MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ce (mai) cere CCR de la candidați
Curtea Constituțională a motivat decizia în cazul Șoșoacă, „inventând” noi condiții de eligibilitate în cursa pentru Cotroceni, cerințe nestipulate în legea fundamentală sau în legislația organică
Curtea Constituţională a făcut publică, luni seară, hotărârea privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la Preşedinţie, arătând că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la „valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”. ”Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susţine Curtea.
Potrivit CCR, „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei”.
”Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională. Ar fi inadmisibil şi contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiţii şi totuşi să participe la alegeri, iar dacă le va câştiga să depună un jurământ de credinţă formal”, argumentează Curtea Constituţională.
De asemenea, CCR menţionează că ”este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”.
”Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, adaugă CCR.
Opinie separată
Curtea Constituţională nu are atribuţia de a verifica comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile unui candidat la alegerile prezidenţiale, toate acestea fiind aspecte de natură subiectivă care fac parte din sfera libertăţii de exprimare, a susținut, în schimb, judecătoarea Iuliana Scântei, într-o opinie separată la decizia CCR.
"Atribuţia Curţii este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiţii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susţinătorilor, documentele care trebuie să însoţească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituţie şi lege, la depunerea candidaturii). Prin esenţa lor, aceste condiţii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura pentru alegerea preşedintelui României, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează", susţine Iuliana Scântei.
În opinia sa, sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare cade în sarcina altor instituţii ale statului, după o procedură judiciară, nefiind o atribuţie recunoscută expres pentru Curtea Constituţională în realizarea competenţei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României.
Iuliana Scântei spune că hotărârea majoritară a colegilor de la CCR de a respinge candidatura Dianei Şoşoacă "nu se întemeiază pe niciuna dintre condiţiile obiective de fond şi de formă, reglementate expres prin Constituţie şi prin lege organică".
Mai mult, spune ea, noile condiţii impuse de CCR, ca persoanele care candidează să respecte jurământul depus de preşedintele ales, nu sunt stabilite expres prin Constituţie sau prin Legea nr. 370/2004.
Iuliana Scântei consideră că interdicţiile constituţionale şi legale actuale nu sunt incidente în cazul Dianei Şoşoacă, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acesteia de a fi aleasă.
Şoşoacă: Aţi făcut din mine erou naţional martir
Diana Şoşoacă a criticat, luni seară, hotărârea Curţii Constituţionale privind respingerea candidaturii sale la Cotroceni, numindu-i pe judecătorii CCR ”trădători”, ”stalinişti şi nazişti”. ”Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir”, a susţinut ea, adăugând că judecătorii CCR s-au antepronunţat privind un eventual comportament al său ca preşedinte. Ea a afirmat că îi va da în judecată pe membrii CCR.
”Vă voi da în judecată şi voi cere despăgubiri şi condamnarea voastră, precum şi a statului român, a SRI şi a partidelor care au fost în spate: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, PMP, ProRomania! Aţi încălcat principiile statului de drept şi aţi interzis ca pe vremea lui Hitler, Stalin şi Lenin dreptul unui om de a candida”, a mai susţinut Şoşoacă.
Și liderul PSD strâmbă din nas
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbeşte despre necesitatea unei ”ample reforme” a Curţii Constituţionale, după publicarea motivării în cazul Dianei Şoşoacă. ”Procedura actuală transformă CCR într-o instanţă care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs”, susţine el, considerând că între BEC şi CCR ar trebui să existe ”un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
El a criticat atitudinea altor politicieni care se fac ”scut” pentru ”cineva care face apologia legionarismului şi a urii împotriva evreilor”. ”Singura discuţie raţională şi serioasă din societate trebuie să fie legată de reforma CCR. Şi asta voi face eu!”, a conchis Ciolacu.
Coaliția PSD-PNL s-a dezlipit la un colț
Șeful liberalilor a anuțat că partidul său întrerupe colaborarea politică cu PSD, dar va rămâne la guvernare
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, luni seară, că s-a încheiat „coaliţia de guvernare cu PSD”, dar liberalii nu vor pleca din executiv. „Pentru prima dată în istoria României, o majoritate de 5 judecători, din care 4 numiţi de PSD, a decis că cineva nu poate candida. Practic, a fost eliminat la masa verde un adversar politic”, a afirmat Ciucă. „Coaliţia de guvernare cu PSD se opreşte aici. Rămânem în Executiv doar pentru a împiedica escaladarea completă a abuzurilor pe care le pot realiza pentru a câştiga alegerile”, a spus Ciucă. El a precizat că ar fi ”complet iresponsabil” din partea PNL să părăsească ”terenul de luptă” şi să îi lase pe cei de la PSD „să înainteze pe direcţia pe care au luat-o”.
Anterior, Nicolae Ciucă, a afirmat, într-o emisiune televizată, că în momentul de faţă PNL a ”întrerupt orice dialog politic” cu PSD. Întrebat dacă îi răspunde lui Marcel Ciolacă dacă acesta îl sună, preşedintele PNL a răspuns: ”Nu”. Ciucă a susţinut că nici la un eventual mesaj nu i-ar răspunde preşedintelui PSD.
Lider PSD: Nici Ciucă nu cred că înțelege ce vrea să spună
Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a ironizat pe liderul PNL după ce acesta a anunțat ruperea coaliției. „După o luptă acerbă de 3 minute cu limba română, ne anunță că pleacă, dar rămâne! Înșiră cuvinte multe și îi iese o fasole cu cârnați. Nici el nu cred că înțelege ce vrea să spună. Flancat de un steag și de-o masă, citește disciplinat, de pe prompter, un discurs scris – probabil, de Rareș Bogdan – într-un moment de plictiseală. Din toată ciorba de expresii, înțelegem că domnul Nicolae Ciucă nu pleacă din bucătărie, ci doar se dă cu un pas mai aproape de oala cu fasole… să o păzească!”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Elena Lasconi anunţă moţiune de cenzură
Preşedintele USR, Elena Lasconi, a anunţat, marţi, moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu şi le-a cerut liberalilor să semneze alături de USR. ”Am cunoscut mii de soldaţi, am fost şi în teatrul de operaţii din Afganistan şi sunt mândră de militarii noştri. Sunt pricepuţi şi curajoşi. Domnul Ciucă e politician si vrea să ajungă primul ostaş în fruntea ţării. Hai să vedem cât curaj aveţi, domnule Ciucă! Sunt pe drum înspre Parlament ca să lucrez împreună cu colegii mei la moţiunea de cenzură prin care să dăm jos Guvernul, în frunte cu Ciolacu”, a declarat preşedintele USR. ”Semnaţi moţiunea de cenzură a USR! Altfel, rămâneţi ipocriţi, mincinoşi, cu comportament de amante care ştiu că sunt înşelate, care îşi mai iau şi o smetie peste ceafă, dar care rămân în relaţie, adică la guvernare, pentru bani şi privilegii. Haideţi cu semnătura! Ne vedem la Parlament!”, a mai transmis liderul USR
Descinderi ale Poliţiei pe proprietatea unei femei care deţine sute de câini
Poliţiştii din Giurgiu au efectuat, marţi dimineaţă, percheziţii pe proprietatea unei femei suspectată că a adunat şi adăposteşte peste 400 de câini. Ancheta are loc în condiţiile în care aceasta e suspectată că a maltratat unele dintre animale, cărora le-a tăiat cozile, operaţie interzisă prin lege, iar pe altele le-a ucis.
Descinderea poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor Giurgiu are loc pe o proprietate privată a unei femei, de 49 de ani, situată în extravilanul localităţii Băneasa din acest judeţ.
Pe terenul care aparţine femeii au fost găsite zei de cuşti care adăpostesc sute de animale.
Trei persoane reţinute pentru că ar fi „fabricat” dosare de daună pentru accidente rutiere fictive
Trei persoane, printre care un inspector de daune colaborator al unor societăţi de asigurare şi reprezentantul unei societăţi de daune şi riscuri din asigurări, au fost reţinute pentru luare şi dare de mită în formă continuată, pentru întocmirea unor dosare false de daune în urma unor accidente rutiere care în realitate nu au avut loc. Atât inspectorul de asigurări, cât şi reprezentantul societăţii de asigurări trebuiau să primească, în prealabil, de la cea de a treia persoană cercetată în dosar, 25% din valoarea despăgubirilor care urmau să fie aprobate.
Conform anchetatorilor, începând cu anul 2022, unul din cei 3 suspecţi - inspector de daune, colaborator al unor societăţi de asigurare, a pretins şi primit de la cel de-al doilea suspect sume de bani, cu titlu de mită, atât pentru sine, cât şi pentru a-i remite celui de-al treilea suspect - reprezentant al unei societăţi de daune şi riscuri din asigurări, pentru ca primul suspect să întocmească dosare de daună pentru accidente rutiere care în realitate nu au avut loc, iar cel de-al treilea suspect să aprobe acordarea despăgubirilor de la societăţile de asigurare în baza dosarelor de daună prezentate de inspectorul de daune. Astfel, inspectorul de daune a remis prin transferuri bancare către reprezentantul societăţii de daune şi riscuri din asigurări mai multe sume de bani cu ocazia aprobării de către acesta a plăţilor pentru fiecare dosar de daună.
Potrivit înţelegerii dintre aceştia, cei doi suspecţi care se ocupau de întocmirea şi aprobarea dosarelor de daună trebuiau să primească, în prealabil, de la celălalt suspect un procent de 25% din valoarea despăgubirilor care urmau a fi aprobate.
Şoşoacă, penalizată pentru scandalul făcut în iulie în plenul PE
Europarlamentarul Diana Şoşoacă a fost penalizată pentru scandalul făcut în luna iulie în plenul Parlamentului European, anunţul fiind făcut de preşedintele PR Roberta Metsola, conform eurodeputatului PNL Sigfried Mureşan. ”Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, tocmai a anunţat penalizarea Dianei Şoşoacă pentru comportamentul inadecvat din şedinţa plenară din luna iulie, când a perturbat în mod repetat reuniunea Parlamentului”, scrie Siegfried Mureşan pe Facebook.
Penalitatea constă în suspendarea participării la sesiunea plenară a Parlamentului European pentru 7 zile şi suspendarea indemnizaţiei zilnice tot pentru 7 zile.
”În Parlamentul European, dacă încalci regulile şi te faci de râs, vei fi întotdeauna sancţionat”, conchide Mureşan.
Europarlamentarul SOS România Diana Şoşoacă a fost escortată în 18 iulie, afară din plenul Parlamentului European în timpul dezbaterii privind alegerea Ursulei von der Leyen. Şoşoacă şi-a pus botniţă, a strigat ”Aţi omorât oameni” şi ”Am fost votată de români”. Aceasta a ridicat o icoană, strigând ”In God we trust!”.
Medic: Donarea de organe este cel mai creştinesc gest pe care îl poate face cineva
Analizele privind refuzul donării de organe realizate la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant arată că, de cele mai multe ori, aparţinătorii care refuză donarea organelor rudelor lor invocă motive religioase. Oficialii Agenţiei spun că deşi oficial Biserica Ortodoxă Română nu s-a poziţionat împotriva donării de organe în teritoriu sunt preoţi care îi îndeamnă pe enoriaşi să nu accepte acest lucru.
Directorul executiv interimar al Agenţiei Naţionale de Transplant, Guenadiy Vatachki, a declarat, luni seară, la Medika Tv, întrebat care sunt motivele pentru care aparţinătorii refuză donarea de organe, că de cele mai multe ori sunt invocate motivele religioase. ”Din ce în ce mai des aud, din păcate, motive religioase şi aici e o situaţie foarte delicată pentru că, teoretic, Biserica Ortodoxă Română nu se împotriveşte transplantului sau donării de organe, cel puţin nu oficial, însă sunt preoţi în teritoriu care îşi sfătuiesc enoriaşii să nu doneze, ceea mi se pare foarte regretabil, mi se pare că donarea fie a organelor, a ţesuturilor sau celulelor unui om către semenii lui este cel mai creştinesc gest pe care îl poate face cineva”, a afirmat Guenadiy Vatachki.
Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni
Temperaturile vor oscila în următoarele două săptămâni (7 - 20 octombrie), atingând maxime mult peste normalul perioadei, de până la 26-27 de grade în prima săptămână, în Oltenia şi Muntenia, în timp ce ploi slabe şi izolate vor apărea la sfârşit de săptămână, arată prognoza de specialitate publicată, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
În Moldova, până pe 11 octombrie, tendinţa va fi de încălzire, iar de la o medie a temperaturilor maxime de 18 grade în prima zi, se va ajunge la o vreme caldă cu valori termice diurne în general de 22 - 24 de grade. Începând cu 12 şi 13 octombrie, sunt prognozate temperaturi maxime în jurul a 20 de grade, în timp ce pentru a doua săptămână caracteristice vor fi valorile în jurul a 16 grade. Şi nopţile devin mai calde în perioada 9 - 14 octombrie, când vor fi minime de peste 10 grade în cea mai mare parte a regiunii, după care media acestora va scădea la 5 - 8 grade. La capitolul precipitaţii sunt prognozate ploi slabe, pe arii restrânse, în prima zi a acestei săptămâni şi cu o probabilitate destul de ridicată în zilele de 12 şi 14 octombrie. Pentru restul intervalului, prezenta estimare indică şanse reduse de apariţie a ploilor.