MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Comisar european: A8 este o prioritate pentru Bruxelles, nu și pentru PSD
Corina Crețu a răbufnit la adresa Guvernului PSD după ce mai mulți miniștri au acuzat dezinformări de la Bruxelles pe tema marilor proiecte de infrastructură n “Nu mai accept insulte”, le-a transmis comisarul european colegilor de partid de la București n Comisia Europeană vrea să aloce bani pentru autostrada Iași – Târgu Mureș, dar pentru executiv proiectul nu este prioritar, mai spune Crețu
Comisarul European pentru politică regională a criticat dur ieri, într-o conferință la Bruxelles, lipsa proiectelor din partea puterii de la București și a avertizat public că nu mai acceptă „insultele din partea Guvernului României față de munca” sa. „Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac”, a spus, vizibil iritată, Corina Crețu, răspunzând la întrebările ziariștilor. „Nu înțeleg această tensiune care s-a creat între mine și guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte”, a acuzat Corina Crețu, care este membră a Partidului Social Democrat condus de Liviu Dragnea. Aceasta a oferit și exemple concrete, citând cazul autostrăzii Târgu Mureș - Iași, unde Guvernul de la București a decis recent ca tronsonul Târgu Neamț - Iași să fie realizat în parteneriat public - privat, deși există bani europeni pentru construcția acestuia, inclusiv pentru studiile de fezabilitate. „Pentru Târgu Mureș - Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa centrală și de est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate”, a spus Corina Crețu.
Parteneriatul public-privat “înseamnă o deprioritizare a acestei investiții”
Ea a arătat că vine dintr-o vizită din Grecia unde a inaugurat, printre altele, un tren de mare viteză, în cadrul unor proiecte demarate pe trei perioade de programare, respectiv 20 - 21 de ani. Comisarul european a argumentat că, odată demarat un astfel de proiect, fiecare guvern va fi obligat să-l ducă mai departe. „Dacă noi ne oferim și putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 - 2021 și să înceapă construcția, cred că am face un pas înainte și am fi un pas important. Din păcate am văzut că în ședința de guvern Guvernul a anunțat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat”, și-a exprimat Corina Crețu dezamăgirea. Ea a avertizat că specialiștii Comisiei „nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a acestei investiții”. Corina Crețu a afirmat că este datoria sa, în calitate de comisar european, să avertizeze toate statele membre, „deci implicit și România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri și mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile”: „Trebuie să îmi fac datoria și să spun că atunci când o țară riscă să-și piardă șansa la dezvoltare pentru generații întregi”.Ea a subliniat că, în cazul României, a făcut eforturi „extraordinare” pentru creșterea gradului de absorbție. „Am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul național de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți”, ajungându-se astfel la o rată de absorbție pentru perioada 2007 - 2013 de peste 90% în condițiile în care când a preluat mandatul de comisar european era de doar 50%.În prezent există în analiza Comisiei „un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni - Gara de Nord”. „În rest așteptăm Craiova - Pitești, Târgu Mureș - Iași, Podul de la Brăila. Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult, la metrou angajat sub semnătură că vor depune în decembrie acest proiect de metrou, ne aflăm în noiembrie 2018 și nu-l avem depus la finanțare”, și-a continuat comisarul european acuzațiile la adresa guvernului de la București.
Mesajul unui profesor către preoți: Renunțați la lux și la legătura cu politicienii
n “Căderea referendumului ar trebui să fie un moment de reflecție profundă - pentru dumneavoastră ca și pentru acei preoți care s-au implicat în politică și-n treburi lumești, de aici și din toată țara”, se arată într-o scrisoare adresată lui ÎPS Ioan Selejan.Profesorul universitar Vasile Popovici, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a transmis o scrisoare deschisă Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, prin care îi cere să se retragă la mănăstire, după ce referendumul a fost invalidat. Acesta transmite, însă, tuturor preoților ortodocși, că rolul lor nu este să se implice în inițierea de legi și că este ”momentul renunțării la lux, la iubirea de arginți, la legătura veche cu un partid anume și cu toate partidele”. ”Părinte, ați fost între inițiatorii acestui referendum, deși rolul dumneavoastră ca ierarh nu e câtuși de puțin să inițiați legi. Căderea referendumului ar trebui să fie un moment de reflecție profundă - pentru dumneavoastră ca și pentru acei preoți care s-au implicat în politică și-n treburi lumești, de aici și din toată țara. Mesajul pe care l-au transmis cetățenii români ieri și azi e clar ca lumina zilei pentru ierarhii bisericii noastre ortodoxe: e momentul renunțării la lux, la iubirea de arginți, la legătura veche cu un partid anume și cu toate partidele. E de multă vreme momentul să uitați de milioanele de la buget. E momentul, Părinte, să redescoperiți creștinismul, care înseamnă iubire necondiționată pentru aproapele și mai ales pentru aproapele în nevoie. E momentul, Părinte, să vă reîntoarceți la operele sociale, cu modestie și dedicație curata. E momentul, Părinte, o tot repet, să vă lepădați ca de Necuratul de tentația politică. La ora bilanțului nu numai liderii politici trebuie să-și prezinte demisiile, ci și preoții implicați în această făcătură. Dvs cel dintâi. Să vă luați haina călugăriei și să vă retrageți în meditație și penitență lungă”, a scris Popovici în scrisoarea sa. Profesorul universitar mai spune că, în calitate de inițiator al demersului, ÎPS Ioan Selejan ar trebui să se gândească de unde va returna 35 de milioane de euro, costurile referendumului.Prima reacție, după scrisoarea lui Vasile Popovici a venit din partea fostului premier Sorin Grindeanu care spune că e de neînțeles scrisoarea transmisă de profesor. “Atacul lui Vasile Popovici la adresa Mitropolitului Banatului este de neînțeles, lipsit de substanță și bun simț. Bănățenii știu ce înseamnă ÎPS Ioan pentru biserică, dar mai ales pentru comunitate”, a scris Grindeanu.
Ce spune Patriarhia Română
Patriarhia Română îndeamnă, în urma invalidării referendumului, la unitate spirituală și la apărarea în continuare a familiei și mulțumește celor aproape patru milioane de cetățeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot. ”Referendumul ne-a oferit posibilitatea de a cunoaște gradul de secularizare al societății românești”, au transmis reprezentanții Bisericii ortodoxe Române care au adăugat că atitudinea românilor trebuie respectată și analizată. Potrivit acestora, atitudinea pe care românii și-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la vot, ”trebuie respectată și analizată, iar democrația bazată pe libertatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă și permanentă privind tema dezbătută public”.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu: Sunt supărat pe poporul român
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu se declară supărat pe poporul român pentru eșecul referendumului pentru familie, criticând și PSD și Biserica, despre care a spus că ar fi trebuit să se implice mai mult, dar și opoziția, pentru boicotarea consultării populare. El a spus că Liviu Dragnea "și-a dorit foarte mult și a cerut foarte mult" să se implice toate organizațiile PSD din țară, afirmând că trebuie făcută o analiză în partid, iar cine nu a știut să-și facă treaba trebuie să răspundă. "Personal, sunt mâhnit și este pentru prima dată când sunt supărat pe poporul român (...), pentru că 87% suntem ortodocși, credincioși, creștini și noi n-am înțeles nimic, absolut nimic, că acest vot până la urmă era din respectul pe care trebuia să-l dăm pe de o parte celor trei milioane de oameni care au cerut acest referendum, dar care cred că nici ei nu s-au dus toți la vot, iar pe de altă parte era vorba de respect pentru înaintașii noștri, pentru ce au clădit ei în decursul timpului”, a declarat la RFI deputatul PSD.El a spus că Liviu Dragnea "și-a dorit foarte mult și a cerut foarte mult" să se implice toate organizațiile PSD din țară. "Trebuia să se implice mult mai mult și partidul și Biserica. Nu mai spun că ceilalți din Opoziție chiar nu s-au implicat, ci din contră, au boicotat în mod permanent acest lucru”, a mai spus deputatul “mitralieră”.
Referendum: 91,57% au votat „Da” și 6,46% au optat pentru „Nu”
Prezența la vot la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție a fost de 21,08%, iar din totalul de voturi exprimate, 91,57% au fost „Da”, 6,46% au fost „Nu”, iar restul au fost nule, potrivit rezultatelor aproape finale anunțate ieri de președintele Biroului Electoral Central, Marius Ionel Ionescu. Din totalul de 19.040 de secții de votare, au fost verificate 19.017, a precizat președintele BEC. Prezența la vot la referendumul de modificare a Constituției în sensul redefinirii familiei a fost de 21,08 la sută, nefiind validat.
Procurorii nu o vor pe Adina Florea la șefia DNA
n avizul CSM este consultativ
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Avizul CSM este consultativ. Adina Florea a fost audiată ieri mai bine de trei ore în Secția pentru procurori a CSM. Ea a criticat activitatea Direcției sub conducerea Laurei Codruța Kovesi. Florea a vorbit despre numărul mare de dosare nesoluționate și despre faptul că DNA s-a axat mai mult pe soluționarea celor care au ca obiect abuzul în serviciu, în loc să se ocupe de cele deschise pe infracțiuni de corupție la nivel înalt. Ea a criticat și lipsa de asumare a responsabilității de către procurorul-șef în situații în care se impunea acest lucru, precum și modul deficitar de soluționare a situațiilor de criză, prioritizarea dosarelor și comunicarea deficitară. „Din datele statistice pe care le-am analizat, activitatea DNA s-a axat mai mult pe soluționarea dosarelor cu abuz în serviciu. Nu cred că acesta este obiectul DNA, ci acela de a cerceta și a pune pe masa judecătorilor infracțiunile de corupție la nivel înalt. Am auzit în spațiul public ideea că atâta timp cât nu am putut dovedi infracțiunile de corupție, am recurs la soluționarea celor de abuz în serviciu. Nu cred că acesta e rolul DNA, de a cerceta infracțiuni facile. Rolul DNA este acela de a cerceta, de a analiza, de a găsi acele infracțiuni de corupție săvârșite prin cele mai complicate metode infracționale. Infracțiunile facile intră în competența parchetelor de pe lângă tribunale și judectătorii”, a explicat Adina Florea.Vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, i-a atras atenția că a încercat mai mult să contraargumenteze măsurile luate de Laura Codruța Kovesi atunci când aceata s-a aflat la conducerea DNA și i se pare nedrept că nu a avut de spus nimic pozitiv despre activitatea Direcției.„Proiectul dumneavoastră a fost mai mult negativ, ați încercat să contraargumentați măsurile luate de Laura Codruța Kovesi. Mi se pare nedrept că nu aveți niciun lucru pozitiv”, a spus Olaru.Adina Florea l-a contrazis, spunând că au fost și aspecte pozitive. „Eu v-aș contrazice, cred că au fost aspecte pozitve, mă refer la colectivul de procurori care își cunosc atribuțiile și au o activitate riguroasă, legală. Aceasta este baza de la care trebuie să pornim”, a spus Florea.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat în repetate rânduri că va înainta președintelui propunerea de numire a Adinei Florea la DNA, indiferent de avizul CSM.
Torționarul Vișinescu, operat de urgență
Torționarul Alexandru Vișinescu a fost internat de urgență la spital și a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru fracturi costale și ruptură de splină. Vișinescu, în vârstă de 93 de ani, a fost internat sâmbătă la Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală și a fost operat, anunță Digi24. El are ruptură de splină și fracturi costale. Momentan este conștient și stabil. Alexandru Vișinescu se află în închisoare unde execută o pedeapsă de 20 de ani pentru crime împotriva umanității. Vișinescu a cerut să fie pus în libertate invocând situația sa medicală, însă solicitarea i-a fost respinsă de instanță.
Dragnea atacă instanța supremă și apoi trage de timp
Liderul PSD Liviu Dragnea a cerut o amânare ieri, la primul termen în apel în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Dragnea a solicitat timp pentru a-și angaja un apărător, astfel că următorul termen a fost stabilit pentru 5 noiembrie.La instanța supremă s-au adunat ieri dimineață și susținători ai liderului PSD, dar și opozanți.Pe de altă parte, Liviu Dragnea a acționat în instanță ÎCCJ și Colegiul de conducere al instituției împotriva hotărârii privind constituirea completelor de judecată. Dosarul a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel. Liviu Dragnea a contestat la Curtea de Apel București hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți privind constituirea completelor de cinci judecători.Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanța supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a anunțat la acel moment că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conțin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori așa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de 5 judecători se trag la sorți la începutul fiecărui an. La rândul său, Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă.
