MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ce spune Radu Miruţă, după dronele căzute în România
„Convingerea mea este că soluţia care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta un software pentru drone şi să ajungă să facă coproducţie”, afirmă ministrul Apărării
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat duminică, după dronele căzute în România, că este necesar statul să dezvolte și să producă un software pentru drone. ”Armata română are o capabilitate tehnică de a supravergea absolut întreg spaţiu aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii şi în situaţii, şi anume, în funcţie de situaţia reliefului din zonă. (..) Dacă este relief de jur împrejur, performanţa acestor radare este limitată”, a spus ministrul Apărării, după căderea dronelor ruseşti în ţara noastră. El a precizat că un alt aspect este legat de altitudine care nu mai e foarte influenţată de relief.
”Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galaţi, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluţie radar locală, ca atunci când îţi dai internet hotspot de pe telefonul mobil, faci o reţea locală, cât poate telefonul mobil să emită, pentru a acoperi o cameră. Armata Română are şi soluţii pentru astfel de situaţii, însă sunt limitate”, a arătat el, adăugând că sunt puţine şi le direcţionează acolo unde este apreciat că riscul este mai mare, sau frecvenţa de a se întâmpla astfel de incidente, de situaţii, este mai mare. ”Provocarea mea, uitându-mă la ce are România, uitându-mă la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înţeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluţia care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone şi Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducţie, nu făcând vreodată bucata hardware, nu făcând bucata mecanică, pentru că astea trebuie să le facă firmele private. Dar, personalizarea software-ului pentru drone în mod ideal şi la eficienţă maximă, nu poate fi obţinut cumpărat din altă parte”, a declarat ministrul Apărării, la Digi24.
Radu Miruţă a precizat că eficienţa unei drone este capacitatea de a decide când să se ducă, unde să se ducă: ”Pentru a putea să iau astfel de decizie trebuie să aibă foarte multe date. Sunt echipamente ale Armatei Române care generează aceste date, radare mai performante, mai puţin performante, cu diverse caracteristici, avioane de vânătoare, puncte de observaţii, tancuri moderne care emit şi ele astfel de informaţii”. ”Aceste informaţii trebuie puse într-o cameră comună de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie şi să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluţii care vor rezolva parţial”, a menţionat ministrul Apărării.
Miruţă a mai arătat că situaţia se schimbă în zona asta de tehnologie odată la două săptămâni, în Ucraina. ”Pe câmpul de luptă, în ceea ce priveşte lupta performanţelor dronelor este de vreo două săptămâni. După două săptămâni, descoperă ceilalţi ceva şi câştigă un avantaj tehnic”, a explicat Miruţă.
El a menţionat că a început în Ministerul Apărării să creeze o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. ”Sunt absolut convins că în România, uitându-mă şi la studenţii cărora le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la nişte tineri foarte bine pregătiţi tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă. Deocamdată s-au făcut 5-6. Probabil că ideal de început ar fi să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităţilor Armatei române”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruţă a mai afirmat că mai este un aspect care ţine de achiziţii. ”Atunci când a apărut această situaţie cu tehnologia dronelor, nu doar România are problema asta. Statele Unite solicită ajutor tehnic pentru drone din Ucraina. Statele din Emirate solicită asta şi nu cred că se pune la ei problema să nu aibă buget. Dezvoltându-se această tehnologie şi această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate ţările vor să-şi achiziţioneze sistemele. România a comandat de 2 ani, are nişte comenzi care, ajungând în operaţiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit”, a menţionat Miruţă.
„Mutăm nişte capabilităţi noi în această zonă”
Ministrul Apărării a mai declarat că, a pus în SAFE nişte capabilităţi de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol a României, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, foarte probabil situaţia de la Galaţi ar fi fost interceptată. Miruță a precizat că tehnologia dronelor se îmbunătăţeşte. ”Sunt altfel de drone. Sunt cu altă amprentă tehnică, sunt cu poziţionarea motorului în faţă, nu în spate. Sunt cu capacitate de atac a celor care vor să atace drona respectivă. Dacă până acum dronele erau pur şi simplu direcţionate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter care este la o anumită distanţă de ea, să atace în sine ea elicopterul”, a arătat Miruţă, precizând că nu este cazul celor care au fost descoperite acum. ”Am pus în SAFE nişte capabilităţi de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol a României, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, foarte probabil situaţia de la Galaţi ar fi fost interceptată”, a precizat ministrul.
Întrebat dacă devine zonă de risc, ministrul a subliniat că depinde de scenariu şi nu e doar pentru Galaţi, ci este pentru multe alte zone din România. ”Pentru cele mai multe dintre scenarii, nu este niciun risc. Dacă discutăm doar de scenarii pur teoretice, cum arată geometria pe o foaie, pot exista anumite situaţii în care riscul matematic poate exista. Dar România nu este o ţară aflată în conflict. România nu este o ţară aflată în război, nu este niciun fel de strat de informaţie care să ne facă pe noi să credem că este un interes din partea Federaţiei Ruse să atace România. Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situaţii, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împuşcate, dacă vreţi, de apărarea antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonţ, li se modifică câte un flaps, structura aerodinamică, îşi pierd, poate, coordonarea GPS pentru că este bruiaj şi din Ucraina, şi continuă să zboare pe o altă traiectorie, fie până când îşi consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva şi pica”, a explicat el.
Ministrul a menţionat că datoria de apărare a cetăţenilor pe astfel de situaţii este a Ministerului Apărării. ”Eu înţeleg îngrijorarea oamenilor din zonă şi o împărtăşesc, dar nu pot să le cer lor să facă neapărat ceva, că noi suntem cei care facem pentru asta. De săptămâna viitoare, după ce am văzut că şi această zonă, pe care noi nu o consideram că este cu risc, pentru că n-a fost de trei ani niciodată o astfel de situaţie faţă de altele, unde se repetă cu o frecvenţă mai mare genul de intrare a dronelor în spaţiu aerian, mutăm nişte capabilităţi noi în această zonă”, a anunţat ministrul. El a subliniat că numărul capabilităţilor noi pe care le avem de asemenea nu este infinit. ”Avem nişte piese pe care le mutăm dintr-o parte în cealaltă, ne jucăm pentru a acoperi diverse scenarii”, a completat Radu Miruţă.
Dragoş Pîslaru: În acest moment, România poate trage toţi banii din PNRR
n reprezentanții PSD se înțelegeau bine cu premierul Ilie Bolojan în ședințele Guvernului, mai spune ministrul
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene afirmă că a dat asigurări autorităţilor de la Bruxelles că, în pofida crizei politice de la Bucureşti, România poate implementa reformele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). ”Am dat asigurări Comisiei Europene că în ciuda acestor turbulenţe, ca să citez, există acest potenţial de a avea, pentru reforme, un moratoriu şi am spus că se lucrează la asta, prim-ministrul lucrează la asta, preşedintele pare lucrează la asta, şi în al doilea rând am spus că, într-adevăr, noi, pe partea de investiţii în continuare transmitem mesajele de accelerare şi că nu are nicio legătură ce facem aici cu faptul că trebuie să finalizeze spitalul, sau autostrada”.
Dragoş Pîslaru consideră că în prezent România „poate trage toţi banii”, respectiv aproximativ 10 miliarde de euro, din PNRR, dacă reformele substanţiale vor fi îndeplinite, aşa cum au fost ele asumate prin PNRR.
Ministrul mai spune că „România a adus multă creativitate în relaţia cu Comisia Europeană”. El admite că, în cel mai grav scenariu, pe fondul populismului, e posibil ca unele reforme cheie să nu fie adoptate la timp, Pîslaru subliniind că acesta ar fi cel mai rău scenariu.
„O problemă de demnitate”
Pe de altă parte, Dragoş Pîslaru consideră drept „o problemă de demnitate” faptul că unii dintre miniştrii PSD care s-au înţeles foarte bine cu Ilie Bolojan cât au lucrat în Guvern acum îl critică pe premier, ţinând cont de „un repertoriu de partid”. ”Din luna octombrie-noiembrie a anului trecut, Guvernul a acţionat, cumva, într-un plan complet diferit cu ce era în spaţiul public. Înăuntrul guvernului lucrau miniştrii bine, aveam lucruri pe care le făceam cot la cot cu miniştrii PSD, prim-ministrul când vorbea cu miniştrii se înţelegeau. Acum mi se pare o problemă de demnitate, în sensul că acum unii din miniştrii care s-au înţeles foarte bine cu primul ministru încep să îşi descopere chestii pe care le-au avut şi, vezi Doamne, se dau loviţi în aripă, dar altfel se înţelegeau foarte bine şi discutau foarte bine şi chiar prim-ministrul le-a mulţumit pentru activitate la sfârşit, şi acuma, după, la câteva zile, pe repertoriul de partid, încep să îl atace”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene duminică seară, într-o emisiune la B1 Tv. Dragoş Pîslaru subliniază că în timp ce interiorul guvernului „lucrurile mergeau”, în afara guvernului „era jale”, iar „trompetele de partid” transmiteau mesaje critice. „Într-o sarabandă de comentarii şi atacuri pare că suntem ireconciliabili, pe altă parte, oamenii totuşi cu un pic de responsabilitate ştiu că aceste reforme trebuie votate în Parlament şi acum marea capcană este că, dacă tu montezi aparatul de partid să critice, să dea nu ştiu ce, va fi destul de stângaci ca, atunci când vei avea de votat, ca să urmărim interesul României, va vota...”, spune Pîslaru.
Giurgiu: Tânără de 18 ani, moartă după ce maşina în care se afla a derapat şi a ieşit de pe şosea
O tânără de 18 ani a murit, duminică după amiază, după ce autoturismul în care se afla şi care era condus de o şoferiţă începătoare, a derapat într-o curbă şi a ieşit de pe carosabil. Femeia aflată la volan a scăpat cu viaţă.
Accidentul rutier a avut loc duminică, 26 aprilie, în jurul orei 17.00, în extravilanul localităţii Prundu din judeţul Giurgiu. ”Din primele cercetări, a reieşit faptul că, o tânără, de 18 ani, în timp ce conducea un autoturism, nu ar fi adaptat viteza într-o curbă şi ar fi părăsit partea carosabilă”, sunt primele concluzii ale poliţiştilor care au făcut cercetarea la locul accidentului.
Autoturismul a fost găsit în afara şoselei, în pădurea de pe marginea drumului. Pasagera nu mai prezenta semne vitale când echipajele medicale au ajuns la faţa locului. Şoferiţa, rănită, a fost preluată de o ambulanţă şi dusă la spital.
Peste jumătate dintre elevii participanți la simularea Evaluării Naționale nu au știut forma corectă „să nu fii”
Peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2026 din luna martie nu știu forma corectă „să nu fii”, reiese din analiza pe itemi a Ministerului Educației, publicată vineri, 24 aprilie. 70% dintre elevi nu au obținut niciun punctaj la partea de respectare a normelor de scriere corectă la subiectul I, în care elevii trebuia să argumenteze și să scrie despre o valoare din textele date, iar 22% nu au folosit corect „doar” în loc de adverbul „decât”. În schimb, elevii au obținut cele mai mari punctaje la subiectele de tip grilă.
Aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educației. Instituția arată că 30,13% au note între 1 și 4,99 la Limba și literatura română și restul de 69,87% au luat note între 5 și 10.
Peste 54% dintre elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale 2026 în martie nu au știut forma corectă „să nu fii”. Ei au avut de încercuit care este forma corectă a mai multor cuvinte și forma gramaticale, la subiectul B, subpunctul 8.
40% au obținut 0 puncte pentru că nu au știut să scrie cuvântul „kilometri” cu un singur „i”, 27% au scris greșit „simpli” cu doi „i” și 22% nu au știut să folosească „doar” în loc de adverbul „decât”.
Bărbat căzut într-o prăpastie, în judeţul Neamţ
Un bărbat a căzut într-o prăpastie, duminică după amiază, la o diferenţă de nivel de aproximativ 25 de metri. Incidentul s-a produs în zona Bicaz Chei din judeţul Neamţ, victima fiind scoasă şi predată unui echipaj medical. Incidentul a avut loc duminică, în jurul orei 16:00, în zona Belvedere, un pod suspendat din comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ.
La sosirea salvatorilor, bărbatul a fost localizat într-o prăpastie, la o diferenţă de nivel de aproximativ 25 metri faţă de traseul turistic", transmite ISU Neamţ. Victima a fost scoasă cu ajutorul echipamentelor specifice. Bărbatul în vârstă de 40 de ani, a suferit multiple traumatisme la nivelul întregului corp, însă a fost găsit conştient.
