MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Clima în România, în anul 2100: Adio, zăpadă
Stratul de zăpadă se va reduce cu până la 80% până la sfârșitul secolului iar verile vor deveni caniculare, arată studiile climatologice
În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului vom avea în România un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură din vară, conform declarațiilor Roxanei Bojariu, cercetător științific. De asemenea, iarna vom avea o reducere cu până la 80% a stratului de zăpadă și mai puține zile de schi. Acum avem o intensitate a precipitațiilor crescută și pentru intervale scurte de timp, dar va continua acest semnal pe măsură ce schimbarea climei devine din ce în ce mai puternică. Potrivit acesteia, în loc să limităm cumva efectele creșterii intensității precipitațiilor, noi prin defrișările pe munte amplificăm aceste efecte.
„În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului avem un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură. Numărul de zile în care acest indice depășește 80 de unități ajunge la peste 35 de zile pe an. Asta e o problemă mare”, spune Bojariu. În aglomerările urbane, spune ea, schimbarea climei este amplificată de condițiile date de mediul artificial folosit. „În România vorbim de intensitatea creșterii precipitațiilor. Avem probleme din ce în ce mai mari în orașe pentru că orașele noastre nu sunt adaptate schimbărilor din prezent, dar apoi pentru viitor? Avem canalizări care nu sunt adaptate. Avem o dezvoltare urbană care nu ține cont deloc de ce se întâmplă cu clima”, a afirmat Bojariu.
„Ce s-a întâmplat anul acesta în România și în Europa în general avem cea mai rece primăvară din 2013 încoace. Dacă gândim că un moment în timp ne dă direcția viitoare a climei, greșim. Noi avem efectul cumulat al fluctuațiilor naturale peste care se suprapune acest semnal al încălzirii climei. Încălzirea nu e uniformă în timp (nici în spațiu), avem fluctuații de la an la an. Diferența este că fluctuațiile astea și statistica se deplasează spre capătul mai cald al distribuțiilor temperaturilor. (...) În Europa am avut temperaturi mai scăzute, în schimb dincolo de cercul arctic am avut 30 de grade în luna mai”, a mai spus cercetătoarea.
Arhiepiscopul Teodosie, fără sancțiune pentru discriminare
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis să lase la latitudinea Bisericii Ortodoxe Române orice “apreciere” legată de conduita Înalt Prea Sfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cazul legat de declarațiile acestuia față de rolul femeii în biserică, potrivit unui comunicat al CNCD. “Consiliul constată că, în astfel de cazuri cum este cel supus analizei (doar în acest caz concret ce constituie obiectul plângerii), în temeiul libertății religioase și a principiului autonomiei cultelor recunoscute de statul român, revine acestora din urmă să aprecieze și să-și aplice propriile regulamente atunci când, un ierarh în exprimarea libertății de conștiință și religioasă poate aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță dreptului la demnitate a femeilor”, se arată în comunicatul CNCD.
Reamintim că Teodosie a declarat în 6 mai că nu este discriminare faptul că femeia nu are roluri importante în Biserică, așa cum are bărbatul, deoarece aceasta este condiția ei și că femeia “nu poate fi perpetuu într-o rugăciune, pentru că are condiția slăbiciunilor sale”. “Ea a început păcatul și iată, se află cu această neputință”, a mai explicat arhiepiscopul Tomisului.
Ulterior, Asociația VeDem Just a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din cauza afirmațiilor făcute de Arhiepiscopul Tomisului la adresa femeilor.
„Guys, sunteți tot mai penibili. Nu mă intimidați”
Clotilde Armand povestește că a fost agresată ieri în trafic, în contextul războiului pe care l-a declanșat cu „mafia gunoiului”
Primarul Sectorului 1 Clotilde Armand susține că a fost agresată în trafic miercuri dimineață, când la stopul unui semafor un bărbat agresiv a venit spre mașina sa, a început să lovească cu pumnii în geam și a încercat să-i deschidă ușa de mai multe ori. “Am raportat incidentul Poliției și mi-am văzut mai departe de drum. PS: Guys, sunteți tot mai penibili. Nu mă intimidați și nici nu voi ceda în fața amenințărilor voastre mafiote”, a scris pe Facebook.
Clotilde Armand a acuzat în repetate rânduri acțiuni de intimidare în contextul disputei sale cu compania de salubrizare Romprest pe tema contractului pentru ridicarea deșeurilor din sector.
Reprezentanții USR PLUS au condamnat ieri „violența inacceptabilă” la adresa primarului Sectorului 1. Aceștia susțin că ea a deranjat grupurile de interese abonate la banii publici, fapt pentru care a fost hărțuită tot mai agresiv: „filaje în fața casei, saci de gunoi aruncați pe treptele Primăriei, știri false la televiziuni de casă, amenințări cu referendumuri de demitere”.
Marcel Ciolacu a anunțat marți că PSD a decis să susțină orice inițiativă cetățenească prin care să fie organizat un referendum pentru demiterea primarului Sectorului 1.
Documentarul „colectiv”, recompensat cu premiul publicului european
Documentarul „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, este câștigătorul premiului publicului LUX 2021, a anunțat ieri președintele Parlamentului European, David Sassoli, în sesiunea plenară de la Strasbourg. Au mai fost nominalizate filmele „Another Round”, de Thomas Vinterberg, și „Corpus Christi”, de Jan Komasa. Premiul este acordat de Parlamentul European și European Film Academy (EFA), în parteneriat cu Comisia Europeană și Europa Cinemas. Clasamentul final a fost stabilit combinând votul publicului și votul eurodeputaților, fiecare grup având o pondere de 50%.
Regizorul a declarat: „Este o onoare ca acest film și conținutul lui să fie alese de cetățenii europeni și de membri ai Parlamentului European. Este minunat că suntem toți de acord de data aceasta. Este un premiu, în primul rând, pentru victime și familiile lor, pentru care nu a fost făcută dreptate încă în România”. El a continuat: „După cinci ani, nu au existat compensații, nimeni nu a fost găsit vinovat. Nu se întâmplă în Belarus, se întâmplă în România”. Nanau a spus că premiul este dedicat și rezistenței cetățenilor „obișnuiți” din România, care „au ieșit, au spus adevărul și au schimbat societatea românească în 2016”.
LUX Audience Award reprezintă alăturarea LUX Prize, premiu oferit filmelor de Parlamentul European începând cu 2007, și EFA’s People’s Choice Award, introdus în 1997.
„colectiv”, cronică a primului an de după tragedia din clubul bucureștean Colectiv, a devenit anul acesta primul film românesc care a fost nominalizat la premiile Oscar. A concurat în două categorii, „cel mai bun lungmetraj internațional” și „cel mai bun lungmetraj documentar”, însă nu a obținut niciun trofeu.
Proteste la Sofia: „Laura Kovesi, Bulgaria are nevoie de dumneavoastră”
Intrările în Palatul Justiției din Sofia erau blocate miercuri dimineață de către manifestanți care vor să interzică accesul procurorului general Ivan Gheșev, intrat în colimatorul protestatarilor după mobilizarea masivă de vara trecută.
Manifestanții cer de mai multe luni demisia lui Gheșev, pe care îl acuză de “protejarea oligarhiei”. Acțiunile demonstranților s-au reluat săptămâna trecută după anunțul SUA privitor la impunerea de sancțiuni împotriva a șase cetățeni bulgari acuzați de corupție.
“Ivan Gheșev a transformat Parchetul în bâta de baseball a mafiei, într-un scut care îi apără interesele”, a declarat Ghiorghi Ghirghiev, liderul organizației neguvernamentale Boeț, inițiativa mișcării de contestare.
Manifestanții purtau banderole cu mesaje în care Gheșev este numit mafiot și care cereau intervenția șefei Parchetului European. “Laura Kovesi, Bulgaria are nevoie de dumneavoastră”.
Ivan Gheșev, care supraveghează activitatea ansamblului procurorilor și are ultimul cuvânt asupra anchetelor, a fost una dintre principalele ținte ale manifestațiilor din vara lui 2020 contra guvernului condus pe atunci de Boiko Borisov.
Mandatul lui Gheșev expiră abia în 2026 și lui i se reproșează că a închis ochii la acțiunile fostului deputat Delian Peevski, acuzat de Trezoreria americană (Ministerul de Finanțe – n.r.) de implicare într-un sistem de mită și trafic de influență.
Sancțiunile americane, cele mai importante luate după adoptarea „legii Magnitsky”, numele unui avocat rus decedat în detenție, au relansat dezbaterea despre corupție în Bulgaria, cu numai o lună înaintea alegerilor parlamentare anticipate, prevăzute pentru 11 iulie.
Șefa Comisiei Juridice din Senat: Secția specială, desființată în această vară
Președintele Comisiei Juridice a Senatului, Iuliana Scântei (PNL), afirmă că Parlamentul poate lucra într-o sesiune extraordinară, la vară, dacă va fi nevoie, strict pentru desființarea Secției Speciale de anchetare a magistraților. Ea comentează, pe de altă parte, raportul MCV, publicat de Comisia Europeană, care așteaptă măsuri concrete de la România, chiar dacă de la ultimul document se înregistrează o tendință pozitivă în reforma justiției.
Referitor la faptul că Legile justiției încă nu au fost corectate, iar desființarea Secției Speciale s-a împotmolit în Senat, după ce a trecut de Camera Deputaților, Scântei a afirmat: “Procesul de modificare, de distrugere, practic, a normelor care ofereau o funcționare a unui stat de drept consolidat în România, pe durata guvernărilor PSD a fost și acela unul de durată. PSD deținea toată puterea și a reușit într-un an de zile, practic, să aducă în vigoare toate modificările toxice”. Întrebată când estimează că va fi desființată Secția Specială, Scântei a declarat: “Până la sfârșitul acestei sesiuni, dacă și Comisia de la Veneția ne va putea transmite până la sfârșitul lunii iunie un aviz preliminar la solicitarea transmisă de ministrul Justiției”. “Imediat ce vom primi această opinie a Comisiei de la Veneția, care este programată de drept în sesiunea din prima parte a lunii iulie. Parlamentul poate lucra într-o sesiune extraordinară, strict pentru adoptarea acestei legi, nu există niciun impediment”, a punctat Scântei.
Fost director la Drumuri, judecat pentru falsificarea diplomei de licență
Bogdan Laurențiu Bratu, fost director al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Craiova, a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru înșelăciune, el fiind acuzat că a folosit la angajare o diplomă falsă de licență, obținând salarii necuvenite de peste un milion de lei.
Procurorii susțin că, în perioada mai 2014 - prezent, Bogdan Bratu a indus și menținut în eroare Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA cu ocazia încheierii contractului individual de muncă și ulterior prin modificarea succesivă a acestuia prin acte adiționale (2014 - 2021), prin depunerea la dosarul de angajare a unei diplome de licență emisă de Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, document de studii obținut fraudulos.
Conform Parchetului General, actele adiționale încheiate au produs efecte prin avansarea în cariera profesională și prin creșterea remunerațiilor salariale, fapt ce a condus la prejudicierea instituției angajatoare cu sumele reprezentând încasarea tuturor drepturilor salariale aferente funcțiilor deținute fără drept. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 1.037.057 lei, reprezentând prejudiciul suferit.
Crește numărul de participanți la nunți și botezuri în spații închise
Guvernul a decis, ieri, prelungirea stării de alertă, menținând restricțiile actuale, însă a extins numărul maxim de participanți la nunți și botezuri în spații închise la 200 de persoane. Secretarul de stat Raed Arafat a precizat că pentru organizarea acestor evenimente este necesară asigurarea unui spațiu de 2 metri pătrați pentru fiecare participant.
De asemenea, pentru botezurile și nunțile cu până la 200 de persoane trebuie ca participanții să fie vaccinați anti-COVID sau să aibă test negativ de coronavirus sau dovada că au trecut prin boală. La exterior limita a rămas de 70 de persoane. Însă nu mai există limită dacă toți participanții sunt vaccinați anti-COVID. Raed Arafat a precizat că pentru 1 iulie va fi reevaluată situația pentru adoptarea unor eventuale alte relaxări.
Femeie oprită în trafic beată, fără permis și cu doi copii în mașină
O femeie din Galați aflată în stare avansată de ebrietate a fost oprită în trafic după ce a condus în mod sinuos pe o stradă din oraș. Femeia nu are carnet de conducere, iar în mașină cu ea se aflau doi copii. “În urma testării cu aparatul Dragger, s-a constatat că numita N.R.A., în vârstă de 39 ani, avea o alcoolemie de 0,90 mg alcool pur în aerul expirat”, transmite Poliția Locală Galați. În filmarea pusă la dispoziție polițiștii locali, se poate observa că femeia este în stare avansată de ebrietate, ea spunând că a băut “vin de țară”. Mai mult decât atât, gălățeanca repetă că “a furat mașina”, aspect care nu s-a confirmat însă, în urma cercetărilor.