MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cine sunt candidații pentru șefia Parchetelor
Voineag candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, iar Florenţa pentru cea de adjunct la DIICOT
Ministerul Justiţiei a publicat listele cu procurorii care şi-au depus candidaturile pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Potrivit calendarului privind procedura de selecţie, între 23 şi 26 februarie, procurorii vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei şi a unei comisii, iar în 2 martie rezultatele selecţiei vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. În aceeaşi zi, ministrul va înainta propunerile Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ. Decizia finală aparţine preşedintelui Nicuşor Dan.
Actualul procuror-şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcţia de procuror-şef adjunct al procurorului general al României, procurorul militar Bogdan Pîrlog, care a confirmat public acuzaţiile din documentarul Recorder ”Justiţie capturată”, pentru şefia DIICOT, dar şi pentru funcţia de procuror general, iar actualul procuror general Alex Florenţa candidează pentru funcţia de adjunct al DIICOT.
Potrivit Ministerului Justiţiei, funcţia de procuror general al României deţinută în prezent de Alex Florenţa mai este vizată de Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul DNA Iaşi, în timp ce pentru şefia DNA, condusă de Marius Voineag, candidează actualul adjunct al instituţiei, Tatiana Toader, procurorul DIICOT Vlad Grigorescu şi Ioan-Viorel Cerbu, procurorul şef adjunct cu delegaţie din cadrul DNA.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA sunt trei candidaţi: Mihai Prună, procuror la Secţia de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare din DNA şi Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu la DNA Piteşti.
Pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT şi de adjunct al acestuia sunt câte cinci candidaţi, între care procurorul militar Bogdan-Ciprian Pârlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti (pentru şefia DIICOT) şi actualul procuror general al României Alex Florenţa (pentru funcţia de adjunct al DIICOT).
Ce spune ministrul Justiției
„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, potrivit Digi 24.
Referitor la faptul că el este cel care face nominalizările pe care le va trimite la Cotroceni, după ce acestea vor fi trecut de „filtrul” CSM, Marinescu a spus că este „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”. „Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială. Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale. Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Potrivit MJ, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, îndeplinită până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la procedura de selecţie.
Propaganda rusă amenință cu un atac nuclear asupra Bucureștiului
„Bucureştiul nu este un loc împotriva căruia ne-am sfii să folosim mijloace speciale, inclusiv ogive nucleare, dacă va fi cazul”, se arată într-un articol publicat de presa de la Moscova
Un site de ştiri de la Moscova, NEWS.ru, pleacă de la o informaţie falsă - că Germania ar fi cerut ca trupe NATO să fie dislocate în Transnistria - ca pretext pentru a consulta diverşi „experţi” ruşi care spun că un astfel de scenariu ar duce la folosirea armelor nucleare, iar România ar deveni o ţintă prioritară pentru Rusia. Articolului site-ului rusesc se intitulează ameninţător „Moartea României: de ce NATO nu va staţiona trupe în Transnistria”.
Site-ul NEWS.ru pleacă de la un articol publicat în 5 februarie de Altantic Council, semnat de Iulian Romanyshyn, profesor la Universitatea din Bonn, pentru a acredita ideea că „Germania cere dislocarea trupelor NATO în Transnistria”. Articolul respectiv, intitulat „Vladimir Putin nu trebuie să aibă drept de veto asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina”, tratează subliectul negocierilor de pace conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei ruseşti în Ucraina, arărând că procesul continuă să fie lipsit de credibilitate şi avertizează că acordând Rusiei dreptul de veto asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina, partenerii occidentali ai Kievului riscă să prelungească războiul la nesfârşit.
În acest context, profesorul aduce în discuţie o prezenţă militară europeană în Ucraina, arătând cum ar putea submina eforturile Rusiei de a împiedica punerea în aplicare a unor garanţii de securitate credibile.
„Trupele europene ar putea avea un impact semnificativ în Ucraina fără a se angaja în operaţiuni de luptă”, subliniază Romanyshyn. „Ele ar putea îndeplini o serie de roluri de sprijin şi instruire departe de linia frontului. De exemplu, contingentele europene ar putea prelua o mare parte din sarcina de monitorizare a frontierei ucrainene cu Belarus şi cu Republica Transnistria nerecunoscută din Moldova, permiţând astfel unităţilor ucrainene să fie utilizate în alte zone. Desfăşurarea soldaţilor europeni ar putea, de asemenea, să elibereze forţele ucrainene implicate în prezent în protejarea infrastructurilor critice, cum ar fi centralele electrice şi centrele logistice” - se arată în articol, aceasta fiind singura referire la Transnistria şi fiind, în fond, o propunere a autorului despre cum ar putea arăta garanţiile de securitate occidentale oferite Ucrainei.
De aici, site-ul rusesc trage concluzia că se propune dislocarea „aşa-numitului contingent de menţinere a păcii al NATO departe de linia de contact, la graniţa cu Belarus sau Transnistria”, iar scopul ar fi „consolidarea poziţiei Europei în Ucraina”.
Ca urmare, site-ul a cerut părerea unor „experţi” ruşi, care consideră că „această propunere” - atribuită deja Germaniei - conţine formulări vagi, dar „provocatoare” şi de aici se ajunge rapid la discutarea scenariului unei intervenţii NATO în Transnistria, deşi în articolul din Atlantic Council nu este vorba despre aşa ceva. „Experţii” ruşi se folosesc de acest pretext pentru a ameninţa direct România, inclusiv cu un atac nuclear.
„Distrugerea Bucureștiului”
„Dacă se propune amplasarea acestui contingent în Ucraina, atunci pentru ei acest lucru va reprezenta un risc evident. Rusia a declarat în repetate rânduri că astfel de trupe vor fi ţinte legitime pentru noi. Dacă este vorba de Transnistria, atunci pentru un astfel de pas, Occidentul va trebui să schimbe conducerea Transnistriei - cu forţa sau printr-o lovitură de stat. În cazul unui scenariu de forţă în Republica Transnistria, există trupe ruseşti, aşa că şi această opţiune ridică semne de întrebare”, a declarat Valentin Mzareulov, istoric al serviciilor speciale ruseşti. În opinia lui, escaladarea conflictului în cazul realizării unui astfel de scenariu poate ajunge rapid la stadiul extrem.
„În cazul unui atac al forţelor NATO asupra grupării transnistrene a armatei ruse, riposta va fi îndreptată împotriva acestor forţe, a comandamentului lor sau direct asupra Bucureştiului. Este clar că centrul operaţiunii nu va fi Moldova, ci România. Bucureştiul nu este un loc împotriva căruia ne-am sfii să folosim mijloace speciale, inclusiv ogive nucleare, dacă ar fi cazul”, a adăugat „expertul” intervievat de NEWS.ru.
„Informaţiile” (mai degrabă ipotezele - n.r.) despre posibila introducere a trupelor NATO pe teritoriul Transnistriei fac parte dintr-un tablou mai complex şi mai complicat, remarcă un alt „expert” consultat de NEWS.ru, istoricul şi politologul Vladimir Andreev. „Pe fondul negocierilor de pace în curs între Rusia şi SUA cu privire la Ucraina, orice escaladare a conflictului va fi în avantajul celor care doresc continuarea nesfârşită a războiului. Liderii europeni susţin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă şi doresc să epuizeze ţara noastră, de aceea astfel de informaţii se încadrează în logica acţiunilor actualei conduceri europene”, a declarat el în interviul acordat NEWS.ru. În opinia lui Andreev, la astfel de ameninţări la adresa Rusiei trebuie să se răspundă preventiv.„Trebuie să reacţionăm cât mai dur, şi mai bine preventiv. Nu trebuie să aşteptăm momentul în care aceşti oameni îşi vor aduce trupele pe teritoriul nostru, trebuie să acţionăm preventiv”, a subliniat şi acest expert.
Dacă se va ajunge la un conflict pe linia Transnistriei, Ucraina se va implica imediat, consideră Andreev. „De mai mulţi ani auzim periodic poveşti despre escaladarea conflictului în Transnistria. Mulţi lideri ucraineni au propus de mult timp să înceapă războiul cu Rusia în Transnistria şi să introducă acolo un contingent ucrainean. În cazul unei agravări a situaţiei în acest punct, regimul de la Kiev se va bucura şi va putea obţine o pauză pentru Armata Ucraineană, ceea ce nu trebuie permis”, a explicat el.
Potrivit lui Mzareulov, Occidentului îi este mai avantajos să-şi intensifice acţiunile în Transnistria până la sfârşitul conflictului din Ucraina, pentru a-l prelungi şi continua. Dar, în acest caz, reacţia Rusiei va fi mult mai dură. „Singurul răspuns este loviturile cu rachete asupra ţintelor pe care le considerăm adecvate. În opinia mea, distrugerea Bucureştiului este o reacţie adecvată”, a conchis expertul.
Bolojan, amenințător cu bugetarii: Lucrurile nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, că lucrurile în administraţia locală şi cea centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum şi a explicat că avem nişte deficite foarte mari pe care guvernele s-au angajat să le corecteze, scrie news.ro.
Bolojan a fost prezent, marţi, la dezbaterea cu tema ”Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice şi impactul acestora asupra comunelor din România”, organizată de Asociaţia Comunelor din România.
Premierul a transmis primarilor că ştie cât de greu este să gestionezi problemele unei comunităţi cu resurse reduse, având în vedere că a fost primar al municipiului Oradea.
El a precizat că în administraţie lucrurile nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi.
”Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a transmis Bolojan.
Premierul a adăugat că în România majoritatea sumelor folosite de administraţia locală provin din transferuri de la bugetul de stat şi a precizat că este vorba de 80% faţă de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană care de 50%.
Bolojan a mai declarat că în România veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii în timp ce în Uniunea Europeană acestea acoperă cheltuielile cu salarii.
”E o realitate că în media ţărilor din Uniunea Europeană, veniturile din taxele locale le acoperă cheltuielile de salarii. În România veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii. Acestea sunt nişte realităţi care nu pot fi contestate. Sigur într-un fel este în reşedinţele de judeţ, unde sunt indicatori mult îmbunătăţiţi, sau în comunele care sunt în zonele metropolitane, care au o economie pe teritoriul lor şi alta este situaţia în comunele mici, în zone îndepărtate, unde într-adevăr lucrurile sunt foarte problematice”, a afirmat premierul.
El a menţionat că dacă administraţia nu este mai performantă în actualele structuri, atunci se va ajunge la o reducere a numărului de comune.
”Cred că anul trecut şi anul acesta vor fi nişte ani determinanţi pentru administraţia publică locală, pentru că avem două posibilităţi. Să dovedim cu toţii. Şi aici nu e o problemă a unui premier, e pur şi simplu o problemă a întregii administraţii, că în actualele structuri putem fi mai performanţi, mai eficienţi şi putem funcţiona cu cheltuieli mai mici. Sau dacă nu vom reuşi acest lucru, v-o spun aici, stimaţi colegi, e doar o problemă de timp, până în 2028, până după alegerile care vor veni, se va ajunge într-o formă sau alta la o reformă administraţiei, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune, fuziuni şi aşa mai departe. Deci ori lucrăm împreună să facem administraţia mai eficientă în actualele cadre, ori e doar o problemă de timp până vom ajunge acolo”, a mai transmis Bolojan.
El s-a referit şi la pachetul pentru administraţie care va fi adoptat în perioada următoare.
”Acest pachet pentru administraţie pe care ar trebui ca cel mai târziu săptămâna viitoare să-l adoptăm aduce nişte lucruri foarte importante. În primul rând, vă întăreşte foarte mult capacitatea de a vă exercita mandatul pe care vi l-au încredinţat cetăţenii în fiecare localitate. Sunt foarte multe măsuri bune care vă întăresc capacitatea de a planifica, de a face disciplină în construcţii, de a încasa impozite şi taxe, de a genera politici publice, pentru că de această capacitate va depinde schimbarea României, indiferent cine este în guvernare. Schimbarea nu se poate face dintr-un singur loc din Bucureşti, ci schimbarea se face prin fiecare dintre dumneavoastră, care acolo unde sunteţi, dacă reuşiţi să fiţi factorii schimbării, cu siguranţă puteţi să vă schimbaţi comunităţile”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
El a adăugat că acest pachet conţine şi componenta de reducere de personal.
”De asemenea, acest pachet conţine într-adevăr şi componenta de reducere de personal acolo unde personalul depăşeşte limitele care vor fi stabilite în urma acestei reduceri. Asta a fost o susţinere de se poate de clară de-a lungul anilor, că fiecare administraţie din România în forma în care sunt făcute normativele actuale, inclusiv partea de reduceri, poate să funcţioneze fără probleme, sigur, cu specific cu fiecăruia, în aşa fel încât să avem o administraţie în serviciul cetăţenilor. Acest pachet este important şi, aşa cum v-am spus, sper să-l punem în practică cel mai târziu săptămână viitoare”, a mai afirmat premierul Bolojan.
Sporul natural al populației României s-a menținut negativ și în decembrie
Sporul natural s-a menținut negativ (-10.184) în luna decembrie 2025, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuților-vii, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).
În decembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 11.893 copii, în creștere cu 808 (+7,3%) față de luna noiembrie 2025.
Pe de altă parte, numărul certificatelor de deces înregistrate în luna decembrie 2025 a fost de 22.077 (11.377 pentru persoane de sex masculin și 10,700 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 3.488 decese față de luna noiembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 18,8% (+18,3% persoane de sex masculin și +19,2% persoane de sex feminin).
În luna decembrie 2025, 41,8% (9230 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,6% (6.090 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,2%, reprezentând 3.574 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
