MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cum stă România în topul imunizării complete
Țara noastră se află pe locul 24 în lume la procentul populației vaccinate cu două doze n viața aproape a revenit la normal în Israel, unde mai bine de jumătate din populație a fost imunizată
Peste 652 de milioane de doze de vaccin contra COVID-19 au fost administrate în 151 de țări, ritmul mediu zilnic de vaccinare ajungând săptămâna aceasta la 17,2 milioane de doze, potrivit datelor centralizate de Bloomberg.
În Statele Unite au fost făcute 162 de milioane de doze (ritmul zilnic a ajuns la 3,07 milioane doze), în China 138 mil. doze (5,8 mil. zilnic), în UE 78,8 mil. doze (1,7 mil. zilnic), iar în India 74,4 mil. doze (2,1 mil. pe zi). Din punct de vedere al procentului din populație cu imunizare completă cu două doze, pe primul loc se află micuțul teritoriu britanic Gibraltar – 85%, urmat de Israel – 53,2% și Seychelles – 39,5%. România se află pe locul 24 în acest top – 6%, fiind depășită însă de multe națiuni sau teritorii cu populație mică.
Succesul campaniei din Israel
Campania de vaccinare anti-COVID este un succes în Israel, unde jumătate din populație a fost imunizată cu ambele doze de vaccin, iar acum țara se îndreaptă spre finalul pandemiei și se deschide aproape în totalitate, relatează Mediafax.
În Israel s-a derulat cea mai rapidă campanie de vaccinare anti-COVID. Este prima țară care se apropie de finalul luptei cu pandemia, în timp ce alte state doar speră la acest lucru. Israelul are o populație de 9 milioane de oameni, din care jumătate s-au vaccinat cu ambele doze. Drept rezultat, rata de infectare a scăzut substanțial, iar vineri s-au înregistrat doar 251 de cazuri noi. În acest context, s-au deschis sălile de fitness, hotelurile, teatrele, dar la acestea au acces doar persoanele vaccinate sau cele care au imunitate în urma infectării. În Tel Aviv, plajele sunt pline, iar când apune soarele mii de oameni se îndreaptă spre baruri și restaurante. Guvernul israelian ia în calcul și renunțarea la purtarea măștilor de protecție în exterior.
Paștele la Miecurea Ciuc
Un impresionant ceremonial de sfințire a bucatelor cu ocazia Paștelui Catolic s-a desfășurat ieri dimineață în condiții speciale, la Miercurea Ciuc, la eveniment participând un număr mare de persoane, care au respectat toate restricțiile impuse de pandemia de coronavirus. Dacă în alți ani ceremonialul se desfășura doar pe platoul din fața Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, autoritățile au decis, în acest an, să extindă zona, pentru păstrarea distanței fizice.
A fost blocată circulația pe două bulevarde din centrul orașului, iar oamenii, purtând coșuri în care se aflau bucate de Paști, s-au așezat în ordine într-o zonă în formă de cruce, pe o suprafață de circa 2 kilometri. Organizatorii au împărțit măști de protecție celor care nu aveau și s-au asigurat că se păstrează distanța fizică. De asemenea, pentru a reduce numărul de participanți, îndemnul a fost să participe la ritual doar un singur membru al familiei. Organizatorii au anunțat, inițial, că se așteaptă participarea a două mii de persoane, dar numărul a fost de aproximativ 3.500.
La finalul liturghiei, preoții le-au adresat credincioșilor tradiționalele urări de Paști, iar la final a fost intonat imnul Ungariei și cel secuiesc.
Secretar de stat: Ne sperie aglomerația și mobilitatea excesivă a oamenilor
Secretarul de stat din Ministerul Sănătății Andreea Moldovan afirmă că „aglomerația și mobilitatea excesivă a oamenilor” provoacă îngrijorare în rândul autorităților și face apel la populație să respecte măsurile de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2. „Cred că este un moment, pentru noi toți, să ne reconsiderăm modul de a face cumpărături, pentru că dacă ne gândim la alte țări, magazinele se închid în mod obișnuit, fără pandemie, la ora 19:00. (...) Cred că este un moment în care să ne și schimbăm acest mod de a merge zilnic de mai multe ori la magazin să cumpărăm câte puțin, pentru că nu cred că este favorabil pentru niciunul dintre noi, din niciun punct de vedere. Ce ne sperie este aglomerația și mobilitatea excesivă a oamenilor”, a declarat Andreea Moldovan pentru Digi 24.
Aceasta a explicat că prin restricționarea circulației după anumite ore autoritățile încearcă să reducă mobilitatea excesivă sau formarea de aglomerări în spații mici unde transmiterea virusului se poate face ușor. „Rog încă să mai avem răbdare, să respectăm aceste reguli, pentru că, cu cât le vom respecta acum mai ferm și mai strict fiecare dintre noi, cu atât vom scurta acest interval de restricții și ne vom îndrepta spre acel moment în care să ajungem la acea libertate pe care ne-o dorim”, a adăugat secretarul de stat din Ministerul Sănătății. Ea a explicat că măsura reducerii programului de funcționare al magazinelor are rolul de a da timp și angajaților acestora să își încheie programul și să ajungă acasă înainte de ora 20:00, în localitățile cu indici ridicați de infectare.
Aproape 1.500 de pacienți la terapie intensivă
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri alte 4.151 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, confirmate în ultimele 24 de ore. 97 de pacienți au decedat, numărul total fiind de 24.070.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.714. Dintre acestea, 1.456 erau internate la ATI. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 6.816.552 de teste RT-PCR și 642.522 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.980 de teste RT-PCR (7.634 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.346 la cerere) și 5.667 de teste rapide antigenice.
Isărescu a contestat la CCR articolul în baza căruia i-a fost deschis proces de colaborator al Securității
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a obținut de la Curtea de Apel București sesizarea Curții Constituționale în ceea ce privește două articole din legea care vizează deconspirarea Securității. Isărescu este acuzat de CNSAS că ar fi fost informator înainte de 1989, după ce în trecut a avut adeverințe care arătau că nu a colaborat cu Securitatea, relatează Profit.ro.
Curtea de Apel București a admis, în 2 aprilie, cererea de sesizare a Curții Constituționale depusă de Mugur Isărescu. El a fost chemat în judecată în iunie 2020 de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a cerut instanței să constate că a avut calitatea de colaborator al Securității.
Din poziția de Guvernator al BNR, Isărescu este pe lista persoanelor verificate automat de către CNSAS, și potrivit consilierului său Adrian Vasilescu, are adeverințe din trecut care arătau că nu ar fi fost colaborator. „Poziția BNR este că Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea. Această poziție este susținută de trei documente ale CNSAS prin care confirmă că nu a colaborat cu Securitatea”, arăta Adrian Vasilescu, anul trecut, precizând că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut de la CNSAS, pe baza unei analize, o decizie de necolaborare.
În urmă cu trei ani, România Liberă a scris că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securității sub numele de cod „Manole”. La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea să verifice calitatea de colaborator al Securității a guvernatorului BNR, însă Parlamentul a modificat legea, adăugând persoana care ocupă această funcție între cele pentru care poate fi solicitată această verificare.
Arest preventiv pentru 14 protestatari anti-mască
Paisprezece din cele din cele 22 de persoane audiate în cazul violențelor care au avut loc la începutul săptămânii trecute, în centrul Capitalei, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Cele 22 de persoane au fost ridicate și duse la audieri sâmbătă, în urma unor percheziții care au avut loc în București și județele Giurgiu, Prahova și Ilfov. Printre cei vizați se află și membri ai galeriilor echipelor de fotbal. După ce au fost prezentate instanței pentru luarea de măsuri preventive, 14 au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, pentru alte trei a fost decisă măsura controlului judiciar, iar două au fost plasate în arest la domiciliu.
În noaptea de luni spre marți, la finalul protestului față de măsurile luate pentru combaterea pandemiei, un grup de manifestanți a pornit din Piața Victoriei către Piața Unirii, unde s-au produs violențe și distrugeri. Au fost sparte vitrinele magazinelor, au fost agresați jandarmii, iar mai multe persoane agresive au fost reținute. Poliția Capitalei a anunțat după incidente că a declanșat cercetări pentru ultraj, dar și pentru tulburarea ordinii publice, distrugere, distrugere prin incendiere, furt calificat, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și portul ilegal de obiecte periculoase, respectiv cuțit. Poliția a anunțat atunci că au fost identificate 188 de persoane.
Bacău: Un hoț s-a îmbătat în magazinul pe care l-a spart și a adormit la locul faptei
Un bărbat care a intrat prin efracție, noaptea, într-un magazin sătesc din județul Bacău a fost găsit dormind pe podea, alături de mai multe bunuri pe care a vrut să le fure. Polițiștii au constatat că acesta a început să bea în magazin și, după ce s-a îmbătat, a adormit.
Potrivit datelor furnizate sâmbătă de Poliția județeană Bacău, faptele s-au produs în noapte de 1 spre 2 aprilie, în localitatea Glăvănești, iar polițiștii au fost sesizați vineri dimineață, de către administratorul magazinului, o femeie de 48 de ani, care l-a găsit pe bărbat în magazin. „La fața locului polițiștii au constatat că cele sesizate se confirmă, fiind identificat un bărbat de 45 de ani, care a intrat în cursul nopții prin efracție în incinta societății comerciale. Acesta, după ce a consumat băuturi alcoolice în exces și a sustras mai multe bunuri, din cauza stării avansate de ebrietate a adormit pe pardoseala magazinului, fiind găsit dimineață de administratorul acestuia”, au transmis polițiștii. Pe numele bărbatului a fost deschis dosar penal pentru infracțiunea de furt calificat.
Masa unui pacient bolnav de COVID: 10 le pe zi
Managerul Institutului “Marius Nasta” Beatrice Mahler afirmă, într-o postare pe Facebook, că un pacient bolnav de COVID are alocat pentru cele 3 mese, 10 lei/zi, costul fiind puțin mai mare pentru cei care au diabet zaharat sau tuberculoză, concluzia sa fiind că suma este insuficientă, mult sub nevoia reală a unui pacient.
“Am văzut în spațiul public diverse discuții despre câți bani sunt alocați pentru alocația de hrană a fiecarui bolnav. Consider că și la noi la Institutul Marius Nasta, costurile celor trei mese zilnice sunt din păcate extrem de reduse conform alocării bugetare(HG 851/2018), adică a banilor pe care noi ca spital îi primim pentru a asigura mâncarea pacienților. Un pacient bolnav de COVID are alocat astăzi pentru cele 3 mese, fix 10 lei/zi regim comun, 15 lei/zi pentru pacientul care are și diabet zaharat sau 16 lei/zi pentru pacientul cu tuberculoză”, afirmă medicul.
Beatrice Mahler precizează că Institutul Marius Nasta are bucătăria proprie, cu personal propriu, o infrastructură modernizată și astfel banii alocați sunt cheltuiți mai eficient. “Deși la Marius Nasta suntem la limita superioară de calcul a hranei alocate zilnic, DA, din păcate alocația pentru hrana zilnică, din perspectiva mea este insuficientă, mult sub nevoia reală a unui pacient bolnav de COVID și nu numai! Trebuiesc găsite soluții astfel ca spitalele să primescă mai mulți bani pentru hrana pacienților, iar noi în spitale tot timpul să avem în vedere ca atât calitatea, cât și cantitatea să fie în acord nevoia pacientului”, a subliniat medicul.
Cântăreața Gabi Luncă, răpusă de coronavirus
Cântăreața de muzică lăutărească Gabi Luncă a încetat din viață, ea fiind internată de două săptămâni în spital cu COVID-19. Decesul artistei în vârstă de 83 de ani a survenit vineri seara, la Spitalul Județean de Urgență Ilfov, unde aceasta era internată, mai menționează sursa citată.
Decesul artistei Gabi Luncă vine la numai o zi după cel al altui cunoscut cântăreț de muzică lăutărească, Nelu Ploieșteanu, care de asemenea a fost infectat cu COVID-19. Gabi Luncă s-a născut la data de 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, județul Prahova, într-o familie cu șase copii. Tatăl ei, Dumitru Luncă, a fost violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploiești. Devine cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploiești. Încă de atunci, artista și-a definit foarte clar genul muzical: muzica orășenească lăutărească. În 1990, a organizat împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul Dinamo. Din 1993, Gabi Luncă nu a mai cântat decât la slujbele Bisericii Penticostale din București, retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească.
