MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Barometru: Românii și consumul cultural
Participarea la evenimente culturale a românilor este limitată de accesul redus, informarea insuficientă, costurile ridicate, arată concluziile studiului Barometrul de Consum Cultural pe 2024, lansat miercuri la Teatrul Naţional Bucureşti. Predomină asocierea directă a actului de cultură cu divertismentul şi o mare parte din consum continuă să fie justificat de nevoia de relaxare, nu de dorinţa de îmbogăţire a fondului de cunoaştere, se mai arată în studiu.
Participarea românilor la activităţi culturale este redusă şi din cauze subiective: lipsa de timp, motivaţie scăzută, percepţia scăzută a valorii culturii. Aceste obstacole sunt resimţite diferit în funcţie de mediul de rezidenţă, nivelul de educaţie, venit şi vârstă, afectând în special comunităţile rurale şi persoanele cu resurse limitate.
„Prima constatare din acest studiu este că 67% dintre cetăţenii români (...) care au copii, nu au participat niciodată la activitate de educaţie culturală, nici ei, nici copiii lor. Deci asta este o prima concluzie. Are totuşi România un potenţial, eu l-aş numi potenţial cultural nefolosit uriaş. Astea două, trei sunt persoane care n-au ajuns la aşa ceva. Eu aş spune şi altfel, problema nu e lipsa apetitului, ci lipsa accesului. Avem o serie întreagă de alte probleme în România, care are, totuşi, e una dintre ţările cu cel mai mare procent de populaţie care trăieşte în mediul rural, 44%, nu mai vorbim de urbanul mic, care e urban prin decizie administrativă. (...) Deci am avea public potenţial. E problema accesului la cultură. Când totuşi participă, dintre cei care participă, gradul de mulţumire este imens - 97%, cvasi unanim. Deci nu lipsa interesului e problema. Eu aşa aş citi datele astea", a spus prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice - SNSPA, unul dintre coordonatorii studiului.
„Tinerii de 18-35 de ani vin spre cultură, dar generaţia de mijloc se îndepărtează”, a subliniat profesorul. „Pentru cei cu vârsta între 36 şi 50 de ani, participarea la consumul cultural scade puternic, din cauza muncii intense. Dar, o societate care pierde segmentul ăsta de mijloc, ca vârstă, pierde legătura între generaţii. E grav", a subliniat Cătălin Stoica.
De asemenea, el a subliniat că „în raport se arată că internetul devine piaţa centrală a consumului cultural”, un anumit tip de consum cultural, adică cel orientat către divertisment şi recreere.
„Acum, România e o ţară şi reală, dar vedem că e şi online. Dar România asta online, cel puţin aşa arată datele, nu este o singură ţară. Sunt două ţări. O ţară care predomină în consumul ăsta cultural de elită şi alta în care predomină consumul cultural, de masă, de divertisment. Şi ele nu se întâlnesc. Asta e problema. Adică avem aceleaşi platforme sau acces la aceleaşi platforme, dar comportamentele culturale sunt de ordin diferit”.
„Cultura înseamnă rezistenţă în faţa ideologiei”
Cel mai mare public cultural este cel potenţial, care nu participă (din cauză de acces, infrastructură, etc.), dar nici nu respinge evenimentele culturale.
„Cultura înseamnă rezistenţă în faţa ideologiei”, a declarat Cătălin Stoica, care a mărturisit că unul dintre comportamentele cu cea mai mare frecvenţă este mersul a la biserică. „Unul dintre comportamentele cu cea mai mare frecvenţă, şi din această cercetare, şi din alte cercetări, e mersul la biserică. România este o ţară, cel puţin la nivel declarativ, noi sociologii o numim religiozitate declarată, dar şi comportamentală extrem de ridicată. Oamenii se duc la biserică. Acolo mai socializează, printre altele. E un rost. În guvern, autorităţi, speranţe nu mai ai. Probabil te îndrepţi către Biserică. E o efervescenţă religioasă”. El recomandă managerilor să caute aici publicul potenţial.
Dintre respondenţii care au participat la activităţi culturale, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învăţării directe, al acumulării de informaţii şi de noţiuni noi despre artă şi cultură, pentru 70% dorinţa de afla mai multe informaţii a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite iniţiative culturale, iar pentru 42% educaţia culturală a determinat o creştere a performanţelor şcolare în rândul copiilor lor. Conform studiului realizat de INCFC, se menţine crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenţi au vizitat cel puţin o dată pe an monumente istorice şi situri arheologice şi 42% muzee, expoziţii sau galerii de artă. În acelaşi timp, frecvenţa vizionării de filme la cinematograf, cel puţin o dată pe an, a fost de 38% în 2024. Participarea la spectacole de teatru s-a menţinut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenţi au mers la teatru cel puţin o dată şi în 2024.
Activităţi din spaţiul non-public
A crescut foarte mult consumul de muzică (în general: la calculator, la radio, TV, telefon, online) şi de conţinuturi media prin intermediul internetului.
Se înregistrează o scădere accentuată pentru lectura de cărţi, inclusiv pentru cele în format audio, pentur vizionarea de filme şi emisiuni de divestisment prin cablu TV. Se înregistrează o mică scădere a procentelor pentru vizionarea de programe TV.
„Sărăcia de imaginaţie şi de creativitate este periculoasă”
„Nu avem un consum constant de cultură”, a declarat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, la evenimentul de lansare a Barometrului de Consum Cultural pe 2024. „A 15-a apariţie a Barometrului de Consum Cultural care spune cam cum stăm noi în materie de înţelegere. Situaţia nu este foarte plăcută. Chiar dacă unele cifre mai cresc din când în când, altele scad. Avem nişte bariere care se adâncesc. În numărul acesta din Barometru, am ales să ne aplecăm asupra unei bariere - educaţia culturală, capacitatea de a înţelege metafore, semnificaţii, simboluri. Oamenii nu mai înţeleg asta, din cauză că în copilărie şi în adolescenţă nu au avut nicio experienţă culturală, şi pentru că nu înţeleg în ce limbă se vorbeşte acolo. Asta ar trebui să fie grija noastră pentru generaţia următoare. Sărăcia de imaginaţie şi de creativitate, incapacitatea de a se înţelege pe sine într-un context cultural este periculoasă”. „România are ceva care nu o ajută, un fel de dispreţ pentru omul care vorbeşte şi gândeşte liber, un fel de dispreţ pentru omul care citeşte, un fel de dispreţ care se întinde până la profesor, trebuie să facem ceva. Pentru că ceea ce vedem acum în societate este rezultatul a ceea ce am făcut în urmă cu 15-20 de ani”, a subliniat Carmen Croitoru, care a precizat că „educaţia culturală este cumva greşit înţeleasă, pentru că lumea se referă la educaţia artistică, care nu e acelaşi lucru”.
András István Demeter, ministrul Culturii, şi-a exprimat opinia referitor la familii şi copiii care au acces la cultură doar la „zilele oraşului” sau la biserică. „Este o moştenire destul de nefericită, pentru că face parte din acea categorie de panem et circenses, care caracterizează mai degrabă o abordare politicianistă şi nicidecum culturală şi cu atât mai puţin educativă. Acest lucru ar trebui separat, nu neapărat prin lege, ci printr-o conduită adecvată, în sensul în care orice nevoie electorală am avea, oricine, oricând, ar trebui să nu amestecăm lucrurile, să nu parazităm cultura prin evenimente aculturale sau inculturale. Dar este decizia autorităţilor publice care, din păcate, au cam abuzat de aceste instrumente. Sper ca în viitor să reuşim să găsim un echilibru. Normalitatea e încă departe. Dar dacă facem nişte paşi cître echilibru, mă gândesc că vor urma altele”.
În Barometrul de Consum Cultural pe 2024, procentul cetăţenilor care cumpără şi citesc cărţi în format fizic este scăzut. „Nu cred că preţul crescut este cauza pentru că nu se citeşte. Cauza este una mult mai amplă, cu rădăcini mai adânci. Schimbarea de paradigmă, odată cu schimbarea de regim, a adus schimbarea de consum cultural. Problema este că după o mare perioadă de degringoladă, de la începutul anilor 90, asistăm la faptul că sălile de spectacole se umplu, muzeele au vizitatori, adică anumite forme ale culturii sunt consumate, chiar dacă nu la nivelul dotir sau sperat, sau la nivelul altor ţări. Problema de fond este educaţia, un sistem educaţional care nu a venit la timp, atunci în anii 1990. În loc să vină cu o politică educaţională simplă şi clară, care să ne arate luminiţa despre care tot vorbim..., între timp în acest întuneric au crescut generaţii care acum sunt părinţi. Din păcate aceste lipsuri nu pot fi şterse cu buretele. În timp, dacă ne adunăm şi vom face nu neapărat politicile culturale, ci vom face ordine în ce înseamnă cultura, educaţia, cum punem în aplicare normele foarte clare din Constituţie în această materie, dar neezistând o legătură legislativă, nu vom avea alte rezultate. De 35 de ani, suntem martorii unui continui tratament simptomatic, fără să tratăm boala”, a mai afirmat ministrul Culturii.
Ce ar trebuie să se producă pentru ca în următorul Barometru să nu se mai regăsească 67% dintre familii care nu au participat vreodată la un eveniment cultural? „O minune!”, a fost răspunsul ministrului Culturii. „Pentru că sistemul care este construit a fost deconstruit programatic, astfel încât ruptura dintre rural, micul urban şi marile aglomerări urbane nu mai este o ruptură, este o prăpastie”.
Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absenţa unor politici publice coerente şi a unei finanţări adecvate, factori esenţiali pentru asigurarea unui impact real şi durabil al culturii asupra societăţii. În acest context, autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susţină iniţiativele educaţionale, să stimuleze colaborarea interinstituţională şi să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educaţiei şi comunităţii.
Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediţia 2024, constituie un sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ naţional, pentru populaţia de 18 ani şi peste.
Volumul aproximativ este de 1.064 de persoane, cu o eroare maximă de Â/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Strategia Naţională de Apărare, aprobată de Parlament
Parlamentul a adoptat, miercuri, Strategia Naţională de Apărare a Ţării cu 314 de voturi ”pentru”, 43 ”împotrivă” şi 3 abţineri. În cadrul dezbaterilor acestei strategii, preşedintele POT, Ana Maria Gavrilă, a anunţat că parlamentarii partidului pe care îl conduce vor vota împotrivă.
Ea a susţinut în discursul său că strategia face o confuzie între securitatea naţională şi apărarea ţării. ”Acest document este o scriere care face confuzia între securitatea naţională şi apărarea ţării. Scrierea prezintă manipularea informaţională ca pe o ameninţare de parcă Nicuşor Dan a descoperit la Cotroceni apa caldă. Încercări de influenţare a oamenilor există de când este lumea. Eminescu, Titulescu, Iorga vorbeau despre propaganda străină, dar statul foloseşte pretextul manipulării informaţionale ca să cenzureze cetăţenii, să le blocheze conturile, să le şteargă conturile de pe social media şi să-i hărţuiască pentru opţiunile lor politice”, a declarat Gavrilă, care a adăugat că POT va vota împotrivă.
Deputatul UDMR Ödön Szabó a asemănat strategia naţională de apărare cu un pom de Crăciun. ”Strategia abordează foarte multe teme, începând de la educaţie, cultură, tehnologie, demografie, pare în această perioadă ceva de genul unui pom de Crăciun foarte bine ambalat, dar eu cred că trebuie să avem nişte direcţii foarte stricte, clare, în această perioadă pe care vom încerca să le impunem în politicile publice şi nu trebuie ca să derivăm de la acestea. O să susţinem toate iniţiativele care vin să întărească independenţa justiţiei, iar ceea ce se spune în această strategie sper să nu ne întoarcem în timp şi să vedem din nou că justiţia este câmp tactic pentru serviciile secrete sau este folosită ca şi armă politică”, a afirmat deputatul UDMR, care a precizat că strategia va fi votată de parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Deputatul PSD Mihai Fifor a remarcat că acest document nu se ascunde în spatele formulelor diplomatice. ”Identifică limpede riscurile, vulnerabilităţile şi provocările, dar evidenţiază totodată şi oportunităţile care pot transforma România într-un stat mai sigur mai respectat şi mai prosper. Conceptul central, independenţa solidară, defineşte perfect poziţia noastră de astăzi. După două decenii ca membri ai NATO şi ai Uniunii Europene, România este o ţară matură, sigură de propriile capacităţi. Strategia fixează un adevăr pe care îl susţinem fără ezitare: independenţa nu înseamnă izolare, ci forţa de a acţiona împreună cu aliaţii, menţinând în acelaşi timp capacitatea de a ne apăra singuri interesele naţionale”, a declarat Mihai Fifor.
Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc, consideră că strategia trebuie să fie, înainte de toate, un contract între aleşi şi cetăţeni.
”Românii nu trăiesc în limbaj de «capabilităţi» şi «rezilienţă», ci în limbajul locurilor de muncă, al siguranţei, al serviciilor publice care funcţionează, al facturilor suportabile şi al încrederii că statul îi protejează când le este greu. De aceea, după ce o adoptăm, această strategie trebuie pusă în mişcare prin politici publice, bugete şi termene clare, explicate oamenilor. Ca prim-vicepreşedinte şi senator PNL, spun apăsat: Partidul Naţional Liberal este principalul furnizor de astfel de politici”, a afirmat Nicoleta Pauliuc.
Preşedinte SENS: Nu suntem nici pe departe comunişti!
Eticheta de „noii comunişti“ a fost lipită partidului SENS de partidele mainstream şi de vechii politicieni în încercarea de a speria electoratul şi a-l îndepărta de această formaţiune, afirmă Andrei Macsut, liderul SENS, într-un interviu acordat News.ro. De fapt, SENS nu are nicio legătură cu comunismul - „Sunt bălării!“, susţine liderul grupării - şi propune măsuri de protecţie socială pe care formaţiunile de dreapta refuză să le ia în considerare.
Andrei Macsut spune că SENS are la ora actuală doar 1015 membri plătitori. Bugetul lunar atinge uneori 20.000 de lei (4.000 de euro), fapt pentru care această formaţiune autodefinită ca fiind de centru-stânga nu-şi permite să aibă niciun angajat. Cu toate acestea, ultimul sondaj INSCOP pe acest subiect a plasat SENS pe locul doi în clasamentul opţiunilor tinerilor cu vârste între 18-29 de ani - 16% din intenţia de vot, după AUR, care are 34%.
Spre deosebire, însă, de AUR, SENS nu beneficiază de susţinerea unor televiziuni de ştiri, de finanţare de la bugetul statului şi nici de sprijinul unor persoane cu bani. Andrei Macsut relatează pentru News.ro că formaţiunea sa a luat aproape 3% la alegerile parlamentare de anul trecut cu un buget de nici 50.000 de euro, eficienţa fiind maximă - s-au cheltuit, în medie, 50 de bani pentru fiecare vot primit.
SENS propune măsuri contestate de unii politologi, economişti şi politicieni, dar care au mare priză la publicul tânăr. Andrei Macsut afirmă că priorităţile sunt trei: rezolvarea problemei locative pentru tineri şi persoanele aflate în dificultate, rezolvarea problemelor legate de îngrijirea copiilor şi sănătatea populaţiei. Toate vizează, de fapt, creşterea productivităţii societăţii în ansamblu, explică preşedintele SENS. Acesta afirmă că partidul său apără proprietatea privată, lucru care-l deosebeşte fundamental de comunism, dar că înainte de 1989 regimul a obţinut susţinerea unei părţi a populaţiei tocmai prin politicile de urbanizare şi de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit.
Preşedintele CNAS anunţă o creştere a interesului românilor pentru imunizare
a crescut puternic vaccinarea anti-HPV
Preşedintele CNAS, dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a declarat, miercuri seară, că ”2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic”, după ce a constatat o creşterea a interesului românilor pentru imunizare. Doar la vaccinul HPV s-a înregistrat o creştere a aproape 49%.
”Românii aleg din nou prevenţia prin vaccinare, iar datele CNAS confirmă o mobilizare în creştere: 2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic! O analiză comparativă a consumului de vaccinuri eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, pe bază de reţetă, la nivelul primelor nouă luni ale anilor 2024 şi 2025, evidenţiază tendinţe clare de creştere a interesului românilor pentru imunizare, a transmis, miercuri seară, preşedintele CNAS, Horaţiu-Remus Moldovan.
Potrivit acestuia, 124.820 doze de vaccin HPV au fost administrate în acest an, până în luna septembrie, faţă de 83.824 cu un an în urmă. ”O creştere de aproape 49% care arată o schimbare de atitudine şi decizii mature pentru sănătatea generaţiilor viitoare”, a transmis sursa citată.
De asemenea, 2.695 persoane au primit vaccinul meningococic în 2025, faţă de 1.218 persoane în 2024. O creştere de 121%. 26.779 persoane au fost imunizate cu vaccinul pneumococic în 2025, faţă de 21.100 în 2024. O creştere de 27%. S-au administrat 1.806 doze de vaccin hepatitic B, comparativ cu 1.007 în 2024. O creştere de 80%. ”Pentru vaccinurile administrate în primele nouă luni ale acestui an, CNAS a plătit peste 111,1 milioane lei, din care 87 milioane lei au acoperit costurile pentru vaccinurile care asigură protecţia împotriva infecţiei cu HPV. Toate aceste date reprezintă dovezi clare că, în ciuda zgomotului şi a valurilor de dezinformare pe teme medicale, oamenii înţeleg că o comunitate sănătoasă începe cu decizii bazate pe informaţii corecte”, a mai transmis preşedintele CNAS.
Potrivit acestuia, atunci când tot mai mulţi părinţi solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecţiuni cronice aleg să se vaccineze, ”nu doar că putem vorbi despre o populaţie mai sănătoasă pe termen mediu şi lung, ci şi despre un sistem de sănătate care îşi poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara şi presiunea plăţilor suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare”. ”Îmi doresc ca, împreună cu Ministerul Sănătăţii, să reuşim să extindem serviciile de prevenţie şi în ceea ce priveşte vaccinarea, iar acest lucru e posibil odată cu premisele pe care le-am creat pentru sprijinirea medicilor de familie şi creşterea plăţii acestora pentru consultaţiile de prevenţie. Ca medic, cred cu tărie că vaccinarea trebuie făcută în cabinetul medicului. Este singurul profesionist care poate evalua istoricul medical, riscurile, nevoile reale ale fiecărui pacient şi poate face examinarea medicală corectă înaintea administrării vaccinului, precum şi supravegherea reacţiilor care pot apărea post-vaccinare”, a mai transmis medicul.
Pentru a consolida creşterea cererii pentru vaccinuri avem nevoie de decizii pragmatice, care să-i apropie pe pacienţi de sistemul sanitar şi să vindece relaţia dintre comunitate şi profesioniştii din sănătate - o relaţie care, în ultimii ani cel puţin, a avut de înfruntat provocări imense.
Un elev de 9 ani și-a bătut mama, învăţătoarea şi pe directoarea adjunctă a școlii
Un incident a avut loc, marţi, la Colegiul Naţional ”George Coşbuc” din Cluj-Napoca, după ce un elev de 9 ani, crezând că un coleg i-a pus piedică, a devenit extrem de agitat şi agresiv. A fost nevoie de mai multe persoane pentru a-l calma, fiind alertată şi Poliţia şi mama copilului. ”La data de 25 noiembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca au fost sesizaţi de către un cadru didactic a unei unităţi de învăţământ din municipiu, cu privire la producerea unui incident între doi elevi, în timpul pauzei, în curtea şcolii. Din primele verificări a rezultat faptul că între cei doi minori, ambii de 9 ani, ar fi avut loc o neînţelegere, în urma căreia unul dintre elevi a reclamat că ar fi fost lovit de către colegul său. Ulterior, unul dintre minori ar fi manifestat o stare de agitaţie accentuată, fiind necesară intervenţia cadrelor didactice şi a colegilor pentru a preveni escaladarea situaţiei”, a transmis, marţi, IPJ Cluj.
Sursa citată a precizat că, în urma episodului de agitaţie, minorul a fost preluat de un echipaj medical şi transportat la o unitate medicală de specialitate pentru evaluare. ”În cauză poliţiştii desfăşoară cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe şi pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul”, au precizat poliţiştii.
Potrivit www. cluj24.ro, copilul a crezut că un coleg i-a pus piedică şi de acolo a pornit neînţelegerea. Directorul unităţii, Horaţiu Bota, a declarat pentru jurnaliştii locali că elevul extrem de agresiv şi agitat nu şi-a lovit colegul. Învăţătoarea a intervenit imediat, încercând să-l calmeze, însă copilul a împins-o şi i-a dizlocat umărul. În incident a fost lovită şi directoarea adjunctă, dar şi mama copilului care a ajuns la şcoală. ”Mişcările copilului erau reflexe, dar determinate de o furie extremă, cum nu am mai văzut la această vârstă”, a mai declarat directorul unităţii.
Acesta a precizat că elevul beneficiază de consiliere psihologică, atât în cadrul şcolii, cât şi în privat, cu acordul părinţilor, care colaborează cu specialişti la nivel naţional.
Medic: Nodulii tiroidieni nu dor. Ei pot să crească fără să îi bagi în seamă
Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, medic primar endocrinolog, şeful Secţiei de Endocrinologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a explicat că nodulii tiroidieni nu dor şi de multe ori sunt băgaţi în seamă atunci când ajung la anumite dimensiuni. De aceea, sunt pacienţi care ajung la medic în stadii avansate de boală. ”Nodulii tiroidieni nu dor. Ei pot să crească câteodată fără să îi bagi în seamă pentru că nu supără decât când ajung la dimensiuni semnificative. Ori cred că informarea, conştientizarea sunt elemente extrem de importante pentru realizarea unui diagnostic precoce al unui cancer tiroidian”, a declarat Diana Loreta Păun, miercuri seară, la Medika TV.
Medicul a precizat că pacienţii vin cu diferite probleme şi în diferite stadii ale bolii la cabinet. ”Sunt şi pacienţi care vin din zone cu deficit de iod şi ştiu că în zona lor există o problemă. Sunt pacienţi care au în familie pacienţi cu operaţii pe tiroidă, cu tiroidite, cu boli tiroidiene diagnosticate şi atunci vor şi ei să se caute. Dar sunt şi pacienţi care ajung în stadii destul de avansate de boală, fie că au neglijat, fie că n-au ştiut că de acolo vine necazul şi poate că şi din acest motiv procentul de cancere este atât de mare. M-aş bucura să există o popularizare mai largă a patologiei tiroidiene şi presa să prezinte aceste probleme care sunt unele reale. Pentru că putem să facem multe lucruri dacă ştim să ne ocupăm din timp de ele. Avem multe posibilităţi şi diagnosticul e destul de facil. Avem echipe operatorii foarte bune să operăm tiroida chiar foarte bine şi atunci e păcat să nu putem să-i ajutăm pe cei care au nevoie de ajutor în stadii cât mai precoce de boală”, a mai spus Diana Loreta Păun.
Cadavrul unui cioban, găsit în apropierea unei ferme din Constanţa
Cadavrul unui cioban a fost găsit, miercuri, în apropierea unei ferme din judeţul Constanţa. Poliţiştii au stabilit că principalul suspect este un bărbat de 79 de ani, coleg de muncă cu victima. Acesta a fost prins într-un microbuz şi avea asupra sa un cuţit despre care există indicii că a fost folosit la comiterea faptei.
Poliţiştii din Medgidia au fost anunţaţi, miercuri, cu privire la faptul că a fost găsit cadavrul unei persoane incinta unei ferme din extravilanul localităţii Cuza Vodă.
”S-a stabilit că victima îndeplinea sarcini de cioban la ferma respectivă. Analizând contextul şi datele preliminare, verificările s-au conturat către un potenţial suspect din anturajul victimei, respectiv un coleg de muncă. În vederea depistării acestuia, au fost instituite prompt filtre rutiere şi dispozitive de căutare. Astfel, în aproximativ 10 minute de la începerea căutărilor, poliţiştii au reuşit depistarea bărbatului de 79 de ani, în municipiul Medgidia, în timp ce se deplasa cu un microbuz de transport persoane”, au transmis, miercuri seară, reprezentanţii IPJ Constanţa. Ei au adăugat că în bagajele bărbatului au fost descoperite mai multe probe, inclusiv un cuţit despre care există indicii că ar fi fost folosit la comiterea faptei.
Trupul neînsufleţit al victimei – un bărbat de 57 de ani - a fost transportat la o unitate medicală pentru realizarea necropsiei. Bărbatul de 79 de ani a fost reţinut pentru 24 de ore şi va fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Argeş: Medic stomatolog, reţinut pentru agresiune sexuală
Un medic stomatolog din judeţul Argeş, care ar fi agresat sexual o tânără de 24 de ani, pe care a pretins că vrea să o angajeze, a fost reţinut.
”Poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Piteşti – Biroul Investigaţii Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, au continuat cercetările într-un dosar penal privind un bărbat de 53 de ani, din oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală”, a transmis, miercuri seară, IPJ Argeş. Sursa citată a precizat că incidentul s-ar fi petrecut în seara zilei de 05 septembrie. ”În timp ce bărbatul se deplasa cu autoturismul personal pe autostrada Curtea de Argeş – Piteşti, având ca pasageră o femeie de 24 de ani, din municipiul Piteşti, care îl însoţea, în vederea unei posibile angajări, ar fi oprit autoturismul într-o zonă izolată, pe un câmp. În aceste împrejurări, prin constrângere, acesta ar fi exercitat acte de natură sexuală asupra persoanei vătămate”, a mai transmis Poliţia.
Bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti cu propunere de luare a unei măsuri preventive. ”Bărbatul este de asemenea cercetat într-un alt dosar aflat în instrumentarea Secţiei nr. 4 Poliţie Piteşti, pentru infracţiunile de ameninţare şi distrugere fapte săvârşite la data de 23.11.2025. În acel caz, acesta a fost reţinut şi ulterior plasat sub control judiciar”, au precizat poliţiştii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
