MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: CJUE: Decizia MCV are caracter obligatoriu pentru România
Decizia, care a fost pronunțată în procesele reunite deschise de magistrații din România, „neutralizează” practic cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE în justiție în anii trecuți
Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 de instituire a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prin care sunt monitorizate progresele înregistrate în domeniul Justiției, are “caracter obligatoriu în toate elementele sale” pentru România, care trebuie să țină seama în mod corespunzător de recomandările CE, a decis, ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
CJUE a analizat șase sesizări formulate de instanțele române, în cadrul unor litigii între persoane juridice, respectiv asociații ale magistraților, sau persoane fizice, pe de o parte, și autorități sau instituții, precum Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte.
În sesizările respective se reclamau modificările aduse Legilor Justiției în perioada guvernării PSD din 2017 - 2019 cu privire la înființarea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție, interimatul la șefia Inspecției Judiciare, răspunderea materială a magistraților pentru erorile judiciare.
Conform CJUE, litigiile principale se înscriu în contextul unei reforme de anvergură în domeniul Justiției și al luptei împotriva corupției din România, reformă care face obiectul unei monitorizări la nivelul Uniunii Europene din anul 2007, în temeiul MCV, instituit prin Decizia 2006/928 cu ocazia aderării României la UE.
În contextul negocierilor în vederea aderării sale la UE, România a adoptat în cursul anului 2004 trei legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul ameliorării independenței și a eficienței Justiției. În cursul anilor 2017 - 2019, acestor acte normative le-au fost aduse modificări prin legi și ordonanțe de urgență ale Guvernului. Reclamanții din litigiile principale contestă compatibilitatea cu dreptul UE a unora dintre aceste modificări legislative. “În susținerea acțiunilor formulate, aceștia fac referire la anumite avize și rapoarte întocmite de Comisia Europeană privind progresele înregistrate de România în temeiul MCV, care, în opinia acestora, critică dispozițiile adoptate de România în cursul anilor 2017 - 2019 din perspectiva cerințelor de eficacitate a luptei împotriva corupției și de garantare a independenței puterii judecătorești. În acest cadru, instanțele de trimitere ridică problema naturii și a efectelor juridice ale MCV, precum și a sferei de aplicare a rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul acestuia. Potrivit acestor instanțe, conținutul, natura juridică și întinderea temporală a mecanismului menționat ar trebui considerate ca fiind circumscrise Tratatului de aderare, iar cerințele formulate în aceste rapoarte ar trebui să aibă caracter obligatoriu pentru România. În această privință, totuși, instanțele respective menționează o jurisprudență națională potrivit căreia dreptul Uniunii nu ar prevala asupra ordinii constituționale române, iar Decizia 2006/928 nu ar putea constitui o normă de referință în cadrul unui control de constituționalitate, întrucât această decizie a fost adoptată anterior aderării României la Uniune, iar problema dacă conținutul, caracterul și întinderea temporală ale acesteia intră în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare nu a făcut obiectul niciunei interpretări a Curții”, menționează CJUE.
Decizia intră în domeniul de aplicare a Tratatului de aderare
Curtea de Justiție a UE, întrunită în Marea Cameră, a constatat că Decizia 2006/928 și rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituție a Uniunii care pot fi supuse unei interpretări în temeiul articolului 267 TFUE. În continuare, CJUE statuează că decizia menționată intră, în ceea ce privește natura sa juridică, conținutul său și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare a Tratatului de aderare, întrucât constituie o măsură adoptată în temeiul actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data integrării în UE. “În ceea ce privește efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune și o obligă să atingă obiectivele de referință, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta. Obiectivele respective, definite ca urmare a deficiențelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menționate și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea acelorași obiective. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate și trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referință, măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări”, se arată în decizia CJUE.
Gheorghiță: Undeva la 1 august, vom ajunge imunitate colectivă de 50%
n aproape 18.000 cetățeni străini s-au vaccinat în România
Președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, afirmă că estimările autorităților arată că, până la 1 august, aproximativ jumătate din populația României va avea o formă de imunitate față de infecția cu SARS-CoV-2, fie prin vaccinare, fie în urma trecerii prin boală. “Țintele și obiectivele de vaccinare se bazează în mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă care să își aducă beneficiile în ceea ce privește controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare”, a afirmat Valeriu Gheorghiță, ieri, într-o conferință de presă.
Conform acestuia, autoritățile estimează că jumătate din populația României va fi vaccinată, ori va fi trecut prin boală până la începutul lunii august. “Ținând cont de estimarea de evoluție epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situația epidemiologică la nivel național este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil și să asigurăm acea predicție pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecție, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxă etapizat și progresiv toate aceste restricții”, a explicat medicul.
Măsurile de relaxare anunțate de autorități depind de atingerea imunității colective.
Topul vaccinării pe județe
Bucureștiul (cu 35,7% dintre locuitori vaccinați), județul Cluj (cu 32,77%) și județul Sibiu (cu 26,2%) conduc în topul județelor cu cele mai multe persoane vaccinate. La coada clasamentului se află județele Giurgiu, Botoșani și Suceava.
Valeriu Gheorghiță a mai declarat că de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID au fost imunizate în România 17.855 de persoane cetățeni străini, cetățeni din Uniunea Europeană, Confederația Elvețiană și cetățeni din alte țări terțe care au drept de ședere legală pe teritoriul țării noastre. Totodată, a precizat șeful CNCVAV, în perioada 10-17 mai au fost vaccinate cu prima doză 329.073 de persoane, dintre care 222.413 persoane fără programare.
Botoșani: S-a vaccinat cu a 3-a doză și își dorea să o primească și pe a 4-a
Un bărbat din Botoșani s-a prezentat la un centru de vaccinare și a primit cea de-a treia doză de vaccin Pfizer, chiar dacă era deja vaccinat cu două doze. Bărbatul și-ar fi dorit să primească chiar și a patra doză de vaccin. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a explicat că în acest caz nu a fost scanată cartea de identitate a bărbatului, iar personalul din centrul de vaccinare a crezut spusele acestuia, care a susținut că nu este vaccinat. Valeriu Gheorghiță a precizat că este primul caz de acest fel înregistrat în România. “Nu s-a scanat anterior vaccinării cartea de indentitate, pentru a se vedea dacă persoana fusese sau nu vaccinată”, a spus ieri Valeriu Gheorghiță.
Un polițist îi scrie ministrului Bode că uniforma este “total depășită”
Un polițist din București îi transmite ministrului Lucian Bode, într-o scrisoare deschisă, că uniforma este “total depășită”, iar 80 - 90% dintre lucrători au apelat la “ajustarea” ei, pentru că pantalonii la dungă și “pantofii cu găurele și talpa de cauciuc” nu fac față la 8 ore cu 12 intervenții la apeluri 112. “Nu de puține ori mi-am petrecut jumătate din program cu pantalonii la dungă, specifici CFR, rupți între picioare și nu numai”, afirmă polițistul. “Nimeni nu ne-a întrebat dacă ne e frig, cald, foame, sete sau din ce bani spălăm și reparăm mașinile ministerului, dar am fost “hăituiți” pe tema uniformei”, adaugă acesta, cerând intervenția ministrului Bode.
“Am ales să vă expun o situație pe care dumneavoastră o puteți rezolva ușor. Sunt polițist de aproximativ 2 ani și jumătate la una dintre cele mai dificile secții din capitală, implicit din țară. Ca să vă faceți o idee, la aceasta secție uneori un echipaj poate prelua și 12 intervenții 112 într-o tura de 8h (experiență proprie). În scurta mea activitate am avut parte de multiple intervenții în forță, fiind nevoie de încătușare forțată, forța fizica, alergare după infractori, escaladare garduri și alte lucruri pe care societatea civila le vede doar la TV. De asemenea am fost victima a 3 infracțiuni de ultraj în anul 2020. Nu de puține ori am ajuns acasă cu dureri grave de spate și de picioare după mai bine de 8h petrecute în pantofii cu găurele și talpa de cauciuc, specifici muncii de birou la situația actuală. Și nu de puține ori mi-am petrecut jumătate din program cu pantalonii la dungă specifici CFR, rupți între picioare și nu numai. Și de aceste lucruri s-au plâns toți colegii mei, fără excepție”, a transmis polițistul. Acesta afirmă că, în urmă cu aproximativ 2 ani, polițiștii “sătui de lipsa de interes la nivelul MAI și IGPR, au ales sa pună confortul, siguranța și sănătatea pe primul plan”.
“Astfel, 90 la sută din colegii mei, inclusiv eu, am ajuns sa înlocuim pantofii din echipare cu încălțăminte tactică de o mai bună calitate și cu un indice de confort net superior. De asemenea, pantalonii la dungă au fost înlocuiți cu pantaloni tactici cu o croială ergonomică, material mai bun și aspect mai plăcut, care au adus o mai bună mobilitate și un confort sporit. Va mărturisesc faptul ca în ultimul an de când am “ajustat” uniforma și am investit peste 3.000 lei cu mare efort financiar din propriul buzunar, munca a devenit ceva mai ușoară, mai plăcută și încrederea în mine a crescut considerabil”, mai scrie polițistul. Acesta consideră că 80 la sută din polițiștii din țară îi împărtășesc opinia.
Mesajul a fost publicat de Sindicatul Europol pe pagina de Facebook.
Accident cu cinci morți pe DN 1
Cinci persoane, bărbați cu vârste de 18 ani, 20 de ani, 21 de ani, 31 de ani și 43 de ani au murit ieri dimineață în urma impactului violent dintre două autoturisme. Echipajele Serviciului de Ambulanță au constatat că trei dintre ei aveau leziuni incompatibile cu viața, în timp ce alți doi se aflau în stop cardio-respirator iresuscitabil.
Alte două victime au fost preluate de autospeciale și duse la spital. Este vorba despre o femeie de 33 ani care a suferit un traumatism cranio-cerebral, traumatism toraco-abdominal, fractură de humerus drept, traumatism tibio-tarsian stang, victima fiind preluată de elicopterul SMURD, precum și de un bărbat de 34 ani care are un traumatism cranio-cerebral minor, traumatism toracic, traumatism genunchi drept și care a fost transportat la Spitalul Județean Ploiești.
Accidentul a avut loc la kilometrul 103Â900 al DN1, unde două autoturisme s-au ciocnit, iar unul dintre acestea a acroșat un al treilea autoturism care circula regulamentar și în care nimeni nu a fost rănit.
Poliția județeană Prahova a anunțat că se fac cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.
România, pe locul șapte în Europa la vaccinurile în doză completă
România se află pe locul al șaptelea la nivel european privind administrarea în doză completă a vaccinurilor anti-COVID și pe locul al XIX-lea la nivel mondial, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu. El a precizat că România a recepționat, până în prezent, 10.689.069 de doze de vaccin anti-COVID. “Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, o să avem un total de 1.440.568 de doze. Aici vorbim de estimări. La fel și pentru vaccinul produs de Johnson &Johnson, săptămâna aceasta așteptăm o livrare de 74.400, joi. Restul de până la 402.000 până la sfârșitul lunii, 402.000 fiind totalul pentru luna mai. Astfel, un total cumulat pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri de 6.238.228 de doze de vaccin pentru luna mai. Toate aceste acțiuni fac ca România să se claseze pe locul șapte, la nivel european, atunci când vorbim de vaccinuri administrate în doză completă și pe un loc XIX la nivel global”, a spus secretarul de stat.
Baciu a informat că, până pe 16 mai, s-au înregistrat 14.729 de doze de vaccin pierdute, ceea ce reprezintă 0,21% din totalul celor utilizate.
Surse: Tăriceanu și-a angajat ca avocați doi foști miniștri
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader îl reprezintă, ca avocat, pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul de abuz în serviciu, la Înalta Curte de Casație și Justiție, au precizat surse judiciare pentru site-ul G4Media.ro. Fostul șef al Senatului l-a angajat ca apărător și pe Tudor Chiuariu, de asemenea fost ministrul al Justiției.
Tudorel Toader a fost ministru al justiției în guvernarea PSD-ALDE, în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă din februarie 2017 până în aprilie 2019. A fost susținut de ALDE, condus de Tăriceanu, dar n-a fost membru de partid. Tudor Chiuariu a fost ministru al justiției în al doilea guvern Tăriceanu, după scoaterea PD de la guvernare (aprilie – decembrie 2007).
Dosarul îi vizează pe fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), și pe senatorul PSD de Giurgiu, Cristian Marciu.
Senatorul Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă. A fost acuzat că făcut afaceri cu Consiliul Judetean Girgiu, în perioada 2008-2012, el fiind consilier județean. Potrivit legii, pentru acest lucru, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, vreme de 3 ani. În martie 2017, la 2 ani de la rămânerea definitivă a deciziei judecătorești, timid, ANI a cerut Senatului să constate încetarea calității de senator a lui Cristian Marciu, dar Tăriceanu a amânat procedura.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
