MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Băsescu: Geoană nu a pierdut în 2009 doar de prost
Fostul președinte a răspuns la teoriile lansate de Viorel Hrebenciuc cu privire la votul în diaspora
Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, ieri, că Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidențiale din 2009 "nu doar de prost", ci și pentru că a avut un staff "îndoielnic", precum Viorel Hrebenciuc. "Ieri am avut explicația totală și de ce a pierdut Geoană alegerile. Nu numai de prost, dar a avut și un staff îndoielnic. Hrebenciuc spunea că după calculele lui la o secție de votare din străinătate nu pot vota mai mult de 1.050 de persoane (...) Minciuna lui Hrebenciuc, că erau două ștampile... Minte sau n-a știut și asta explică în plus de ce a pierdut Geoană. La ambasada de la Paris au fost tot timpul cinci cabine și cinci ștampile de vot", a spus Băsescu.
El a prezentat datele despre care a vorbit și fostul ambasador de la Paris, Teodor Baconschi, potrivit cărora în 2009, în turul al doilea, au votat 3.785 de persoane, reprezentând o medie de 270 de voturi pe oră, mai puțin decât la referendumul din 2007, când au fost 287 de voturi pe oră. "Iată, avem proba că oamenii ăștia nu numai mint. Eu sunt convins că Hrebenciuc nu minte, dar ne arată cât de nepregătiți au fost să gestioneze campania electorală", a spus Băsescu. Fostul președinte l-a mai ironizat pe Mircea Geoană pentru pierderea alegerilor. "Acasă a pierdut că s-a dus la Vîntu. Toate sondajele arată că a pierdut cel puțin jumătate de milion de voturi după întâlnirea celebră pe care am avut-o, iar în străinătate s-a putut vota mult mai mult decât credea Hrebenciuc", a spus Băsescu.
Senatorul PMP a precizat că va participa la audierile din Comisia de anchetă cu două condiții: ca audierile să fie publice, iar membrii Comisiei să verifice procesele verbale încheiate după turul al doilea din 2009 pentru a se convinge că nu au fost fraude.
Fostul șef al campaniei PSD pentru prezidențialele din 2009, Viorel Hrebenciuc, a declarat, marți, în comisia de anchetă, că este de părere că alegerile au fost fraudate, pentru că au fost secții în care au votat peste 1.050 de persoane în 14 ore, ceea ce el consideră a fi imposibil. Întrebat de ce nu a fost contestat acest lucru la vremea încheierii proceselor verbale, Hrebenciuc a dat vina pe "oboseala" reprezentanților PSD din secții.
Anchetă a MAI după ce au apărut imagini cu un șef de la Poliția de Frontieră, îngenuncheat în fața altor șefi
Ziarul Național a publicat marți seară imagini cu unu bărbat - despre care afirma că este Aurelian Miu - îngenuncheat în fața unei mese pe care se află sticle și pahare și la care stau mai multe persoane. Publicația susține că scenele s-au petrecut la ultimul etaj al clădirii în care se află sediul Poliției de Frontieră și că la masă sau în încăpere se mai aflau, în afară de Gelu Oltean, care conducea la acel moment DGPI, chestorul Ioan Buda, fost secretar de stat al MAI si actualul inspector șef al Poliției de Frontieră, chestorul Marcel Ardelean, șeful Direcției de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei, precum și alți șefi de structuri din Poliția de Frontieră.
Ieri dimineață, ministerul de Interne a anunțat declanșarea unei anchete, confirmând și că bărbatul din imaginile prezentate este Aurelian Miu.
"Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, a dispus verificări pentru lămurirea acestei situații iar la finalul acestora vor fi prezentate și măsurile administrative", anunță MAI. În opinia instituției, "imaginile și informațiile apărute în spațiul public sunt de natură să afecteze exercitarea respectivei funcții, pentru care este nevoie de autoritate profesională și probitate morală".
Consumul cultural la români: Muzee și filme
Un procent dintre subiecții care au fost chestionați pentru întocmirea Barometrului de Consum Cultural pentru 2016 au un nivel de implicare culturală foarte ridicat. Potrivit anchetei sociologice de anul trecut a Barometrului, 77% dintre respondenți manifestă un nivel scăzut de implicare culturală, pentru 19% nivelul este mediu, 3% au un nivel de implicare ridicat și doar 1% au un nivel de implicare culturală foarte ridicat.
În ceea ce privește impactul social al culturii, majoritatea respondenților (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate și 84% au fost de acord cu afirmația că evenimentele artistice (concerte, spectacole de teatru, proiecții de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc. Cu toate acestea, activitățile cu caracter cultural sunt mai puțin practicate, comparativ cu cele de divertisment și relaxare. Cele mai întâlnite forme de consum cultural în spațiul public (cel puțin o dată pe an) au fost: vizitarea muzeelor și expozițiilor (38%), vizionarea filmelor la cinematograf (33%), participarea la spectacole de teatru (30%) și lectura în cadrul bibliotecilor publice (21%).
Studiu: Orașele din Moldova, cele mai mizerabile
Brașov, Oradea și Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate orașe din România, în timp ce la polul opus se află Reșița, Călărași și Brăila, care sunt considerate cu cel mai scăzut nivel de curățenie, arată un studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research. După Brașov, Oradea și Sfântu Gheorghe, cele mai curate orașe sunt considerate Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Pitești, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin și Târgu Mureș. Capitala ocupă poziția 23 în clasamentul național general. Printre orașele care au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curățenie se mai numără Satu Mare, Focșani, Galați și Alexandria, Zalău, Suceava și Bacău.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curățeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziție. Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Brașov, cu Avantgarden, Răcădău și Centrul Civic ocupând primele trei poziții. Clasamentul este completat de cartierele Gruia și Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviației și Nicolae Grigorescu (București), Andrei Mureșanu (Cluj-Napoca) și Pajura (București).
Percepția asupra curățeniei în orașele din România este cea de-a cincea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research, „Orașele și cartiere din România”, ce se va desfășura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro.
Tăriceanu vrea să legalizeze traficul de influență
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat ieri, după ședința Biroului Politic Executiv, că parlamentarii Alianței Liberalilor și Democraților vor depune o propunere legislativă care vizează Legea lobby-ului, astfel încât să nu mai existe „tot felul de excese” pe diferite subiecte și acuzații de trafic de influență. „Este un proiect care cred că este binevenit, legea lobby-ului, pentru că în România, din păcate, avem tot felul de excese pe diferite subiecte, între care, după cum știți, și traficul de influență. Ca să reglementăm lobby-ul și să nu mai avem procese, acuzații de trafic de influență trebuie să legiferăm în mod clar, transparent această activitate care există și este reglementată în toate țările UE”, a explicat liderul ALDE.
El a mai spus că va exista o dezbatere amplă cu toți actorii instituționali, urmând ca proiectul să fie perfecționat.
