Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Bloomberg: România se teme de Putin, dar și Putin ar trebui să se teamă de România

Ziarul de Vrancea
15 iul 2022 831 vizualizări

“Românii nu au deloc încredere în Franța și Germania”, susține Robert D. Kaplan, un cunoscător al țării noastre n el îi contrazice pe mulți oficiali din Occident potrivit cărora extinderea NATO și a UE în estul Europei a fost o greșeală

Autorul american de cărți politice Robert D. Kaplan analizează, într-un material publicat de Bloomberg, posibilitatea ca trupele ruse să se îndrepte spre România și Republica Moldova și pune la îndoială angajamentul Occidentului într-un astfel de scenariu. Într-o vizită la Târgoviște, experții români i-au mărturisit lui Kaplan că sunt de părere că Putin va ajunge în Republica Moldova și în Transnistria. De asemenea, el a afirmat că “românii nu au deloc încredere în Franța și Germania”, potrivit Bloomberg.

În 1984, în perioada “cea mai întunecată a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceaușescu”, Kaplan a vizitat orașul Târgoviște. El descrie orașul de la acea vreme drept “infernal, cu străzi pline cu noroi, câteva mașini ponosite, fără niciun loc decent pentru a mânca și cu gunoi peste tot, unde oamenii arătau și miroseau urât”.

Kaplan susține că după aproape patru decenii de la ultima sa vizită, Târgoviște “este un oraș strălucitor, plin de viață, cu drumuri noi, cu limitatoare de viteză, flori și garduri vii, supermarketuri și restaurante noi și mașini de ultimă generație peste tot. Oamenii arată și se îmbracă ca în alte părți din Occident”.

Târgoviște s-a transformat datorită apartenenței României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, primind fonduri pentru dezvoltare, motivează Kaplan. “Zonele rurale, nu doar ale României, ci și ale altor state din Europa Centrală și de Est care au aderat la NATO și UE în primul deceniu al secolului XXI arată similar. O revoluție a occidentalizării a avut loc dincolo de orașele capitalele fostei Europe comuniste”, scrie Kaplan.

Ideea promovată de mulți oficiali din comunitatea politică de la Washington potrivit căreia extinderea NATO și a UE a fost o greșeală – și a dus inexorabil la războiul din Ucraina – este “subminată de realitatea de pe teren, în care stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde până la granița cu Rusia”, precizează el.

O lecție pentru Putin în declinul lui Ceaușescu

Potrivit lui Kaplan, dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi democratici s-ar confrunta cu o “divizare economică și culturală a Europei, analogă cu cea a Războiului Rece”. Cu toate acestea, el susține că România, țara cu cea mai mare populație și cel mai vast teritoriu din sud-estul Europei, este o “națiune îngrijorată”, în contextul proximității sale din punct de vedere istoric cu Rusia, a cărei armată a invadat Ucraina. România și Republica Moldova au o graniță mai lungă cu Ucraina decât Polonia. România Mare a fost parțial ocupată de Rusia de 10 ori din 1711.

Experții români cred că președintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei și, în cele din urmă, va anexa regiunea Donbas la Rusia, declarând că orice activitate militară ucraineană ulterioară în acea regiune va constitui un atac asupra Federației Ruse. Ei se așteaptă ca Putin să construiască încet un pod terestru către Crimeea și nu numai, ajungând în cele din urmă în Republica Moldova și în regiunea autonomă a Transnistriei, a subliniat Kaplan.

În ceea ce privește aliații europeni care vin în ajutor României, “românii nu au deloc încredere în Franța și Germania. Se crede că președintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a transforma Franța într-un intermediar între Rusia și Ucraina”, a menționat el.

Pe de altă parte, Germania a construit deja două gazoducte Nord Stream pentru a transporta gazul rusesc. “Și ceea ce este construit, în cele din urmă, este folosit”, i-a transmis un analist român lui Kaplan.

Kaplan a subliniat că în pofida dezvoltării economice din ultimele trei decenii, Occidentul trebuie să își dovedească puterea în România.

El a mai spus că extinderea NATO și a UE în 2004 și 2007 a avut loc în timp ce Rusia condusă de Putin era încă relativ slabă. Astfel, în ochii românilor, “abia acum vine adevăratul test pentru Occident”. “Oamenii sunt îngroziți de faptul că forța Europei va slăbi”, a afirmat el.

Kaplan a explicat că guvernul autoritar al lui Putin “nu este la scara lui Ceaușescu, care a inclus lagăre de muncă autentice, raționalizarea hranei și distrugerea unei vaste zone istorice a capitalei – dinamitată până la uitare pentru a face loc unui oraș stalinist al morților care găzduiește birouri guvernamentale sumbre”. El a conchis că Putin, fel ca Ceaușescu, prin invadarea Ucrainei a pornit într-o “călătorie extremă și riscantă al cărei sfârșit nu poate fi pătruns” și a subliniat că “există încă o lecție pentru Putin în declinul lui Ceaușescu”.

Stolojan, îngrijorat că Ciolacu ar putea deveni premier

Fostul lider PNL Theodor Stolojan consideră că piatra de încercare a alianței PSD – PNL o reprezintă campania prezidențială din 2024. El a precizat că este îngrijorat că președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, va fi premier anul viitor, deoarece îi cunoaște concepția despre reforma fiscală.

Theodor Stolojan a fost întrebat, duminică, la emisiunea Insider Politic, cât va rezista alianța de guvernare PSD – PNL? “Piatra de încercare pentru alianță, cum a fost și piatra de încercare pentru PSD-PDL, este campania prezidențială”, a precizat Stolojan

Întrebat dacă nu vor fi probleme cu rotativa guvernamentală de anul viitor, fostul lider PNL a răspuns: “Rotativa guvernamentală de anul viitor, pe mine mă îngrijorează dintr-un singur punct de vedere, din punctul de vedere că primul ministru va fi domnul Ciolacu cred, președintele PSD-ului, a cărui concepție despre reforma fiscală o cunosc. Dânsul crede foarte mult în aceste măsuri (n.r. plafonare de prețuri, impozit progresiv, taxă de solidaritate) și sigur că are un cuvânt hotărâtor în guvern, ca prim-ministru. El se poate opune clar la orice măsură care vine din cadrul coaliției, poate să o accepte, iar celălalt partid, sigur, n-are decât două opțiuni: înghite sau pleacă. Sper că domnul Ciolacu va avea cumpătarea necesară să nu forțeze această notă. Însă piatra de încercare, după mine, e campania prezidențială, care a fost piatra de încercare și la Geoană – Băsescu”.

De asemenea, fostul lider liberal exclude un candidat comun la alegerile prezidențiale al PSD și PNL. “Este exclus, pentru că înseamnă practic să nu mai fie o competiție, o competiție reală. Sigur, competiție va fi, n-ați văzut cum sar din baie candidații, vor fi poate mai mulți candidați. E clar că competiția nu mai poate fi reală, va fi un simulacru de competiție. Nu este bine nici pentru PSD, nici pentru PNL. Nu e ceva bun pentru niciunul dintre partide acest lucru. Gândiți-vă cum ar trebui să se desfășoare campaniile locale, campaniile parlamentare, având candidat comun la prezidențiale. Adică totul devine deformant “, a transmis Stolojan.

El susține că nu este bine ca PSD și PNL să meargă pe liste comune la alegerile parlamentare. “S-a mai întâmplat, dar nu e bine pentru România, nu e bine pentru România și ajung iar mă îndrept spre un monolit”, a adăugat Stolojan.

Ce spune Daea despre slujbele religioase pentru ploaie

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, aprobă slujbele religioase pentru combaterea secetei, organizate de către Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, și de preoți din Dobrogea. “Orice măsură pe care o înțelege mintea umană și comportamentul individual este folosită în disperarea acesta pe care o avem în țară și mă îngrijorează și pe mine și pe fiecare dintre noi. Orice am face pentru binele țării e binevenit”, a afirmat ministrul Agriculturii la Digi24.

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, s-a rugat, vineri, pentru ploaie, pe un câmp din comuna Valu lui Traian. El a precizat că aceste rugăciuni vor continua și săptămâna viitoare.

Poliția de Frontieră: 12.383 de cetățeni ucraineni au intrat sâmbătă în România

Poliția de Frontieră anunță că 12.383 de cetățeni ucraineni au intrat sâmbătă în România, în creștere ușoară față de ziua precedentă. “În data de 16.07.2022, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii țări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire) aproximativ 306.800 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 75.500 mijloace de transport. Pe sensul de intrare în România, au fost 162.072 de persoane, dintre care 12.383 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 0,5% față de ziua precedentă)”, a transmis duminică Poliția de Frontieră.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 16.07.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.591.995 cetățeni ucraineni.

Turist străin mort, după ce a fost lovit de un trăsnet în Masivul Bucegi

Un turist străin care a urcat pe munte cu un grup numeros de persoane a murit, sâmbătă, după ce a fost lovit de trăsnet, în Masivul Bucegi. Salvatorii montani ajunși la locul incidentului nu au putut face nimic pentru el, Salvamont transmițând că cel mai probabil bărbatul a murit pe loc.

Potrivit oficialilor Salvamont Bușteni, turistul a urcat pe munte într-un grop format din peste 20 de persoane. Ajunși pe Creasta Bucșoiului, turiștii au fost surprinși de o furtună. Un prim trăsnet a lovit chiar în apropierea grupului, în timp ce al doilea trăsnet l-a lovit pe bărbat „Îngroziți, ceilalți au fugit încercând să se pună la adăpost și au sunat după ajutor. O echipă de salvatori a plecat imediat la locul accidentului, dar din păcate pentru victimă era prea târziu ca să se mai facă ceva. Probabil a murit pe loc”, transmit salvatorii montani din Bușteni.

Drulă: Ne propunem să dăm premierul după alegerile din 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a afirmat că partidul pe care îl conduce își propune să dea premierul după alegerile din 2024. De asemenea, el a precizat că dacă USR ar fi chemat la această guvernare, în condițiile în care PNL și PSD nu se mai înțeleg, atunci dorește ca prim-ministrul să revină Uniunii Salvați România.

El s-a referit și la pretextul formal al eliminării USR de la guvernare și anume PNDL Anghel Saligny. Drulă a menționat că din acest program au fost alocate trei miliarde, menționând că România nu are bani pentru PNDL Anghel Saligny. Acesta a fost întrebat și dacă USR ar mai intra acum la guvernare. „Dacă PNL și PSD care ne-au promis că guvernează până în 2028 marea coaliție care este fără crizatori care va aduce schimbări constituționale fug de la guvernare ceea ce eu anticipez că se va întâmpla pentru că PSD nu a rămas niciodată să trăiască consecințele deciziilor lor și dacă USR, bazat pe voturile pe care le are în Parlament este chemat să își asume această guvernare, mi se pare absolut firesc și obligatoriu ca dacă forțele care acum sunt prima și a doua din Parlament, sperăm că doar până la alegerile din 2024 și ne vom lupta pentru asta, dacă ele spun că nu pot guverna, premierul să revină celei de-a treia forțe din Parlament care suntem noi. Pentru că numai având premierul ne putem asigura că acele măsuri care o să fie foarte grele, complexe și dure pentru a frâna acest dezastru economic care se pregătește numai cu poziția de premier le putem livra”, a explicat Cătălin Drulă.

Chestionat cu cine va guverna USR, în 2024, Drulă a răspuns: „Orice discuție despre coaliții este o discuție care va avea loc post-electoral. Am ca prioritate dezvoltarea acestei alternative cu adevărat liberale, modernizatoare la acest pol de putere clientelar. Mai puțin mă preocupă să facem pronosticuri sau combinatorică politică mai ales că experiența îmi arată că lucrurile pe scena politică se schimbă destul de mult. Probabil și domnul Ciucă va fi istorie, cum a fost domnul Cîțu, care acum un an era viitorul și speranța omenirii PNL-iste. Deci, discuțiile despre alianțe vor fi post-electorale, dar în mod sigur ceea ce USR nu a avut parte prima dată, respectiv pare de respectul partenerilor de coaliție, nu se va mai întâmpla”.

Congresul USR a validat, sâmbătă, într-o ședință online, rezultatul votului pentru președinția partidului, ca etapă finală a alegerilor interne desfășurate la începutul lunii iulie. Președinția USR a fost câștigată, din primul tur al alegerilor interne, de Cătălin Drulă, cu 71,3% din voturile exprimate.

Ministerul Sănătății: 103 persoane cu COVID - internate la terapie intensivă

În unitățile sanitare de profil sunt internate 1.724 de persoane cu COVID-19, cu 31 mai multe față de ziua precedentă, a informat, sâmbătă, Ministerul Sănătății. La ATI sunt tratați 103 pacienți, cu doi mai mulți față de ziua anterioară, dintre care 81 sunt nevaccinați anti-COVID. Din totalul pacienților internați, 265 sunt minori, cu cinci mai mulți față de ziua precedentă, doi fiind internați la ATI, restul pe secții.

În ultimele 24 de ore au fost raportate șapte decese în rândul pacienților cu COVID-19. Este vorba despre patru bărbați și trei femei, unul la categoria de vârstă 50 - 59 ani, unul la 60 - 69, doi la categoria 70 - 79 de ani și trei cu vârsta de peste 80 de ani. Toți pacienții care au decedat prezentau comorbidități, iar cinci erau nevaccinați.

De la începutul pandemiei și până în prezent, 65.812 persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

Debitul Dunării la intrarea în țară, de 2,5 ori mai mic decât media lunii iulie

Debitul fluviului Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în scădere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 2.150 metri cubi pe secundă (mc/s), situându-se mult sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s), arată prognoza realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 23 iulie 2022.

Pentru râurile din țară, prognoza de specialitate arată că, în perioada 17 - 23 iulie 2022, debitele medii zilnice vor fi relativ staționare.

Potrivit prognozei lunare emise de hidrologi, în luna iulie 2022, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.