MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cât valorează 65 de vieți: 41 milioane de euro, 115 ani de libertate
Lla mai bine de patru ani de la tragedie, instanța a dat ieri prima decizie în dosarul Colectiv n cea mai grea pedeapsă, de 12 ani și opt luni de închisoare, a primit-o administratorul firmei de artificii n în total, judecătorii au dispus pedepse cumulate cu închisoarea de aproape 115 ani, și daune de 41 milioane de euro către familiile celor decedați
Fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat, ieri, la opt ani și șase luni, iar cei trei patroni ai clubului - Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu - au primit câte 11 ani și opt luni de închisoare cu executare, în dosarul „Colectiv”. De asemenea, George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI, au fost condamnați la câte 9 ani și 2 luni de închisoare. Pedepse cu închisoare au primit și administratorul firmei de artificii, Daniela Niță, condamnată la 12 ani și opt luni, pirotehnistul Zaharia Viorel, condamnat la nouă ani și opt luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niță, la trei ani și jumătate de închisoare. Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iodciu, Larisa Ganea și Ramona Moțoc au primit pedepse cu închisoare opt, șapte, respectiv trei ani. Decizia nu este definitivă. Cumulat, instanța a dispus pedepse de închisoare de aproape 115 ani (114 ani și 7 luni).
Sume individuale între 50 000 de euro și 900 000 de euro
Instanța a stabilit în dosarul Colectiv daune de peste 50 de milioane de euro pe care trebuie să le primească familiile victimelor, dar și celor care au scăpat cu viață din „clubul morții”. De asemenea, peste 8 milioane de euro vor merge către spitale din România și din străinătate pentru cheltuielile de spitalizare, dar și pentru transportul victimelor. Instanța i-a obligat în solidar pe toți inculpații condamnați în dosarul Colectiv la plata tuturor acestor daune. Printre cei care sunt obligați să plătească despăgubirile se numără fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, patronii clubului Colectiv, patronii firmei care s-a ocupat de instalarea artificiilor, primăria sectorului 4 și ISU. În total, familiile persoanelor decedate în clubul Colectiv, precum și victimele care au supraviețuit vor primi 41 de milioane de euro. Sumele individuale sunt cuprinse între 50 000 de euro și 900 000 de euro. De asemenea, spitalele din București și din țară vor primi despăgubiri de câteva milioane de euro reprezentând cheltuieli cu spitalizarea. Aceste sume vor fi plătite tot de cei condamnați în dosar.
Vor fi stabilite și vinovățiile din spitale?
Sociologul Mircea Kivu a declarat ieri, pentru Agerpres, că este bine că până la urmă se ajunge la un verdict în dosarul Colectiv, dar atrage atenția că până acum s-a făcut "jumătate de dreptate" deoarece nu au fost stabilite vinovățiile pentru decesele din spitale, de după incendiu. "Mi-e greu să spun dacă e mult sau e puțin. Oamenii sunt vinovați, e clar. Pe de altă parte, evident că suferințele victimelor și ale rudelor, prietenilor nu pot fi plătite. Probabil că un jurist ar putea să spună dacă sunt excesive sau nu pedepsele, sau dacă una ar trebui să fie mai mare decât cealaltă. E bine că până la urmă se ajunge la un verdict în dosarul ăsta", a precizat Mircea Kivu.
El a atras însă atenția că nu au fost stabilite vinovățiile pentru decesele din spitale, de după incendiu. "Mai este însă o problemă. Dosarul privește, din câte înțeleg, strict incendiul și nu ce s-a întâmplat după aceea, în care iar cineva ar trebui să stabilească dacă există vinovății în legătură cu oamenii care au murit după accident în spitale. Deci, până acum, s-a făcut jumătate de dreptate, ca să spun așa", a subliniat sociologul.
Reacția supraviețuitorilor: Legea penală este prea blândă
Unul dintre supraviețuitorii de la Clubul Colectiv, Adrian Albu, a explicat că pedepsele date de judecători sunt „foarte ușoare”, subliniind că el nu consideră că se va face vreodată dreptate, având în vedere că legea penală este „foarte blândă”. „Dacă ceea ce s-a întâmplat acolo ar fi cauzat moartea unui singur om, ar fi fost achitați, pentru că la 65 de oameni să dai pedepse între opt și 12 ani mi se pare foarte puțin”, a spus Albu, pentru Mediafax. Supraviețuitorul incendiului consideră că este nevoie de un alt Cod Penal, care să pedepsească mai drastic abuzul în serviciu. „Dacă ar fi furat 100 de mii de lei probabil că aceeași pedeapsă ar fi fost”, spus Albu.
Mihai Grecea, una dintre persoanele rănite în incendiul Colectiv, a spus că i se pare esențial că s-au stabilit vinovățiile în acest dosar, iar judecătorii au arătat, astfel, că statul este de vină pentru că „a pus în pericol cetățenii”. „Sunt cumva spre maximum unele dintre pedepse, adică acolo unde era probabil vinovăția cea mai mare, dar dincolo de cuantumul de valori, în ani, ale pedepselor, care oricum vor fi atacate la Curtea de Apel, dincolo de asta mi se pare esențial că s-au stabilit vinovațiile și în cazul acesta tragic de la Colectiv e o vinovăție foarte complexă și împărțită”, a explicat Grecea. Supraviețuitorul a mai spus că instituțiile statului nu au aplicat legile și de aceea s-a ajuns la incendiul de la Colectiv. Bărbatul a explicat că „tribunalul nu face dreptate, face doar justiție”.
Dialog „viu” în Parlament despre morții de la Revoluție
„Nu am aflat adevărul despre ce s-a întâmplat în 1989”, a constatat președintele Iohannis la ședința solemnă dedicată evenimentelor din urmă cu 30 de ani n un deputat USR i-a reproșat lui Meleșcanu, un „comunist cu ștate vechi” că a prezidat ședința
La 30 de ani de la Revoluție, nu am aflat adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989, a declarat ieri președintele Klaus Iohannis, la ședința solemnă a Parlamentului. „După 1990, au existat diferite inițiative prin care a fost onorată memoria celor care și-au dat viața în Decembrie 1989. S-au denumit străzi, s-au construit monumente de for public, s-au organizat evenimente de comemorare. Cu un singur lucru am rămas însă datori – nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989. Jertfa și sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în fața gloanțelor, a tancurilor și a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluția”, a spus șeful statului care a susținut că respinge „cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste”.
„Ca să am cu ce să îmi clătesc amărăciunea”
Pe de altă parte, deputatul USR Iulian Bulai i-a spus, la finalul ședinței solemne, președintelui Senatului, Teodor Meleșcanu, că i se pare "puțin absurd" ca acesta, "comunist cu ștate vechi" să conducă ședința respectivă. În replică, Meleșcanu i-a mulțumit pentru "gluma foarte reușită".
De asemenea, deputatul PNL, Adriana Săftoiu, a constatat că persoane care făceau parte din structurile securității în decembrie 1989 și care îi condamnau pe ”golanii din Timișoara” nu au avut nicio jenă în a se afișa la ședința solemnă a Parlamentului. ”Mă uit la prezidiu, mă uit în sală. Persoane care în acel decembrie 1989 făceau parte din structurile securității de atunci, persoane care, în acea calitate, îi condamnau pe golanii de la Timișoara, nu au nici o fărâmă de rușine să se abțina, măcar astăzi. Vorbesc de la tribuna Parlamentului relaxați, invocă memoria celor care s-au sacrificat pentru ca să fim liberi. Noi, toți, inclusiv ei”, a scris, pe Facebook, deputatul PNL. Săftoiu mai spune că a preferat să iasă din sală, la un moment dat, din cauza amărăciunii: ”Ca să nu fluier m-am ridicat și m-am dus să îmi cumpăr o apă. Ca să am cu ce să îmi clătesc amărăciunea”.
Tragedie la școală: O fetiță de 8 ani, nevăzătoare, a murit după ce a căzut pe scările școlii
O fetiță nevăzătoare, în vârstă de 8 ani, a murit, ieri, la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, după ce a căzut pe scările școlii unde învăța, din localitatea Târgu Frumos. Fata, care era la clasa pregătitoare, a căzut pe scări, între două etaje, duminică după-amiază la Liceul Special „Moldova" din orașul Târgu Frumos, județul Iași. „Ieri după amiază (n.r. - duminică) în jurul orei 16.00, a căzut pe scări de la etajul 2 la etajul 1, s-a lovit la cap. A intervenit imediat personalul medical din școală și a fost transferată la Spitalul Sfânta Maria, a fost operată pe timpul nopții, iar dimineață (n.r. - luni dimineață) a decedat", a declarat purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, Luciana Antoci.
De la Spitalul de Pediatrie Sfânta Maria, fetița a fost transferată la Neurochirurgie. „Copilul a fost internat prin transfer de la Spitalul de Copii Sfânta Maria în urma unui politraumatism. Prezenta leziuni toraco abdominale, dar mai ales leziuni cranio cerebrale foarte importante. Din păcate, eforturile efectuate nu s-au soldat cu rezultate pozitive. După câteva ore copilul a decedat", a declarat jurnaliștilor Florin Grămadă, purtător de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie Iași.
Inspectoratul școlar Iași face verificări în două comisii de disciplină.
„Una este orientată asupra verificării pedagogului care răspundea de fetiță în intervalul de timp în care s-a produs accidentul. A doua este orientată asupra activității directorului. Este o comisie de disciplină, iar cercetarea este în desfășurare", a declarat Luciana Antoci, purtător de cuvânt al ISJ Iași. Situația a ajuns și în atenția polițiștilor, care au fost sesizați, potrivit procedurii, de către Spitalul de Neurochirurgie.
„În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă și s-a dispus efectuarea necropsiei pentru stabilirea cauzei decesului. Cercetările continuă pentru stabilirea întregii situații de fapt", a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Iași, Ioana Bâlea.
Fiul lui Sile Cămătaru, prins după o urmărire cu focuri de armă
Fiul lui Sile Cămătaru, căutat din octombrie de polițiști, după ce ar fi înjunghiat un tânăr în fața unui club din Timișoara, a fost prins după o urmărire cu focuri de armă. Un echipaj de Poliție din București a observat, duminică seara, o mașină cu numere de înmatriculare străine și a încercat să o oprească. Șoferul a refuzat însă și și-a continuat drumul. Polițiștii au urmărit mașina, apoi șoferul a abandonat-o și a fugit. În urmărirea bărbatului, unul dintre polițiști a tras foc în plan vertical. Bărbatul a fost imobilizat și condus la sediul Secției 19 Poliție. Polițiștii spun că bărbatul de 32 de ani nu are permis de conducere. Surse din rândul anchetatorilor spun că bărbatul este fiul lui Sile Cămătaru, Albert Balint.
La jumătatea lunii octombrie, un tânăr de 30 de ani a fost înjunghiat în fața unui club din Timișoara, iar potrivit unor surse, agresorul este fiul lui Sile Cămătaru. Tânărul care a fost rănit în urma unui conflict spontan a mers singur la spital și după ce a primit îngrijiri medicale a ajuns la Poliție, unde a depus plângere. Aceleași surse locale spun că tânărul de 30 de ani, băut, a încercat să intre în localul administrat de iubita lui Sile Cămătaru, moment în care mai multe persoane au încercat să îl împiedice. Tânărul ar fi luat-o în brațe pe iubita lui Sile Cămătaru și ar fi căzut la pământ amândoi, iar tânărul ar fi lovit-o. Scos din club, a intervenit fiul lui Sile Cămătaru, care l-ar fi înjunghiat pe tânăr în piept, după care a dispărut.
Premieră: Construcția hotelului de gheață de la Bâlea Lac, amânată din cauza căldurii
Pentru prima dată în ultimii 15 ani, hotelierii de la Bâlea Lac au fost nevoiți să amâne construcția singurului hotel de gheață din cauza căldurii neobișnuit de mari, potrivit unui anunț publicat de aceștia pe pagina de Facebook. "Dragi prieteni, având în vedere condițiile meteorologice în această perioadă, trebuie să amânăm începerea lucrărilor la Hotelul de Gheață până în luna ianuarie! Rezervările făcute pentru perioada 20 decembrie - 20 ianuarie 2020 trebuie reprogramate! Sperăm că anotimpul de iarnă se va instala în următoarele zile pentru a putea începe lucrările", este mesajul celor de la hotelul de gheață de la Bâlea Lac.
Turiști din mai multe țări și-au făcut deja rezervări pentru a petrece Revelionul în hotelul de gheață de la Bâlea Lac. Ca în fiecare an, o echipă formată din 40 de muncitori din Târgu Mureș ar fi trebuit să înceapă, la finalul lunii noiembrie, construcția singurului hotel de gheață din județ, cel aflat la peste 2.000 de metri altitudine la Bâlea Lac. Căldura de afară și faptul că lacul nu este încă înghețat, de unde se lua materia primă pentru hotel, au făcut ca, în acest an, să nu se poată realiza inedita construcție de gheață din Munții Făgăraș.
Meteorologii sibieni se așteaptă ca marți și miercuri, la Bâlea Lac să se înregistreze cele mai mari temperaturi de până acum, de plus 11 grade. Cea mai călduroasă zi de 17 decembrie la Bâlea Lac a fost în urmă cu 30 de ani, când as-au înregistrat plus 9,6 grade Celsius.
Măsuri după rezultatele PISA: „Ne vom va concentra pe curriculum”
Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat ieri, la o dezbatere privind rezultatele testelor PISA organizată de minister, că instituția pe care o conduce se va concentra în intervențiile sale pe "acei factori care țin în primul rând de școală" și anume curriculum scris și predat și o mai bună pregătire a profesorilor. "Grupul de lucru care s-a întrunit săptămâna trecută va propune câteva măsuri importante pentru sistem, dar acestea vor fi luate numai în acord cu toți actorii educaționali", a spus Monica Anisie. Ea a mai arătat că, în urma publicării rezultatelor de la testele PISA 2018, Ministerul Educației a organizat un grup de experți care a avut mai multe întâlniri pentru a căuta soluții. Anisie a precizat că a solicitat grupului de lucru înființat la nivelul Institutului de științe ale Educației să prezinte până la sfârșitul acestui an un raport realizat pe baza concluziilor cercetătorilor. Întrebată de jurnaliști când vor fi aplicate măsurile, ministrul a răspuns: "Începând cu anul școlar următor, acum vorbim despre un an școlar în plină desfășurare, deci nu se pot aplica măsuri decât dacă ele într-adevăr ar putea fi integrate și pe parcursul acestui an școlar. Nu pot da un răspuns, pentru că nu știu exact cu ce propuneri vor veni cercetătorii implicați în acest grup de lucru".
