MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dăncilă, somată să se dezică de Vâlcov
Comisarul european Corina Crețu i-a cerut premierului să precizeze dacă își însușește declarațiile antieuropene făcute de mâna dreaptă a lui Dragnea în Guvern
Comisarul european Corina Crețu a declarat, ieri, la Oradea, referitor la ultimele declarații ale lui Darius Vâlcov, că le propune guvernabților să depună proiecte și ”după aceea să acuze Comisia Europeană că nu le implementează”. Crețu spune că nu doar ea este sistematic atacată de către oameni din PSD sau chiar din Guvern, ci și alți oficiali ai Comisiei Europene, fără să existe ”nicio delimitare”. ”Aseară nu doar eu am fost atacată, ci și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, știți foarte bine că domnul prim-vicepreședinte Timmermans este atacat de câteva săptămâni bune și jignit în fiecare zi de către membrii partidului de guvernământ (...) Guvernul României va fi miercuri la Bruxelles și va prezenta în cadrul colegiului comisarilor programul Președinției româniei și aș invitat-o pe doamna prim-ministru să facă toate aceste precizări dacă toate aceste atacuri la adresa Comisiei Europene reprezintă poziția oficială a statului român pentru că nu am văzut nicio delimitare, nicio dezavuare”, a mai spus Corina Crețu.
„Sunt destul de tristă”
Ea s-a declarat „tristă” de „atitudinea complotistă” a unora dintre politicienii de la București, dând exeplul unor țări vecine României unde proiecte „de caliate” au fost implementate. „Din păcate, nu reușim deocamdată să utilizăm la maximum această oportunitate, această șansă unică. Nu știm cât va mai exista această politică de coeziune. Tot ce pot să vă asigur este că pentru perioada 2021-2027 m-am zbătut că avem același criteriu, produsul intern brut pe cap de locuitor, care va aduce 8 miliarde de euro în plus României pentru fondurile structurale și de investiții, dar dacă nu avem proiecte de calitate nici nu le putem implementa. Deci, acești bani nu se dau decât în cadrul unor proiecte”, a afirmat Corina Crețu, prezentă, luni, la inaugurarea unui pod peste râul Crișul Repede. În acest context, Crețu a spus că este „tristă” atunci când vede „atitudinea complotistă” a unor politicieni de la București. „Sunt destul de tristă să văd această atitudine complotistă, am văzut și aseară cum că nu se dorește ca în România să avem autostrăzi, că există un complot așa, mondial. Avem țări în jurul nostru unde vedem foarte clar că unde au existat proiecte de calitate au fost și implementate”, a mai spus comisarul european.
PPP, „Paravan Pentru Parandărăt”
PNL consideră că acuzațiile lui Vâlcov, referitoare la construirea de autostrăzi "exprimă o agendă ascunsă și paralelă a unor politicieni infractori care vor să scoată România din Uniunea Europeană pentru a scăpa de pușcărie". "Consilierul Prim-ministrului României, Darius Vâlcov, trebuie să plece din Guvern după afirmațiile făcute împotriva intereselor României în Uniunea Europeană. Afirmația acestuia că Vestul Europei nu dorește construcția de autostrăzi în România pentru că nu vrea dezvoltarea României este o manipulare grosolană a propriei incompetențe și a guvernului din care face parte. Prin astfel de afirmații, Darius Vâlcov, cel care conduce în realitate guvernul de marionete ale lui Liviu Dragnea, exprimă o agendă ascunsă și paralelă a unor politicieni infractori care vor să scoată România din Uniunea Europeană pentru a scăpa de pușcărie", consideră PNL. Conform PNL, "construcția de autostrăzi în România este sabotată cu bună știință chiar de acest condamnat penal și de guvernarea PSD – ALDE din care face parte pentru că, deși există bani europeni alocați pentru proiectele majore de infrastructură din România, prim-ministrul Viorica Dăncilă, consiliată de Darius Vâlcov, refuză să trimită cererile de finanțare la Bruxelles". "Soluția falsă aleasă de PSD și ALDE pentru construirea autostrăzilor prin formule imposibile de Parteneriat Public Privat amână la nesfârșit realizarea lor și ascunde interese obscure pentru că pentru ei Parteneriat Public Privat înseamnă „Paravan Pentru Parandărăt”. În realitate, cei care sabotează construcția de autostrăzi și spitale regionale cu bani europeni sunt chiar ei, cei de la PSD și ALDE, care nu doresc ca România să se dezvolte pentru că interesul lor este să nu piardă voturile celor săraci și dependenți de ajutoarele de la stat", consideră liberalii. În opinia PNL, premierul Viorica Dăncilă trebuie să se delimiteze urgent de afirmațiile consilierului său, Darius Vâlcov, și să-i ceară să plece din Guvernul României, în caz contrar, însemnând că "prim-ministrul Viorica Dăncilă își asumă public aceste afirmații împotriva Uniunii Europene într-un moment în care România urmează să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce demonstrează încă o dată că nu înțelege importanța acestui rol". Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a lansat o serie de acuzații, duminică seara, la Antena 3, spunând că fostul premier Dacian Cioloș este omul miliardarului George Soroș, comisarul european Corina Crețu ”minte prin omisiune”, iar România nu are autostrăzi din cauza altor țări care ar avea un asemenea interes, însă nu le-a numit.
Coaliția PSD – ALDE pierde majoritatea în Camera Deputaților
Partidul lui Victor Ponta a “transferat” ieri patru parlamentari PSD n în acest moment, coaliția la guvernare a devenit dependentă în Cameră de votul UDMR și a minorităților naționale
Fostul lider PSD Victor Ponta a anunțat ieri că patru deputații PSD, Ion Mocioalcă, Ion Spanu, Mihai Popa și Mihai Mohaci, au demisionat, alăturându-se Pro România. Echipa PRO România din Parlament și din teritoriu s-a mărit cu oameni "care nu pot fi cumpărați sau speriați", a afirmat Ponta. Deputatul Ion Mocioalcă, președinte al PSD Caraș-Severin, a anunțat, ieri, și pe pagina sa de Facebook că după 24 de ani a ales să demisioneze din partid și să se alăture Pro România, partidul condus de Victor Ponta. După ce a expus mai multe momente trăite în cadrul partidului, Mocioalcă a scris că este umilitor fiecare CEx al partidului de guvernământ și că înaintea fiecărei ședințe el și colegii săi se întreabă dacă vor fi ”judecați”. ”Este dezamăgitor, însă, ca acum, după toată această istorie comună, să constat că nu mai există niciun fel de respect pentru toate aceste eforturi. Mai ales din partea unor persoane care nu au fost alături de noi atunci când treceam prin cele mai cumplite momente. Este nedrept și umilitor ca eu, asemenea unor alți colegi ai mei din PSD, să așteptăm fiecare CEX al partidului întrebându-ne dacă acela va fi momentul în care vom fi puși în discuție și judecați de persoane care în marea lor majoritate nu au trăit în acest partid niciodată momentele de care am avut noi parte. Aceasta stare de fapt o consider umilitoare și intolerabilă! Dar în politică înfrângerile sunt, câteodată, mai valoroase decât victoriile, iar victoriile pot fi calea către înfrângeri dramatice”, a scris Mocioalcă.
La mâna minorităților
Prin aceaste mutări, Coaliția PSD-ALDE nu mai are majoritate în Camera Deputaților. În acest moment, PSD are 144 de deputați, iar ALDE are 19 deputați. Cele două au împreună 163 de deputați, în condițiile în care majoritatea este de 165 de deputați (329 de deputați în total). PNL are 68 de deputați, USR are 27, UDMR are 21, PMP are 12, deputații minorităților naționale sunt 17, iar grupul neafiliaților (din care majoritatea sunt la Pro România) este format din 21 de deputați. În total, 166 de deputați. UDMR susține însă Coaliția PSD-ALDE, în majoritatea cazurilor, maghiarii având și un protocol de colaborare cu PSD. Nici grupul minorităților nu este împotriva Coaliției, din cei 17 deputați, mulți votând alături de PSD-ALDE proiectele din Camera Deputaților. În plus, din partea PSD nu lipsesc mesajele cu privire la propriile racolări. Social-democrații ar putea transfera deputați de la PMP, însă și ALDE ar putea să ia oameni de la PNL. Având în vedere că în Senat majoritatea este una solidă, noile transferuri nu pun, momentan, în pericol Guvernul, în cazul unei moțiuni de cenzură. În schimb, ar putea exista proiecte importante de legi care să cadă la vot în Camera Deputaților. În sesiunea de primăvară, când PSD-ALDE încă aveau majoritatea matematică, modificările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală au trecut la doar câteva voturi.
USR se teme că executivul va emite până la sfârșitul anului o ordonanță privind amnistia și grațierea
Președintele USR, Dan Barna, a declarat, ieri, că-i solicită președintelui Iohannis să participe la toate ședintele de guvern din luna decembrie pentru a preveni adoptarea Ordonanței privind amnistia și grațierea. ”Îi solicităm președintelui României să utilizeze la maxim atribuțiile legale pe care le are și să participe pe parcursul lunii decembrie la fiecare ședință de Guvern. Într-adevăr, Constituția prevede foarte clar în ce situație președintele poate conduce ședințele de Guvern, dar una dintre ele se referă exact la chestiunea de politică externă. În momentul de față, mai avem mai puțin de o lună de zile până când România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene și, în acest context, este evident că fiecare ședință de Guvern trebuie să aibă pe ordinea de zi acest subiect care este, de fapt, prioritatea zero a politicii externe a României. În această perspectivă, participarea președintelui o considerăm una obligatorie”, a declarat Dan Barna. Potrivit acestuia, participarea președintelui la ședințele de Guvern ”ar putea să blocheze adoptarea unei ordonanțe”. ”Avem și precedentul din 2017 când participarea domniei sale la momentul acela a blocat, e drept pentru o perioadă scurtă, adoptarea Ordonanței 13. Deci acesta este unul din demersurile care noi considerăm că sunt fundamental necesare pentru a ne asigura că în luna decembrie cel puțin această ordonanță nu va fi adoptată pentru că adoptarea ordonanței de amnistie și grațiere ar înseamna sfârșitul democrației în România”, a mai spus Barna. Liderul USR spune că adoptarea unei astfel de ordonanțe ”ar fi un semnal extraordinar de prost pentru preluarea Președinției”.
Greblă vrea măsuri reparatorii pentru infractori
Declarațiile liderilor PSD și ale membrilor Guvernului pe tema amnistiei și grațierii sunt contradictorii, mergând de la solicitarea expresă a unui act normativ pe acest subiect, la asigurări că acesta va fi emis într-un final. Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat ieri că nu a discutat în Executiv sau cu Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă despre un proiect privind amnistia și grațierea, însă a precizat că "niște măsuri minime reparatorii trebuie să existe". "De câțiva ani de zile, cele mai importante completuri de judecată ale Înaltei Curți au funcționat și au fost compuse altfel decât a prevăzut legea și, din acest punct de vedere, cred că niște măsuri minime reparatorii trebuie să existe. Care sunt acelea nu aș putea să vă spun eu acum", a afirmat Toni Greblă. În legătură cu decizia ÎCCJ de a amâna toate dosarele de la completurile de 5, Toni Greblă susține că nu există un blocaj în activitatea Instanței supreme. Șeful SGG a mai spus că, pentru dosarele soluționate deja începând cu anul 2014, există posibilitatea promovării unei căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare, însă soluția este de la caz la caz.
Augustin Lazăr, mustrat de CSM pentru ”inculpații de rang înalt”
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, ieri, că decizia plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia a încălcat Codul Deontologic cu sintagma ”inculpați de rang înalt”, este “nelegală” și a contestat-o în instanță. Anterior, plenul CSM a decis că procurorul general a încălcat Codul Deontologic cu sintagma ”inculpați de rang înalt”. Ieri dimineață, la intrarea în sediul CSM, Lazăr aprecia că Direcția Națională Anticorupție are drept competență anchetarea „inculpaților de rang înalt”, scopul instituției fiind combaterea corupției „la nivel de mijloc și înalt”. „Inculpații de rang înalt sunt cei care sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție, dacă vă uitați în lege, exact așa scrie acolo, Direcția Națională Anticorupție este făcută pentru a combate un anume gen de criminalitate, corupția, dar nu la nivel scăzut, ci la nivel de mijloc și înalt, cel mai adesea la nivel înalt. Prin urmare, inculpații DNA-ului sunt inculpați de rang înalt”, a afirmat procurorul general Augustin Lazăr. Tot la intrarea în sediul CSM, ministrul Justiției, Todorel Toader, a afirmat că Augustin Lazăr „trage de timp” cu procesul prin care a contestat raportul în 20 de puncte pe care l-a prezentat în momentul în care a propus revocarea din funcție a acestuia. De asemenea, în ceea ce privește utilizarea termenului "inclupați de rang înalt" utilizat de Lazăr, Toder a spus că, spre deosbire de președintele Klaus Iohnannis, sancționat de CNCD pentru termenul "penali", procurorul general nu poate spune că nu a avut proprietatea termenilor.
Dosarele lui Dragnea, Ponta, Hrebenciuc și Ghiță, amânate pentru luna ianuarie
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ieri să amâne pentru luna ianuarie 25 de dosare aflate pe rolul completurilor de 5 judecători, printre care și cele în care sunt judecați, între alții, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Toni Greblă, Sebastian Ghiță, Cristian Rizea, Viorel Hrebenciuc și Tudor Chiuariu. Judecătorii din completul de 5 penal au declarat că vor acorda un termen administrativ pentru data de 14 ianuarie, având în vedere decizia Curții de Apel București prin care s-a dispus suspendarea tragerii la sorți a noilor completuri. Decizia a fost luată de un complet format din judecătorii Rodica Cosma, Valentin Horia Șelaru, Simona Cristina Neniță, Francisca Maria Vasile și Ioana Alina Ilie. Săptămâna trecută, Instanța supremă a anunțat că există un blocaj în funcționarea completurilor de cinci judecători, care nu-și pot desfășura activitatea. Cei mai mulți magistrați de la ÎCCJ s-au exprimat atunci în sensul ca la ședințele de judecată planificate pentru datele de 3 și 10 decembrie completurile de cinci judecători să acorde noi termene de judecată pentru ianuarie 2019.
Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni
Meteorologii au emis, ieri, progoza pentru următoarele două săptămâni, anunțând variații de temperatură, uneori și de la o zi la alta. Maximele diurne și minimele nocturne se vor încadra, însă, în valorile multianuale. Pe toată durata intervalului se vor înregistra precipitații. În Moldova, în prima săptămână de prognoză, se vor înregistra variații termice în jurul mediilor multianuale, respectiv maxime care în medie vor oscila între 2 și 5 grade și minime cuprinse, în general, între -4 și 0 grade. După data de 10 decembrie este prognozată o scădere treptată a temperaturii, de la o medie a valorilor maxime de 4...5 grade, până spre valori negative de -4...-2 grade la finalul intervalului. Nopțile vor fi tot mai reci, încât pentru finalul intervalului media regională va ajunge la -8 grade. Probabilitatea pentru precipitații va crește după 4 decembrie, dar pe arii mai extinse și posibil însemnate cantitativ acestea vor fi în perioada 9 - 12 decembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
