MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Breşă majoră de securitate în penitenciare?
Deţinuţii ar fi accesat sistemul modificând pedepse, acordând drepturi şi vizite intime n reacţia ministrului Justiţiei
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, că un hacker încarcerat în Penitenciarul din Târgu Jiu a creat o breşă majoră de securitate în sistemul penitenciar astfel încât deţinuţii au putut accesa sistemul, modificând pedepse şi acordând drepturi şi vizite intime.
„În timp de comisarul şef Geo Bogdan Burcu este ocupat cu hartuirea sexuală a poliţistelor de penitenciare, din poziţiile de top management pentru care a zgâriat şi muscat ca să le ocupe, deţinuţii au preluat total controlul sistemului şi au decis în locul nostru o perioadă destul de lungă de timp, influenţând pedepse şi drepturi!”, dezvăluie Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare (SNPP) într-o postare pe pagina de Facebook.
Potrivit aceleiaşi surse, deţinuţii - cel puţin unul „autodeclarat cu nume de cod în reţeaua Anonymous” - şi-au făcut conturi de administrator „cu acces total în sistemul informatic al Politiei Penitenciare”, furnizate iniţial personalului în mod necorespunzător, neverificate mult timp şi retrase ulterior. „În plus, deţinuţii au avut enorm de mult timp la dispoziţie pentru a-şi face şi alte conturi şi a studia sistemul informatic. Din acele conturi au avut acces total la absolut orice, nu doar să vadă, ci şi să modifice, adică să influenţeze pedepse, drepturi, mobilităţi deţinuţi şi în general… orice”, dezvăluie sindicaliştii.
Situaţia, descoperită întâmplător
Potrivit acestora, situaţia a fost descoperită „întâmplător”, prin „vigilenţa unei poliţiste de penitenciare care a observat inadvertente în conturi (sume de bani/cumpărături)” şi care „a dat alarma”. „Cu toate acestea Directorul General ANP, Geo Bogdan Burcu, a manifestat o relaxare şi pasivitate incredibile sau mai degrabă a încercat să pună batista pe ţambal şi să ţină situaţia la sertar cu măsuri discrete de corecţie pe viitor, fără să avertizeze unităţile şi să ia măsuri de verificare a tuturor datelor care puteau fi modificate. Încă nu se cunoaşte exact magnitudinea «alterărilor de date», deţinuţii afirmând că aveau în intenţie să cloneze întreaga aplicaţie şi să o vândă pe o sumă enormă. Nu au avut nicio oprelişte în a obţine şi transmite in exterior date de securitate, aspecte care ţin de siguranţă penitenciarelor, filmări de la anumite intervenţii şi aşa mai departe”, precizează SNPP.
Sindicaliştii reclamă că ANP a menţinut „o linişte totală” timp de peste trei săptămâni, „expunând unităţile unor alte posibile atacuri sau efectelor unor modificări deja operate, dar nedescoperite care puteau genera liberări eronate”.
„În continuare, ANP încearcă să menţină la secret incidentul ale cărui detalii au transpirat însă parţial în sistem după o videoconferinţă în care s-a încercat un simplu marcaj simbolic al situaţiei (cu o plasare a răspunderii pe unităţi şi pe sectorul operativ), dar în care s-au furnizat o serie de informaţii la insistentele unui director de unitate care a şi fost decapitat în ziua următoare. La insistentele colegilor dornici să afle ce s-a întâmplat şi să preîntâmpine situaţii similare, ne asumăm noi, ca sindicat, informarea pe care trebuia să o transmită ANP în urmă cu aproape o lună. Nu vedem o altă opţiune pentru a ne asigura că se înţelege exact situaţia astfel încât să poată fi luate măsuri eficiente de contracarare”, mai arată sindicaliştii.
Reacţia ministrului Justiţiei
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că ministerul pe care îl conduce, în subordinea căruia se află Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), va lua „toate măsurile necesare” şi va face „tot ceea ce depinde” de instituţie pentru „a afla adevărul” şi pentru a-i „sancţiona pe cei vinovaţi” şi „mai ales pentru a preveni pe viitor orice fel de astfel de situaţii”. „Vom lua toate măsurile necesare şi vom face tot ceea ce depinde de noi instituţional pentru a afla adevărul şi, repet, a sancţiona pe cei vinovaţi şi mai ales a preveni pentru viitor orice fel de astfel de situaţii”, a punctat ministrul. Marinescu a spus că este responsabilitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să identifice toate cazurile care constituie „situaţii de vulnerabilitate, de pericol pentru activitatea penitenciarelor”.
”Este o activitate care presupune verificarea şi asigurarea siguranţei într-un număr foarte mare de unităţi penitenciare, pentru un număr mare de deţinuţi, peste 20.000, şi cu un personal corespunzător, de ordinul a peste 10.000 de persoane. Vorbim de cifre importante, vorbim de un sistem foarte complex şi atunci responsabilitatea este pentru toate cazurile: măsuri prompte, măsuri ferme şi tragerea la răspândere a celor vinovaţi”, a declarat Radu Marinescu la Digi24.
Potrivit ministrului Justiţiei, din informaţiile primite la minister nu se poate spune că ar fi vorba de „vreo muşamalizare”. „În momentul în care au fost descoperite aceste fenomene, s-a intervenit imediat de ătre Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Din informaţiile pe care le-am primit, s-au luat măsuri care vizează multe coordonate, au fost implementate peste 20 de măsuri, s-a luat legătura cu toate structurile care au competenţe în domeniul siguranţei informaţiei din sistemul penitenciar, cu parchetele şi este în curs o investigaţie care va conduce la aflarea deplină a adevărului şi tragerea la răspândere a tuturor celor vinovaţi”, a precizat Marinescu.
El a adăugat că verificările sunt făcute de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi nu de MJ, ministerul fiind „informat despre actiivăţile desfăşurate de ANP. „Nu luăm noi măsuri care se ţină de minister, pentru că există competenţe şi ierarhii foarte bine definite de legi. Dar asta nu înseamnă că nu se face nimic, acolo deja au fost toate măsuri, breşa de securitate a fost imediat oprită, izolată, au fost culese probele necesare, identificate persoanele care ar putea să aibă responsabilitate. Este un proces de tragere la răspundere în momentul de faţă, paralel cu securizarea informatică şi luarea măsurilor necesare pentru ca pe viitor astfel de de lucruri să nu se poată întâmpla. Deci măsuri se iau, asta vă pot asigura”, a subliniat Radu Marinescu.
Anchetă penală în curs
Întrebat cine va fi tras la răspundere, ministrul Justiţiei a răspuns că acest lucru va fi „rezultatul verificărilor de ordin penal şi disciplinar cu privire la acest fenomen”.
„Dacă există persoane din structura penitenciară care să fi fost într-o relaţie de sprijinire a persoanei care a comis aceste infracţiuni, se fac verificări şi în acest sens. Se fac toate verificările necesare. Avem o toleranţă zero pentru orice fel de manifestare ilicită în cadrul penitenciarelor şi vom urmări cu foarte mare atenţie ca tragerea la răspundere să fie completă”, a punctat ministrul. Radu Marinescu a afirmat că la acest moment nu are informaţii că ar fi fost persoane eliberate ca urmare a „intervenţiilor făcute în sistem de către acest individ”.
„Trebuie cunoscut faptul că deţinuţii nu au acces la un sistem de intrare în sistemul informatic care să le permită să facă astfel de activităţi. De aceea se analizează şi vor fi trase la răspundere toate persoanele”, a mai spus Marinescu.
Referitor la acuzaţiile sindicatelor potrivit cărora deţinuţii ar fi avut acces la date de securitate, la filmări de intervenţii şi chiar că ar fi intenţionat să cloneze întreaga aplicaţie pentru a o vinde pe piaţa neagră, ministrul Justiţiei a spus că recomandă tuturor celor care deţin astfel de informaţii să le pună la dispoziţie organelor de urmărire penală. „Este foarte important de precizat că în curs este o anchetă penală, fiind vorba despre o infracţiune, şi astfel aceasta are un regim nepublic, astfel încât informaţiile şi probele care sunt deţinute trebuie să fie puse la dispoziţie organelor de urmărire penală, altfel riscând a se compromite ancheta. Bineînţeles că comunicarea publică trebuie să existe, informarea trebuie să existe, însă trebuie ca rezultatul să fie unul stabilit în condiţiile legii şi fără speculaţii care pot compromite şi investigaţii, care pot compromite şi corecta reprezentare a acelui fenomen”, a afirmat Marinescu.
Ministrul Justiţiei a mai spus că este nevoie de „investiţii în digitalizare”, de modenizarea sistemului penitenciar. ”Este nevoie de o reformă acolo, toate aceste lucruri sunt pregătite în momentul de faţă pentru a creşte gradul de siguranţă al penitenciarelor”, a conchis Marinescu.
Un român s-a furişat în Muzeul Drents chiar înainte de furtul Coifului de la Coţofeneşti
n anchetatorii iau în calcul implicarea unui român în furtul de la muzeul olandez, dar acesta nu este suspect în dosar
Cu cinci zile înainte de furtul mediatizat al Coifului de la Coţofeneşti şi al brăţărilor de aur dacice din Muzeul Drents, un român s-a furişat în muzeu. Acest lucru reiese din dosarul penal consultat de RTL Nieuws. Acest bărbat, Andrei B., ar avea legături cu o bandă care fură obiecte de artă la comandă.
Nu este clar dacă Andrei B., în vârstă de 38 de ani, a avut vreo legătură cu furtul Coifului şi al brăţărilor româneşti unice. Parchetul l-a desemnat în ianuarie ca suspect în furtul de artă, potrivit dosarului penal: „Echipa de anchetă a suspectat că bărbatul ar fi efectuat o investigaţie preliminară înainte de spargerea propriu-zisă”.
Surse spun că ancheta asupra lui B. nu a avut succes. B. nu se află în arest şi nu este unul dintre cei trei suspecţi în furtul de opere de artă, care urmează să compară joi în faţa instanţei din Assen pentru o audiere preliminară.
Prezenţa sa la Muzeul Drents este demnă de remarcat, după cum reiese din dosarele cazului. Fără să cumpere bilet, Andrei B. a intrat în muzeul din Assen în dimineaţa zilei de 20 ianuarie. Cu o geantă mare de sport pe umăr, s-a îndreptat spre aripa în care se desfăşura expoziţia „Dacia, Imperiul de Argint şi Aur”. După ce a privit aparent calm diverse obiecte, agenţii de securitate l-au escortat afară din muzeu.
După furtul de opere de artă din 25 ianuarie, imaginile de supraveghere din muzeu au fost divulgate presei româneşti, arătându-l cel mai probabil pe B. O recepţioneră de la City Hotel De Jonge din Assen l-a recunoscut din imagini. Cu câteva zile înainte, B. încercase să rezerve o cameră la hotel, dar când a trebuit să plătească în avans şi cardul său de debit a fost refuzat, a plecat.
Poliţia din nordul Olandei a reuşit să-l localizeze pe român şi l-a interogat în 28 ianuarie, iniţial în calitate de martor. Andrei B. a declarat că nu ştia că a intrat într-un muzeu. El a susţinut că a crezut că era un dealer auto Dacia până când a dat peste comorile de artă româneşti.
Informaţiile poliţiei internaţionale au revelat că românul „vizita regulat” proprietarul a două restaurante italiene din sudul Germaniei. Potrivit autorităţilor române, acest proprietar de restaurant era coordonatorul „unei echipe de hoţi care furau obiecte de artă pe bază de comision”. Poliţia l-a suspectat ulterior de implicare în furtul de opere de artă din Assen. Detectivii cred că Andrei B. a efectuat investigaţii preliminare.
Andrei B. mai fusese în Assen, potrivit unei anchete realizate de RTL Nieuws. La 31 august anul trecut, după ce expoziţia „Dacia, Imperiul de Argint şi Aur” era deja deschisă de ceva timp, el a fost prins furând un aparat de tuns părul din nas dintr-un magazin Kruidvat din Assen. A fost condamnat la patru săptămâni de închisoare.
Joi va avea loc prima audiere preliminară în procesul penal privind comorile româneşti furate. Cei trei principali suspecţi sunt Bernhard Z. (35), Douglas W. (36) şi Jan B. (21), rezidenţi în Olanda de Nord. Potrivit Parchetului, ei sunt responsabili de furtul artefactelor, unul violent. Hoţii au folosit un exploziv pentru a sparge o uşă din aripa expoziţională a Muzeului Drents şi au spart vitrinele cu barosul.
Pe lângă trei brăţări de aur, hoţii au furat şi celebrul Coif de la Coţofeneşti, o cască de aur unică din Imperiul Dac, datând din anul 500 î.Hr. Coiful şi brăţările au fost împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi asigurate pentru aproape 6 milioane de euro. Aceşti bani au fost plătiţi între timp.
Poliţia olandeză a făcut tot posibilul pentru a recupera comorile româneşti. Au încercat chiar să-l interogheze pe cel mai tânăr dintre infractori, Jan B., folosind o operaţiune sub acoperire. B. a dezvăluit la momentul respectiv doar că prada era încă acolo şi că Douglas W. urma să o „ascundă”. Coiful rămâne de negăsit.
RTL Nieuws a dezvăluit anterior că banda de motociclişti Hardliners ar fi fost implicată în furtul de opere de artă. Potrivit mai multor surse, banda de motociclişti ar fi jucat un rol în recrutarea hoţilor. Coiful ar fi fost furat la ordinul unui infractor din România, al cărui nume nu este cunoscut în prezent. Parchetul olandez a declarat anterior că nu are dovezi concrete că şi Coiful a fost furat la comandă.
Procuratura a refuzat să răspundă la întrebările RTL Nieuws despre Andrei B. Muzeul Drents a refuzat, de asemenea, să comenteze întrebări privind modul în care Andrei B. a reuşit să intre în muzeu fără bilet. „Nu comentăm chestiuni legate de securitate”, a declarat un purtător de cuvânt.
Mama spulberată pe trecerea de pietoni: Titi Aur susține că și victima poartă o parte din vină
Cele patru reguli esențiale când treci strada
Tragedia recentă în care o mamă a fost ucisă pe o trecere de pietoni scoate din nou la iveală lipsurile grave ale sistemului de educație rutieră din România – și, potrivit specialistului în siguranță rutieră Titi Aur, nu doar șoferul este de vină.
Invitat marți seară la Antena 3 CNN, fostul pilot Titi Aur a explicat că, din perspectiva siguranței rutiere, și pietonul poartă o parte din responsabilitate. Deși femeia a traversat regulamentar, fără să încalce legea, ea nu a respectat câteva reguli esențiale care i-ar fi putut salva viața.
„Din punct de vedere juridic, probabil nu va fi găsită vinovată. Dar din perspectiva siguranței rutiere, da – este vinovată. Pentru că nu a făcut ce trebuia ca să se protejeze”, a declarat Titi Aur.
El a explicat clar care sunt cele patru reguli fundamentale pe care orice pieton ar trebui să le urmeze când traversează strada – reguli care lipsesc complet din educația școlară din România:
Cele 4 lucruri pe care trebuie să le faci când traversezi strada:
Să treci doar pe trecerea de pietoni. Este primul pas, dar nu este suficient pentru a fi în siguranță.
Dacă există semafor, să te asiguri că ai verde. Nu a fost cazul în acest accident, dar este o regulă de bază.
Să te asiguri că mașinile care vin au oprit complet - Este cea mai importantă regulă și adesea ignorată. Chiar dacă ai prioritate, șoferul poate fi distras, drogat, băut sau mașina poate avea o defecțiune. Tu, ca pieton, trebuie să verifici.
Să te uiți în ochii șoferului – să se intersecteze privirile - Mai ales când vine vorba de vehicule mari, acest contact vizual poate fi diferența dintre viață și moarte.
„Nu suntem educați să fim pietoni, pasageri sau șoferi. Sistemul de învățământ nu ne învață nimic despre cum să ne comportăm în trafic”, a mai spus Titi Aur, subliniind că în alte țări aceste reguli sunt predate încă din școala primară.
De asemenea, Titi Aur atrage atenția că vinovăția morală a acestor accidente grave nu este doar individuală, ci și sistemică – a clasei politice care ignoră cu desăvârșire siguranța rutieră în România: „Siguranța rutieră este copilul vitreg al societății românești. Niciun partid nu a avut vreodată în program măsuri concrete pentru educație rutieră. Și consecințele se văd zi de zi, pe trecerile de pietoni.”
Judecătorul Mihail Udroiu de la Înalta Curte se pensionează la doar 48 de ani
n anul trecut, el a declarat un salariu lunar de 7.000 de euro
Judecătorul Mihail Udroiu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pensionează la doar 48 de ani. El a depus la CSM solicitare de eliberare din funcţie prin pensionare. Cererea lui va fi luată în discuţie în şedinţa Secţiei pentru judecători a CSM din data de 16 octombrie 2025.
Judecătorul Udroiu s-a născut la data de 20 martie 1977, potrivit unui CV de pe juridice.ro. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, în 2024, el a raportat un salariu lunar de aproape 7.000 de euro din activităţile de judecător la Curtea de Apel Oradea şi Înalta Curte. Udroiu a fost avansat la ÎCCJ în septembrie 2023 în urma unui concurs organizat de CSM.
Salariul de la ÎCCJ, superior celui de la CA Oradea, nu este cunoscut cu exactitate întrucât declaraţiile de avere nu mai sunt publice din 2025, ca urmare a unei decizii CCR, notează g4media.ro. Potrivit legii, Udroiu va avea o pensie de 80 la sută „din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”.
De notat că judecătorul Udroiu vrea să iasă la pensie înainte de decizia CCR privind reforma pensiilor magistraţilor din 20 octombrie 2025. Noua lege adoptată de Parlament prevede că magistraţii nu pot avea o pensie mai mare de 70 la sută din venitul net din ultima lună de activitate.
Mihai Udroiu a fost consilier al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia. De altfel, judecătorul Mihai Udroiu şi soţia lui, Delia, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, sunt finii de cununie ai Alinei Bica.
Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de fostul jurnalist Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie.
Dolj: Un bărbat şi un adolescent, reţinuţi după ce au intrat într-o casă, având feţele acoperite, i-au agresat pe proprietari şi au furat 3.000 de lei
Un bărbat în vârstă de 35 de ani şi un băiat de 15 ani au fost reţinuţi de poliţiştii din Dolj la o lună după ce au intrat într-o locuinţă, având feţele acoperite, au agresat o femeie de 72 de ani şi pe soţul acesteia şi au furat 3.000 de lei.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj au anunţat, miercuri, că o femeie de 72 de ani din Craiova i-a anunţat pe poliţişti că, în timp ce se afla la locuinţa din comuna Valea Stanciului, persoane necunoscute au intrat în louinţă, au agresat-o fizic şi i-au furat banii.
”Din cercetări, s-a stabilit că, în seara zilei de 14 septembrie, cei doi ar fi pătruns în curtea şi locuinţa persoanei vătămate, având feţele acoperite, unde, prin exercitarea de acte de violenţă, atât asupra femeii, cât şi asupra soţului acesteia, ar fi sustras suma de 3.000 de lei”, au afirmat reprezentanţii IPJ Dolj.
În urma investigaţiilor, poliţiştii au stabilit că bănuiţi de comiterea faptei sunt un bărbat de 35 de ani şi un băiat de 15 ani, ambii din comuna Valea Stanciului.
Ei au fost duşi la audieri, ulterior fiind reţinuţi pentru 24 de ore, pentru tâlhărie calificată. Cei doi urmează să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, pentru luarea unei măsuri preventive.
Gorj: Accident grav, soldat cu un mort și un rănit
Un tânăr de 20 de ani a murit și o tânără de 22 de ani a fost rănită în urma unui accident rutier care a avut loc, în noaptea de marți spre miercuri, pe DJ 674 Vlăduleni, a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, Miruna Prejbeanu.
Potrivit acesteia, în cursul nopții, la ora 04:40, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Rovinari au fost sesizați, prin apelul 112, cu privire la faptul că, pe DJ674 Vlăduleni, s-a produs un accident rutier cu victime. 'La fața locului s-au deplasat polițiștii rutieri, care, în urma cercetărilor efectuate, au constatat faptul că în timp ce un tânăr de 20 de ani, din comuna Plopșoru, conducea un autoturism, pe DJ 674 Vlăduleni, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, ieșind în afara părții carosabile și s-a răsturnat pe plafon. De asemenea, polițiștii au constatat că în autoturism se mai aflau alți doi pasageri, un tânăr de 17 ani și o tânără de 22 de ani, din orașul Rovinari, respectiv comuna Bâlteni. La sosirea polițiștilor la fața locului, conducătorul auto se afla în stare de inconștiență, lângă autoturism, fapt pentru care i-au fost efectuate manevre de resuscitare, de către echipele medicale, însă fără rezultat pozitiv, fiind constatat decesul acestuia', a spus Miruna Prejbeanu.
Tânăra de 22 de ani a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Cel de-al doilea pasager nu a fost identificat la fața locului, polițiștii constatând că ar fi plecat la domiciliul său din orașul Rovinari, fiind contactat ulterior de polițiști.
