MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a urcat la 5.268 lei
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în IT
Câştigul salarial mediu net în octombrie a fost 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (Â0,8%) faţă de luna septembrie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.541 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.078 lei). ”În luna octombrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.612 lei, cu 59 lei (Â0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (Â0,8%) faţă de luna septembrie 2024. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.541 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.078 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,3%. Indicele câştigului salarial real a fost 107,3% în luna octombrie 2024 faţă de luna octombrie 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 100,2% în octombrie 2024 faţă de luna septembrie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,6%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2024. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna octombrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 12% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, respectiv cu 10,2% în extracţia minereurilor metalifere; între 3,5% şi 8% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor din tutun, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.; între 2% şi 3% în fabricarea de mobilă, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi extractive, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), alte activităţi industriale n.c.a., tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea echipamentelor electrice, transporturi aeriene, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).
Burcea (ANAT): Intrarea României în Schengen este foarte importantă pentru români
l intrăm în Grecia si Bulgaria fără timpi de aşteptare, arată preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism
Intrarea României în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 va determina o creştere importantă a traficului către Grecia şi Bulgaria, două destinaţii preferate de români, dar şi către vestul Europei, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea. "Intrarea în spaţiul Schengen este foarte importantă pentru români, din punct de vedere turistic. Ne amintim toţi de cozile de zeci de ore din perioada pandemiei, la intrarea în Grecia. Au rămas în mentalul colectiv. Acum putem să intrăm în Bulgaria şi Grecia fără timpi de aşteptare şi cu siguranţă va creşte traficul pe aceste destinaţii. Şi spre Vest va creşte traficul turistic, deci pentru noi, pentru români, este un lucru extraordinar", a precizat preşedintele ANAT. Potrivit estimărilor operatorilor din turism, intrarea României în spaţiul Schengen va determina anul viitor o creştere a circulaţiei turistice către Europa de circa 10 - 15%, dar va impulsiona şi atragerea turiştilor străini în România. Miniştrii de Interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025.
Ce spune ministrul Burduja despre prețurile energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susţine că obiectivul său este ca, indiferent de preţurile pe care le vor plăti consumatorii casnici după 1 aprilie 2025, acestea să nu fie o povară pentru bugetul familiei lor. Sebastian Burduja a participat miercuri la prima reuniune a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice.
"Obiectivul meu ca ministru al energiei şi vicepreşedinte al comitetului interministerial este ca, indiferent de preţurile pe care le vor plăti consumatorii casnici după 1 aprilie 2025, şi aici mă refer la toate categoriile de consumatori, acestea să nu fie o povară pentru bugetul familiei lor. Am adus la masa discuţiilor propunerile de principii fundamentale care să stea la baza noului mecanism de sprijin, valabil de la 1 aprilie 2025", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, propunerile vizează sprijin direct gospodăriilor care au cu adevărat nevoie, adică acelor gospodării aflate în pericol să cadă sub pragul de sărăcie după plata cheltuielilor cu energia pentru acoperirea nevoilor energetice, revizuirea venitului minim per persoană/gospodărie în funcţie de care se acordă sprijinul. "Acum, din toate analizele preliminare, el este prea mic şi un număr redus de oameni beneficiază de ajutor", a subliniat Burduja. Alte propuneri se referă la un mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieşi din schema de ajutor, în funcţie de venit şi de preţurile energiei, un mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetăţeanului, reducând încărcătura aparatului de asistenţă socială din primării, şi riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor dar care, din varii motive, nu depun cerere şi folosirea de mecanisme deja testate şi implementate de statul român, ca de exemplu carduri fizice (precum cardurile de vacanţă, de alimente sau chiar de energie). "Aceste propuneri, pe care le-am supus dezbaterii ca punct de plecare, au reieşit în urma numeroaselor întâlniri şi consultări cu asociaţiile specifice, instituţiile partenere şi experţi din societatea civilă, în ultimele şase luni. Reamintesc că, până la 1 aprilie 2025, preţurile rămân plafonate şi la gaze, şi la energie electrică. Actualul mecanism de sprijin a garantat românilor unele dintre cele mai mici preţuri la energie electrică şi gaze naturale, o confirmă în fiecare trimestru Eurostat (al 4-lea cel mai mic preţ la gaze naturale şi al 5-lea la energie electrică)", a precizat ministrul Energiei
Guvernul va aloca peste două miliarde de lei pentru investiţiile comunităţilor locale
Guvernul va aloca peste două miliarde de lei pentru investiţiile comunităţilor locale, dar şi pentru alimentarea cu energie termică, a anunţat, joi, premierul Marcel Ciolacu. El a mai afirmat că Executivul va sprijini consolidarea clădirilor şi reducerea riscului seismic printr-o schemă de ajutor de stat de 1,3 miliarde de lei. ”Şi în şedinţa de astăzi susţinem investiţiile comunităţilor locale, precum şi alimentarea cu energie termică cu peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte, 1,4 miliarde de lei, este destinată proiectelor din programele PNDL şi «Anghel Saligny». Alte 380 de milioane de lei sunt pentru investiţii din PNRR, iar 360 de milioane merg către proiectele Companiei Naţionale de Investiţii”, a declarat Marcel Ciolacu, joi, la începutul şedinţei de Guvern. El a mai anunţat că va fi aprobat un set de soluţii pentru încurajarea performanţei şcolare şi vor fi premiaţi elevii care au participat individual şi au abţinut premii la competiţiile şcolare naţionale şi internaţionale în funcţie de performanţe. ”Sprijinim consolidarea clădirilor şi reducerea riscului seismic printr-o schemă de ajutor de stat de 1,3 miliarde de lei, cu aplicare până în 2030. O firmă poate primi o finanţare nerambursabilă de până la 30.000 euro”, a mai declarat premierul. Guvernul va continua investiţiile în sănătate şi va fi alocată suma de peste 200 de milioane de lei Centrului de Oncologie şi Radiochirurgie de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, din Bucureşti. Acest centru va oferi tratamente inovative pacienţilor cu afecţiuni oncologice. ”Lansăm azi şi Platforma Naţională pentru Tehnologiile Semiconductorilor. Este o investiţie substanţială, de 130 de milioane de euro, pentru 3 linii de producţie de ultimă generaţie, aici, în România. Este un proiect ce reuneşte institute de cercetare, universităţi de top şi IMM-uri inovative. Şi ţintim să dezvoltăm acest domeniu economic vital, pentru că orice dispozitiv digital se bazează pe semiconductori”, a mai anunţat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.
Meta, TikTok şi Google vor fi obligate să plătească pentru ştiri din Australia
Platformele digitale vor fi obligate să plătească pentru ştirile australiene, indiferent dacă încheie sau nu noi acorduri cu editorii, împiedicând companii precum Meta să ocolească codul de negociere pentru presă. Joi, guvernul Albanese şi-a prezentat "stimulentul de negociere a ştirilor", o taxă aplicată platformelor digitale care sunt efectiv rambursate printr-o compensare dacă plătesc direct companiile de ştiri, scrie The Guardian. Guvernul nu intenţionează să obţină venituri prin această măsură, deoarece taxa va fi stabilită la un nivel mai ridicat decât cel pe care platformele digitale l-ar plăti în cadrul contractelor directe, stimulându-le să plătească editorilor, nu guvernului. Măsura răspunde anunţului făcut în martie de Meta, societatea mamă a Facebook şi Instagram, care a anunţat că nu va mai finanţa ştirile australiene prin acorduri cu editorii. Noul model va impune platformelor digitale cu venituri în Australia de peste 250 de milioane de dolari - cel puţin Meta, Bytedance (TikTok) şi Google - să participe prin plata unei taxe fixe sau să încheie contracte directe. Deşi guvernul poate garanta că nu vor fi mai puţini bani care vor ajunge de la platforme la editorii de ştiri în termeni globali, noul sistem ar putea în continuare să dezavantajeze editorii mici dacă platformele îşi compensează complet răspunderea prin acorduri cu editorii mai mari. După ce va fi legiferat, obligaţia de plată va fi retroactivă până la 1 ianuarie 2025, iar veniturile din contractele plătite după această dată vor fi, de asemenea, eligibile pentru compensări. În 2025 vor avea loc consultări cu privire la nivelul taxei şi la un mecanism de distribuire în cazul în care o platformă optează să plătească taxa guvernului în loc să încheie acorduri cu companiile media. Guvernul a optat pentru modelul de taxare şi compensare pentru a preveni refuzul platformelor digitale de a difuza ştiri ca mijloc de a evita obligaţia de a negocia cu editorii locali.
Preţurile petrolului sunt în creștere
Preţurile petrolului au crescut cu peste 1% miercuri, după ce Uniunea Europeană a convenit asupra unei runde suplimentare de sancţiuni care ameninţă fluxurile de petrol ruseşti, în timp ce o creştere peste aşteptări a stocurilor de combustibil din SUA, săptămâna trecută, a plafonat câştigurile, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 88 de cenţi, sau cu 1,22%, până la 73,07 dolari pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate au crescut cu 1,09 USD, sau cu 1,59%, la 69,68 USD pe baril. Ambasadorii Uniunii Europene au convenit miercuri asupra unui al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei din cauza războiului său împotriva Ucrainei, a anunţat preşedinţia maghiară a UE. ”Salut adoptarea celui de-al 15-lea pachet al nostru de sancţiuni, care vizează în special flota din umbră a Rusiei”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe platforma X.
Meta donează un milion de dolari pentru a se „pune bine” cu Trump
Gigantul american Meta a donat 1 milion de dolari fondului inaugural al preşedintelui ales Donald Trump, într-un nou efort de a câştiga bunăvoinţa acestuia, susţin surse citate de Wall Street Journal. Mark Zuckerberg şi Donald Trump nu au fost cei mai buni prieteni, mai ales după ce Facebook a decis suspendarea contului fostului preşedinte după atacul asupra Capitolului. Trump, la rândul său, nu a avut cele mai bune cuvinte pentru Zuckerberg, acesta lăsând să se înţeleagă în campania prezidenţială că nu mai vrea să blocheze TikTok, pentru că ar urma să profite Facebook. Şeful Meta a făcut mai mulţi paşi în ultimele luni, intuind realegerea lui Trump, pentru a-şi repara relaţia cu acesta şi a evita eventuale decizii ale noii administraţii împotriva companiei. Cei doi au vorbit la telefon de mai multe ori şi, recent, Zuckerberg l-a vizitat pe Trump la reşedinţă acestuia de la Mar-a-Lago.
Evaluarea SpaceX a crescut la 350 de miliarde de dolari
Evaloarea companiei SpaceX, fondată de Elon Musk, a ajuns la 350 de miliarde de dolari în urma unei vânzări secundare de acţiuni, conform informaţiilor confirmate de CNBC. SpaceX şi investitorii săi au convenit să achiziţioneze acţiuni de la angajaţi şi alte persoane din interiorul companiei printr-o ofertă de cumpărare de 1,25 miliarde de dolari, la un preţ de 185 de dolari pe acţiune. Tranzacţia reprezintă o vânzare secundară de acţiuni existente şi nu include atragerea de capital nou. Un aspect notabil al tranzacţiei este faptul că SpaceX achiziţionează acţiuni comune de până la 500 de milioane de dolari, într-o rară operaţiune de răscumpărare, subliniind soliditatea financiară a companiei private. Compania efectuează aceste runde secundare aproximativ de două ori pe an, oferindu-le angajaţilor şi altor acţionari oportunitatea de a vinde acţiuni.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ambasadorul Germaniei la Chişinău, după criticile la adresa sa, un mesaj în limba română: „Reacţiile m-au surprins”
De același autor
