Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: CCR: Impunerea măștii de protecție este neconstituțională

Ziarul de Vrancea
14 feb 2022 593 vizualizări

Amenzile pentru lipsa măștii, care nu au fost plătite, ar putea fi anulate de instanță n Curtea Constituțională a fost sesizată de către un student care a fost amendat și care a contestat sancțiunea în instanță

Impunerea măștii de protecție este neconstituțională. Decizia a fost luată ieri de către Curtea Constituțională, care spune că Ordonanța de guvern ce reglementează măsurile luate în contextul pandemiei, între care obligativitatea purtării măștii în spațiile publice deschise, este neconstituțională din motive care țin de procedura legislativă. Consecința ar putea fi anularea de către instanțe a amenzilor care nu au fost plătite.

Curtea Constituțională a anunțat, printr-un comunicat de presă, că în ședința de marți a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanță de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea și completarea Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

CCR precizează că, prin efectul acestei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislației doar dispozițiile cuprinse în Ordonanța192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea nr.55/2020 și din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă rămân în continuare în vigoare.

Lipsa avizului de la Consiliul Legislativ

Prin OUG 192, Guvernul a modificat articolele din Legea 55 privind impunerea măștii de protecție în aer liber și posibilitatea ca angajatorul să poată decide organizarea activității în regim de telemuncă fără a mai cere consimțământul angajatului. Prin OUG 192/2020 a fost scos termenul „spații publice închise”, fiind înlocuit de „spații publice”. Articolul modificat prin OUG declarată neconstituțională prevede că: „obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.

CCR invocă, în explicația deciziei luate, nerespectarea articolului 79 din Constituția României referitor la avizarea legilor de către Consiliul Legislativ, dar și articolele din Constituție comform cărora “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, iar în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

În acest caz, Curtea Constituțională a fost sesizată de către un student care a fost amendat și care a contestat amenda în instanță.

DNA critică proiectul desființării Secției Speciale

printre altele, reprezentații Direcției critică procedura de selecția a procurorilor care îi vor ancheta pe magistrați

Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) afirmă că proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, “nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar”. Ei consideră că înlocuirea SIIJ cu 16 structuri ale Ministerului Public constituie “o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați” și critică modalitatea de selecție a procurorilor desemnați pentru aceste dosare.

“Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent)”, precizează DNA.

Procurorii anticorupție menționează că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.

Aceștia adaugă că nevoia de specializare a procurorilor și de creare a instituțiilor specializate în combaterea corupției prin mijloace penale, așa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convențiile internaționale la care România este parte și a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană și organizațiile internaționale.

“Totodată, modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte, este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează”, consideră procurorii anticorupție.

Ei menționează că acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, “ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV”.

Executivul a aprobat luni seară legea pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiției, iar proiectul a fost trimis la Parlament.

USR vrea să modifice proiectul în Parlament

Fostul ministru al Justiției, deputatul USR Stelian a anunțat ieri că partidul va depune amendamente la proiectul desființării Secției Speciale. De asemenea, USR va cere să se aștepte opinia Comisiei de la Veneția, pe care formațiunea a sesizat-o în legătură cu două aspecte, proiectul lui Cătălin Predoiu și excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură, la propunerea Inspecției judiciare a CSM.

Potrivit lui Stelian Ion, “ministrul Predoiu nu are urechi să audă și nici nu îl interesează opiniile specialiștilor care lucrează de ani de zile în sistemul anticorupție, cum nu îl interesează nici opiniile Comisiei Europene, din rapoartele MCV, și nici ale Comisiei de la Veneția”. “Vom depune amendamente care să redea DNA și parchetelor specializate competența de a ancheta eventuale cazuri de corupție din justiție, așa cum este firesc”, a anunțat Stelian Ion.

Liderul USR: Avem 400 de demisii și 200 de înscrieri

Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, afirmă că aproximativ 400 de membri USR și-au dat demisia din partid în ultimele săptămâni, precizând că există și 200 de noi adeziuni. Potrivit lui Drulă, Congresul USR ar putea avea loc în iunie sau octombrie. “Am avut o discuție ieri (luni - n.r.) în Biroul Național. În mod sigur, vom avea Congresul anul acesta. S-au conturat două opțiuni, luna iunie sau luna octombrie. Vom lua o decizie în săptămânile următoare, în funcție și de situația pandemică și de criza internațională care este în zona noastră”, a adăugat el.

Referitor la demisiile din USR, în urma plecării lui Dacian Cioloș de la conducerea formațiunii, Drulă a arătat că au fost plecări, dar și noi adeziuni.

“Mie îmi pare rău pentru fiecare coleg care nu mai e alături de noi, dar pentru perspectivă, eu am venit în acest partid când eram 700 de membri și acum suntem, eu știu, undeva la două ordine de mărime, zeci de mii de membri. Sunt într-adevăr în ultimele săptămâni undeva în zona, cred, 400 de demisii. Avem și 200 de înscrieri. E un moment un pic mai dificil. Pentru orice partid, demisia președintelui este un act ușor traumatic sau care reprezintă un moment dificil, dar așa cum am trecut peste toate momentele din istoria acestui partid, așa vom trece și acum, e un partid care nu stă într-un lider sau altul”, a afirmat Drulă.

A murit deputatul PNL Corneliu Olar

Președintele PNL Florin Cîțu scrie, într-un mesaj pe Facebook, că deputatul PNL Corneliu Olar a murit. “Corneliu Olar a muncit și a luptat pentru oamenii din Țara Moților și a promovat neîncetat frumusețea locului”, spune liderul PNL, el numindu-l pe Olar “deputatul Moților”.

În vârstă de 62 de ani, Corneliu Olar era la al treilea mandat în Parlamentul României, fiind deputat ales în circumscripția Alba.

Proiect USR: Ajutor public judiciar pentru persoanele cu venituri mai mici de 600 de lei lunar

Deputații USR Mihai Badea și Oana Murariu au anunțat, marți, depunerea unui proiect de lege care prevede acordarea unui ajutor public judiciar persoanelor care au un venit lunar mai mic de 600 de lei pe membru de familie. Mihai Badea a precizat că prin acest proiect se urmărește ca mai mulți români să se numere printre beneficiarii ajutorului public judiciar.

“Sunt mulți cetățeni care, practic, mor cu dreptatea în mână, pentru că nu își permit să suporte cheltuielile pe care procesele le presupun și aici mă refer la taxa judiciară de timbru, onorariile avocaților, ale experților tehnici judiciari, ale executorilor judecătorești, dacă se ajunge până la acea etapă. În România există o ordonanță de urgență care transpune o directivă europeană în acest sens încă din 2008, însă criteriile pentru a beneficia de acest ajutor public judiciar sunt cu mult depășite. Încercăm astăzi să facem două lucruri și anume să dublăm aceste praguri și, în același timp, să ne asigurăm că rămân actuale în viitor fără a fi necesare alte intervenții legislative. Propunem ca aceste praguri să nu mai fie fixe, ci să fie determinate ca procente din salariul minim brut pe economie”, a explicat Mihai Badea, la Palatul Parlamentului.

Oana Murariu a adăugat că, în acest moment, legislația prevede că persoanele care are un venit sub 300 de lei pe lună sunt scutite de taxe judiciare de timbru. “Cine mai câștigă sub 300 de lei pe lună? Cineva cu un venit mai ridicat, dar oricum care abia poate să se întrețină și să își ducă traiul de zi cu zi, trebuie să plătească taxe judiciare de timbru, care câteodată sunt într-un cuantum rezonabil, câteodată sunt în cuantumuri foarte ridicate. Pentru a avea acces la Justiție trebuie să știi inclusiv să le contești și pentru asta e nevoie de ajutor specializat. Toate țin de bani. Noi acum, practic, ridicăm aceste praguri ca mai mulți oameni să poată să se adreseze Justiției. În loc de 300 de lei, calculele noastre, conform formulei din proiect, ar rezulta o dublare pentru scutire de taxă, adică în jur de 600 de lei”, a afirmat Murariu.

Potrivit lui Mihai Badea, și persoanele care câștigă între 600 de lei și 1.200 de lei vor fi eligibile pentru o decontare de 50% din cheltuielile judiciare de către stat.

Peste 200 de decese la pacienți COVID-19 în ultimele 24 de ore

Un număr de 204 de decese la pacienți infectați cu noul coronavirus - 123 bărbați și 81 femei - au fost raportate în ultimele 24 de ore, dintre care nouă anterioare intervalului de referință, a informat, ieri, Grupul de Comunicare Strategică.

Este vorba despre pacienți infectați cu noul coronavirus internați în spitalele din județele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui și din București.

Dintre cele 204 decese, unul a fost înregistrat la categoria de de vârstă 20-29 de ani, trei la categoria de vârstă 30-39 de ani, patru la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 41 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 64 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 80 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Conform GCS, 197 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru șase pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul pacienților decedați, 168 au fost nevaccinați și 36 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. 35 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.

Până în prezent, 61.880 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

Românii produc cele mai puține deșeuri municipale din UE

O persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 505 kilograme de deșeuri municipale în 2020, cea mai scăzută cantitate fiind înregistrată de România, cu 287 kilograme/cap de locuitor, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cantitatea de deșeuri municipale generată de o persoană din Uniunea Europeană a crescut în 2020 cu patru kilograme față de 2019 și cu 38 kilograme față de 1995. În total, în 2020, au fost generate 225,7 de milioane de tone de deșeuri municipale, o creștere de 1% față de 2019 (1,8 milioane de tone) și de 14% față de 1995 (27,7 milioane de tone).

Generarea de deșeuri municipale variază considerabil în statele membre UE. În 2020, în patru state membre ale UE, au fost înregistrate peste 600 de kilograme de deșeuri municipale per persoană, respectiv Danemarca și Luxemburg (ambele cu 845 kg/persoană), Malta (643 kg/persoană) și Germania (632 kg/persoană).

La polul opus, în trei țări membre ale UE au fost produse sub 365 de kilograme de deșeuri municipale per persoană, respectiv România (287 kg/persoană), Polonia (346 kg/persoană) și Ungaria (364 kg/persoană).

Variațiile în rândul țărilor membre UE reflectă diferențele în obiceiurile de consum și bogăția economică, precum și diferențele în colectarea și gestionarea deșeurilor municipale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.