MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate până în 2026, banii vor fi returnați
Guvernul trebuie să propună o listă de „proiecte mature”, avertizează doi europarlamentari
Cei doi co-raportori români pentru Mecanismul european de Reziliență și Redresare, Siegfried Mureșan (PNL, grupul PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS; grupul Renew Europe) susțin că Guvernul trebuie să adopte cât mai repede forma finală a Planului național (PNRR), pentru a fi depus și aprobat de Comisia Europeană și pentru a începe investițiile. Ei atrag atenția că trebuie să fie „proiecte mature” care să poată fi finalizate până în decembrie 2026, altfel se pierde finanțarea, iar banii vor fi returnați.
Siegfried Mureșan a explicat că nu există „o listă de excluziune”, cu proiecte care să fie din start respinse de la finanțare, dar că acestea trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi acceptate. De exemplu, nu este permisă finanțarea cheltuielilor curente ale bugetului. De asemenea, fondurile europene nu pot fi folosite într-un mod în care e periclitată securitatea cibernetică a UE sau a unuia dintre statele membre. De exemplu, banii nu trebuie folosiți pentru investiții în rețelele 5G de către companii din țări din afara Uniunii Europene.
Sunt două ținte de îndeplinit de către Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR): 37% din bani trebuie să meargă în proiecte care au contribuție pozitivă asupra mediului și 20% pentru digitalizare, fiind permisă calcularea dublă, în paralel. „Adică dacă modernizăm un spital, îl digitalizăm și el devine mai eficient din punct de vedere energetic, deși acel spital este în al cincilea pilon, acea investiție e calculată în vederea îndeplinirii acestor ținte (…) Dacă avem un proiect care are atât o componentă digitală, cât și o componentă verde, el este calculat în vederea atingerii ambelor obiective”, a explicat Mureșan.
Împrumuturi cu dobândă mică
Proiectele cuprinse în PNRR trebuie să înceapă cel târziu la 31 decembrie 2023 și trebuie încheiate până la sfârșitul anului 2026. „Dacă la 31 decembrie 2026 nu am încheiat o investiție pentru care am primit bani, atunci va trebui să dăm banii înapoi. Nu doar că va trebui să finalizăm investiția din alte surse, dar va trebui să dăm banii înapoi“, a spus Siegfried Mureșan. Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a spus că propunerea ca planurile naționale să fie realizate în urma negoierilor cu societatea civilă și asociațiilor din domeniile vizate a aparținut co-raportorilor. El a adăugat că în jurul PNRR ar trebui să existe unitate. „Știu că ne place să ne zbuciumăm politic, știu că ne sfâșiem beregatele public și avem televiziuni care zi de zi caută eșecul tuturor măsurilor. Dar poate că a venit momentul să schimbăm pagina și să înțelegem că suntem într-un moment fast pentru România”, a delarat Pîslaru.
Europarlamentarul USR PLUS a mai declarat că, în cazul împrumuturilor care vor fi obținute, dobânda va fi mică, sub 0,5%. „Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Să zicem, dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei prin PNRR probabil că sunt undeva între 0-0,5%. Ceea ce înseamnă, până la urmă, că România câștigă niște miliarde bune”, a declarat Pîslaru.
Parlamentul European a aprobat săptămâna trecută Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri. Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.
Avocat: Ion Mihai Pacepa a murit de COVID-19
Un consilier al fostului premier britanic, Margaret Thatcher, l-a numit pe fostul șef al spionajului românesc „cel mai influent om din secolul XX”
Ion Mihai Pacepa, cel mai înalt ofițer de servicii secrete din blocul estic care a cerut vreodată azil politic în SUA, a murit duminică, la vârsta de 92 de ani, din cauza COVID-19. “Ion Mihai Pacepa, sau Mike, după cum îi spuneau cunoscuții săi, a decedat duminică dimineață, după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2”, a anunțat Ronald J. Rychlak, avocat, jurist, autor și comentator politic american , cunoscut pentru dezvăluirile sale despre operațiunile serviciilor secrete din blocul estic.
Rychlak este profesor de drept la Universitatea din Mississippi School of Law și este titular al catedrei de drept și de guvern Jamie L. Whitten. Acesta îi aduce un omagiu lui Pacepa. El amintește de faptul că, în 2017, vicontele Christopher Monckton, consilier al fostului premier britanic Margaret Thatcher, l-a numit Pacepa drept „cel mai influent om din secolul XX și, probabil, de la începutul secolului XXI”. „El a fost omul care a dat jos cortina de fier prin expunerea dezinformării din blocul estic. Din păcate, majoritatea oamenilor nu au auzit de Pacepa și nici de munca sa”, scrie Ronald J. Rychlak.
Ion Mihai Pacepa s-a născut la București, pe 28 octombrie 1928. Și-a făcut studiile la Facultate de Chimie Industrială din cadrul Universității Politehnice din București.
A fost recrutat de serviciul secret al Republicii Socialiste Române încă înainte de absolvire, fiind încadrat la Direcția a II-a de Contrainformații Economice. A avansat până în postul adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE). Din 1972 până la dezertarea sa, în iulie 1978, a fost consilierul lui Nicolae Ceaușescu pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică.
În iulie 1978, a fost trimis în Republica Federală Germană pentru transmite un mesaj secret cancelarului Helmut Schmidt. Ajuns la Bonn, s-a dus la ambasada americană și a cerut azil politic în SUA. A primit cetățenie americană și a colaborat cu serviciile secrete din SUA în diferite operațiuni legate de blocul estic.
În raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, autoriii remarcă „rolul excepțional jucat” de Pacepa „în demascarea naturii criminale a regimului și a Securității”. Potrivit raportului, Pacepa „a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceaușescu”.
Botez: Procedura de udare simbolică a capului, pe masa Patriarhiei
Membrii Comunității Declic au înmânat ieri reprezentanților Patriarhiei Române petiția „Modificați ritualul botezului prin scufundarea pruncului în cristelniță!”. Potrivit petiției, inițiată de Vladimir Dumitru, membru Declic, ritualul Botezului ar trebui să fie făcut doar „prin udarea simbolică a capului pruncului cu apa din cristelniță”.
„Având în vedere situațiile tragice în urma cărora au murit prunci după cufundarea în apa din cristelniță, Biserica trebuie să reglementeze urgent această practică! Nu cerem anularea practicii Botezului, ci modificarea ei, astfel încât să fie prevenite aceste riscuri inutile și chiar absurde! Cum se poate face? Prin udarea simbolică a capului pruncului cu apa din cristelniță și nu cu smuceli și chiar brutalitate (cazuri ce-i drept izolate, dar au existat!), așa cum se poate observa din dovezile filmate de-a lungul timpului”, se arată în petiție.
Documentul, care ar cuprinde, potrivit inițiatorilor, peste 64.000 de semnături, precizează că petiția „moderată și constructivă” este adresată Bisericii Ortodoxe Române și nu este îndreptată împotriva unor persoane, nu este împotriva Bisericii, ci este tocmai pentru rezolvarea „definitivă” a unei situații „foarte controversate” în urma căreia s-au întâmplat multe accidente în urma cărora au murit bebelușii”.
Redactarea și depunerea unei petiții publice adresată unei instituții este perfect legală în spațiul democratic, dar modul în care se desfășoară un ritual religios ține exclusiv de uriașa responsabilitate individuală și comunitară a membrilor unei Biserici, a reacționat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
COVID-19 în România: Peste 19.400 de dece
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri că în ultimele 24 de ore au fost raportate 1.331 de cazuri noi de COVID-19. Totodată, s-au înregistrat 79 de decese, numărul total fiind de 19.445.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.048. Dintre acestea, 941 erau internate la ATI.
Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 5.725.543 de teste RT-PCR și 206.277 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.945 de teste RT-PCR (4.194 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.751 la cerere) și 3.830 de teste rapide antigenice.
Bărbatul cu arsuri care a fost transferat la un spital din Belgia a murit
Bărbatul care a suferit arsuri în urma electrocutării, într-un accident de muncă, și care a fost transferat la un spital din Belgia a murit, au anunțat, ieri, reprezentanții Ministerului Sănătății.Ministrul Vlad Voiculescu a anunțat că trimite Corpul de control la cele trei spitale unde acesta a fost internat în România - SCJU Constanța, SCJU Iași și Spitalul Floreasca din Capitală - pentru un raport privind îngrijirile medicale acordate acestui pacient. “Ministerul Sănătății a fost informat, în această dimineață, despre decesul bărbatului în vârstă de 51 de ani care, în data de 20 ianuarie 2021, a suferit o arsură prin electrocuție pe aproximativ 64% din suprafață corporală și politraumatism prin cădere de la înălțime, potrivit diagnosticului inițial, și care a fost transferat, în data de 29 ianuarie 2021, la Centre des Grands Brûlés - Belgia”, a transmis Ministerul Sănătății. Bărbatul a fost victima unui accident de muncă. Pacientul a fost transportat inițial la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, iar, apoi, în 21 ianuarie, a fost transferat la Spitalul Clinic Județean de Urgențe “Sfântul Spiridon” din Iași. În 28 ianuarie, misiunea de zbor pentru transferul în Belgia a fost anulată din motive tehnice, conform Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar pacientul a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. A doua zi a fost transferat, cu un zbor umanitar operat de Ministerul Apărării Naționale, în Belgia.
Premieră: Turist nemulțumit de cazarea din Mamaia, despăgubit în instanță
Un hotel din Mamaia a fost obligat de instanță să restituie unui client banii pentru un sejur ratat, aceasta fiind o decizie fără precedent în turismul românesc. Procesul a fost deschis după ce turistul a fost nemulțumit de condițiile oferite de hotel și a făcut plângere în acest sens.Bărbatul a cumpărat în 2019 un pachet de servicii, constând într-un apartament în regim all-inclusive cu o valoare de aproape 4.000 de lei. Potrivit reclamantului, pe site-ul unității de cazare, reieșea că hotelul are camerele renovate și că totul era în stare impecabilă, dar, la momentul cazării, turistul a găsit cu totul altceva. Hotelul i-ar fi propus acestuia să-l mute în altă cameră, dar omul a refuzat și a cerut restituirea prețului achitat. Judecătorii au decis că hotelul trebuie să restituie reclamantului întreaga sumă de bani. Alina Gorghiu: PSD plânge în pumni că Parchetul European devine operațional în România Senatoarea PNL Alina Gorghiu a precizat că dezbaterea și votarea în plenul de luni al Senatului a proiectului privind Parchetul European este un alt exemplu pentru modul responsabil în care se legiferează în acest mandat în domeniul Justiției. „Știu că PSD, inamic declarat al luptei anticorupție, plânge acum în pumni. În nenumărate situații acest partid s-a împotrivit, prin vocea liderilor lor, numirii în funcția de procuror-șef al Parchetului European a unui cetățean român. S-au străduit să îl decredibilizeze prin diverse declarații publice, plus demersuri instituționale. Din fericire, au existat argumente puternice pe care președintele României, Klaus Iohannis, și PNL le-au transmis în susținerea candidatului țării noastre”, a afirmat Gorghiu, potrivit unui comunicat de presă al PNL.Ea a mai spus că acum există ocazia să fie oferit românilor și partenerilor externi au al model responsabil de a legifera.
