cupluri de români n-au mai rezistat și au solicitat în mod oficial separarea în acte. HotNews.ro a stat de vorbă despre divorțurile la români cu Constanța Vintilă-Ghițulescu, doctor în istorie și civilizație la École des Hautes études en Sciences Sociales din Paris, și cu Ioan Bolovan, istoric, profesor universitar și fost prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și membru corespondent al Academiei.
A crescut vârsta
Datele INS arată că anul trecut, față de ultimii 5-6 ani, a crescut destul de mult ponderea divorțurilor la grupa de vârstă (a soțului) de 40-44 de ani, 45-49 ani, 50-54 de ani și a urcat în ritm mai lent divorțurile din grupele de vârstă mai avansate: 54-59 ani și 60 plus: vezi tabel! Printre motivele invocate la divorț găsim păcate atât ale Ei cât și ale Lui, depinde de cine depune plângerea. Ea îi reproșează Lui infidelitatea conjugală, alcoolismul, violența și „alte motive”. Acestea din urmă ascund de cele mai multe ori aceleași acuzații dar fără să fie exprimate direct, din discreție.
Înainte vreme, divorțul se numea „carte de despărțire”. Motivele pentru care un cuplu divorța nu erau foarte diferite acum câteva sute de ani față de cele invocate azi, doar că se numeau altfel. Violența fizică se numea „traiul rău”. Adulterul era și el pricină de jalbă, adică de introducere a cererii de divorț. La fel și alcoolismul bărbatului. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă-și, la patru ceasuri din noapte, după ce ar fi bătut-o foarte rău, ar fi dat și cu cuțitul în spate să o junghe și putea să i se întâmple și primejdie de moarte”. În România, anul trecut s-au pronunțat circa 30.000 de divorțuri. Puțin peste, ca să fim mai exacți.
Dar lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, cum spuneam mai sus, față de acum 100 și ceva de ani. Chiar dacă o comparație cu prezentul cu greu poate fi făcută. „Pentru sec. 18 nu exista studii in afara de cele făcute de mine, din pacate. Există însă mii de documente pastrate in condicile de la Mitropoliecare ar putea fi parcurse si inventariate astfel incat sa ofere o imagine mai clara asupra separarii. Acestea s-au pastrat doar pentrut Valahia. Cele din Moldova au pierit. Eu lucrez pe acest subiect si incerc, de fiecare data, sa scot la lumina cazuri noi, dar n-am purces la o asezare a lor in date statistice. Interesati de subiectul meu sunt cercetatorii francezi care au deschis un proiect mare pe divortialitate privita mai ales din perspectiva demografica”, spune Constanța Ghițulescu- Vintilă, autoarea cărții „În șalvari și cu ișlic”, unde descrie divorțialitatea vremii.
Traiul rău, cap de afiș
„În secolul XVIII, în fruntea motivelor de divorț se află separarea pentru „traiul rău”. 209 jalbe invocă acest motiv, din care 168 aparțin soțiilor și 41 soților. „Traiul rău“ îmbracă diferite forme, de la violența verbală și până la cea fizică, de la amestecul părinților și până la tirania soacrei. Violența verbală însoțește violența fizică, ambele fiind mai totdeauna provocate de alcoolism. Băutura devine o patimă de care cu greu se poate scăpa”, scrie cercetătoarea în cartea amintită. „Uneori, în cererile adresate puterii, femeile nu vor neapărat separarea, ci mai degrabă intervenția, sub orice formă, pentru a-l convinge pe soț să renunțe la alcool, să nu mai risipească agoniseala și, mai ales, să-și hrănească familia. O femeie, Ana din București, se plânge mitropolitului de soțul ei, Nițul condoragiul, dedat cu totul la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci și până acum, povestește soția, să află în patima beției și totdeauna cându să culcă beat să pișă în pat, în așternut cu mine“. Aceste acuzații sunt completate cu cele de natură economică, deoarece soțul „ce câștigă cheltuiește la beție”. Ea nu cere separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă”, scrie Constanța Ghițulescu- Vintilă.
A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituia și pe atunci o conduită dezonorantă din partea partenerului. „Economia și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția cere ajutorul celor din jur pentru a-și salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Altă femeie, Neaga din Vlăiculești, județul Ialomița, își acuză soțul că nu o chivernisește și că nu-i aduce de cheltuială, ba mai mult, că în vremea răzmeriței a lăsat-o singură fără mâncare și fără protecția necesară. în această situație, s-a văzut obligată să părăsească satul și să-și caute o slujbă în oraș pentru a se hrăni singură. Timp de alți cinci ani îl așteaptă răbdătoare că „doar va arăta el vreo milostivire asupra ei“, dar cum declară chiar soțul „scârbindu-se unul de altul“ soluție de împăcare nu mai există.1 Femeia notează aici cum situația economică a cuplului s-a deteriorat cu fiecare zi, iar bărbatul, care avea obligația de a chivernisi casa, s-a sustras acestei îndatoriri, acceptând ca ea să părăsească căminul pentru a se întreține singură. Deci un bărbat care nu e capabil să se chivernisească pe el, nu va avea grijă de familia sa”, scrie cercetătoarea.
Cei mai afectați
Revenind la zilele noastre, grupa de vârstă a bărbaților care au preferat să divorțeze în 2019 este 40-44 de ani, urmată de 35-39 de ani și cea de 30-34 de ani. Aici e momentul să mai spunem un lucru: înainte vreme, divorțul era acordat (sau nu) de Biserică. „Pravilele sunt abandonate dupa intocmirea legislatiei moderne de la 1864 si iesirea casatoriei din sfera Bisericii. De fapt, acest lucru se intampla deja de pe la sfarșitul secolului al 18-lea, cand spetele incep sa se divida - nunta ramane pe seama Bisericii, adica desfacerea cununiei, in timp ce patrimoniul, zestrea, darurile, averea comuna - revin unui tribunal civil”, spune Constanța Vintilă-Ghițulescu.
„Deși divorțul este un subiect cât se poate de serios, el n-a fost cercetat de istoricii și sociologii români. Este încă privit drept un subiect frivol. Dar, cine stie, poate se va ridica un proiect mare interdisciplinar care să ne ofere date concrete și nu doar speculații”, conchide cercetătorul român. Și încă ceva: înainte de Codul Civil, dacă o femeie trăia în „concubinaj” (parteneriatul civil de azi), ea nu avea niciun drept atunci când bărbatul cu care stătea se hotăra să o dea afară. Devenea o „paria” a societății.
Acum 100 de ani
În încercarea de a compara divorțurile de acum cu cele din urmă cu 100 de ani, am stat de vorbă și cu dl. Ioan Bolovan, istoric, profesor universitar și prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 2012-2020, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și, din noiembrie 2018, membru corespondent al Academiei Române. „Nu exista date statistice pentru secolul XVIII privind divortialitatea, in fapt abia in ultimele decenii ale sec. al XIX-lea apar consemnari ale celor divortati, un procent destul de scazut din cadrul populatiei. Aceste surse statistice sunt in limba maghiara pana la 1918 si exista carti la Biblioteca Centrala universitara din Cluj cu aceste date anuale”, ne-a spus acesta. Potrivit d-lui Bolovan, nu exista studii facute privind divortialitatea in ultima suta de ani si nici analize pe categorii de varsta. Regimul comunist a fost tolerant cu divortialitatea pana in 1966 insa atunci s-a schimbat optica, odata cu decreetul anti-avort fiind restrans si dreptul de divort, ceea ce a facut ca in 1967 numarul divorturilor sa se prabuseasca pana la aproape cateva sute in toate tara. Din anii 70 s-am mai inchis ochii si au fost mai permisive divorturile”, explică dl. Bolovan. n
COVID 19: Cum va fi în România după 15 iunie, a treia etapă de relaxare?
Ministerul de Interne anunță surprize plăcute, în timp ce cel al Sănătății ne taie elanul
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat în acest weekend că urmează a treia etapă de relaxare și va veni cu „multe surprize plăcute. „Cu siguranță vor fi bine primite de către populație”, spune ministrul de Interne. „Pentru a treia etapă de relaxare vor fi multe surprize plăcute. Nu vreau să spun acum care din ele, pentru că nu este corect față de colegii mei cu care voi lucra. Cu siguranță vor fi bine primite de către populație, dar vreau să precizez că sunt în funcție și de analiza, de statistica epidemiologică, de consultarea specialiștilor în boli infecțioase”, a dat asigurări Vela. El a precizat că se bazează pe responsabilitatea tuturor compatrioților, astfel încât să nu crească aceste cazuri de înbolnăviri, și din 15 iunie „să trecem spre o normalitate cât mai dorită și apropiată de ceea ce estimăm fiecare dintre noi”. „Din 15 iunie va urma o nouă etapă de relaxare”, a dat asigurări ministrul de Interne.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, afirmă însă că este posibil ca starea de alertă să rămână în vigoare și după 15 iunie, ținând cont de evoluția epidemiei după relaxarea măsurilor restrictive privind prevenirea răspândirii coronaviursului. „Din 15 iunie încă suntem în stare de alertă, iar evoluția din aceste zile va decide, la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prelungirea sau nu a stării de alertă. Dacă nu o să mai fie stare de alertă o să avem relaxare, deși mi-e greu să cred acest lucru. Ne trebuie o evaluare completă, iar 15 iunie nu cred că va fi data la care să nu mai prelungim starea de alertă, având în vedere și evoluția, focarele noi și faptul că încă avem o transmitere în comunitate”, a declarat Nelu Tătaru, duminică seară. El a reafirmat că transmiterea intracomunitară a SARS-Cov-2 va continua, în România, și pe parcursul acestei veri. „Din previziunile noastre, în toată perioada verii, vom mai avea o transmitere comunitară, virusul nu dispare deodată. (...) Odată cu încălzirea, putem spune că tot ce înseamnă aeroflora dispare un pic mai repede sau suprafețele nu mai fac acea transmitere pe care o făceau și până acum. Această transmitere pe suprafețe era una de 10-15%, restul era o transmitere prin aer”, a adăugat Tătaru.
Copiii, prinși în mijlocul războiului politic
PSD: Klaus Iohannis trebuie să promulge rapid dublarea alocațiilor pentru copii
PSD consideră că președintele Klaus Iohannis trebuie să promulge rapid dublarea alocațiilor pentru copii și îi acuză pe liberali că vor să tergiverseze aplicarea acestei măsuri. „Klaus Iohannis trebuie să promulge rapid dublarea alocațiilor pentru copii dacă vrea ca românii să nu-l considere principalul autor al planului PNL de amânare repetată a aplicării legii. Liberalii arată deja public că vor să tergiverseze la maxim o măsură bună pentru milioane de copii. Orban se gândește să atace legea la Curtea Constituțională, iar ministrul Muncii spune că va face calcule peste vreo lună”, afirmă social-democrații. Ei acuză PNL și pe președinte că „nu sunt doar cinici, se dovedesc și total decuplați de la realitate”.
PSD argumentează că în Germania, guvernul de dreapta tocmai dă o alocație suplimentară de 300 de euro pentru fiecare copil, ca parte a planului anti-criză. „În România, premierul de dreapta vorbește despre alocațiile copiilor ca despre niște “pomeni”. Acum, președintele nu-i mai poate păcăli pe români, ca în ianuarie când a semnat rapid legea, apoi a împins Guvernul să o amâne nouă luni. Al doilea sabotaj asupra dublării alocațiilor va arăta de ce un președinte care-i minte pe copiii României nu poate fi un bun părinte al națiunii!”, conchide PSD.
Parlamentul a adoptat legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020, dublare decisă la propunerea și prin votul PSD. Legea a fost deja trimisă la promulgare, la președintele Klaus Iohannis. Dacă președintele promulgă legea, Guvernul ar trebui să crească alocația pentru copii până la suma de 300 de lei. Președintele are la dispoziție 20 de zile pentru promulgarea legii. Ministrul Finanțelor a declarat că suntem în plină criză globală, iar costurile cu alocațiile sunt 6,3 miliarde de lei. „Au fost aprobate în Parlamentul României, au fost dublate, în acest context al atacurilor asupra Guvernului, fără să aibă sursă de finanțare. În momentul în care bugetul era deja distribuit. Ce să facem acum? Costurile cu alocațiile sunt 6,3 miliarde. Suntem în plină criză globală, nu numai în România, peste tot în lume sunt economii care sunt la pământ. Dacă aveam această discuție în momentul când se făcea bugetul, era altceva, puteai să aloci bani și discutam despre la timpul lui. Dar a venit în mijlocul anului, fără sursă de finanțae. Aici nu ai cum să discuți, trebuie să luăm bani de undeva. Putem să taxăm, să vă taxăm pe dumneavoastră sectorul privat, mai mult. Putem să tăiem bani de la investiții sau putem să ne împrumutăm și mai mult, dar asta înseamnă și alte costuri. Astea sunt variantele”, a afirmat Florin Cîțu, la Digi24.
„Legea, așa cum este ea, nu spune sursa de finanțare și asta înseamnă că e neconstituțională. Orice proiect de lege care crește cheltuielile la buget trebuie să aibă și o sursă de finanțare”, a adăugat ministrul Finanțelor. Dacă legea nu va fi declarată neconstituțională de către CCR, Florin Cîțu a spus că asta nu înseamnă automat dublarea alocațiilor. „Nu este adevărat. Vom putea să ne uităm la resursele pe care le avem în acel moment. Vedem dacă putem sau putem să amânăm această dublare pentru viitor”, a afirmat ministrul.
R.Moldova: Trei deputați sunt confirmați cu COVID
Trei deputați din Republica Moldova sunt confirmați cu COVID - 19, cel mai recent caz fiind al Arinei Spătaru, de la Platforma DA, care acuză că deși se știa că un coleg parlamentar este infectat, ședința de plen nu a fost anulată. „Astăzi am aflat că testul este pozitiv... Dragii mei, ca orice muritor de rând, am aninat și eu acest COVID. Vreau să transmit mulțumire majorității parlamentare, pentru că eu cunosc că Eugen Nichiforciuc cunoștea că este infectat pe 20 mai. Doamna președinte al Parlamentului putea să anuleze ședința plenară sau să izoleze colegii, astfel încât să nu ne infectăm”, a declarat Arina Spătaru, conform Deschide.md. Anterior, au mai fost confirmați cu COVID - 19 democratul Eugen Nichiforciuc și socialistul Vladimir Mizdrenco.
Accident rutier provocat de un șofer de ambulanță beat
Un angajat al Serviciului Județean de Ambulanță Ialomița a provocat duminică noapte un accident rutier, pe raza localității Andrășești. La fața locului, polițiștii au descoperit că șoferul salvării era băut, având o concentrație de 0.45 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat. Surse medicale susțin faptul că bărbatul nu este la prima faptă de acest gen. Potrivit IPJ Ialomița, accidentul a avut loc duminică noapte, în jurul orei 22.30. În urma verificărilor, a reieșit că șoferul unei ambulanțe, în timp ce se deplasa pe DN 2A-E60, pe raza localității Andrășești, a lovit două animale ce se aflau pe partea carosabilă. Nici conducătorul auto și nici asistentul care se afla în ambulanță nu au fost răniți în urma evenimentului rutier. Cu ocazia testării cu aparatul Drager a conducătorului ambulanței, a rezultat o alcoolemie de 0.45 mg/l alcool pur în aerul expirat, acesta fiind condus la Spitalul Județean de Urgență Slobozia pentru recoltarea de probe biologice de sânge. A fost deschis dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanțe. Surse medicale susțin că ambulanțierul nu este la prima faptă de acest gen, de fiecare dată fiind iertat de conducerea SAJ Ialomița pentru neregulile comise în trafic.
