MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Aproape doi din trei români sunt interesați de alegerile europene
69% dintre respondenții români se declară mulțumiți de ajutorul acordat de UE Ucrainei
O proporție de 56% dintre cetățenii europeni și 61% dintre români se declară interesați de următoarele alegeri europene, indică sondajul Eurobarometru prezentat marți, la Bruxelles, de Parlamentul European, cu un an înaintea alegerilor europarlamentare prevăzute pentru 6-9 iunie 2024 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
În prezentarea studiului, Philipp Schulmeister, director pentru campanii în cadrul Parlamentului European, a explicat că două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înaintea alegerilor europene precedente. La acea dată, 58% dintre respondenți declarau că probabil ar vota în aceste condiții.
Cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât erau înaintea precedentelor alegeri europene, desfășurate în 2019. Dintre respondenții români, 64% declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.
O altă concluzie a sondajului, evidențiată și de Schulmeister în prezentarea sa, este aceea că cetățenii europeni sunt de părere că democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară, fiind urmată de protecția drepturilor omului în UE și la nivel mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%). Modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană mulțumește 54% dintre cetățenii europeni și pe 52% dintre cei români.
Cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) și respectarea drepturilor fundamentale (66%). Ei sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.
O majoritate a cetățenilor europeni sunt conștienți de impactul Uniunii Europene asupra vieții lor de zi cu zi: aproximativ șapte din zece cetățeni europeni și 62% dintre români împărtășesc această opinie.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).
Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.
Dintre respondenții români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni și 69% dintre românii intervievați nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni și 60% dintre cei români nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situația.
Medicii și polițiștii, tot mai aproape de o grevă generală
ultimii cer guvernului să nu se atingă de pensiile speciale
Angajații din sistemul sanitar au intrat de ieri în grevă japoneză. Vicepreședintele Federației Sanitas, Mircea Ciocan, a afirmat că declanșarea protestului este o formă de presiune care va fi menținută în această săptămână și săptămâna viitoare, pentru ca negocierile să fie finalizate în parametrii stabiliți inițial. El a precizat că această grevă nu trebuia să aibă loc deoarece toate revendicările sindicatelor din sistemul sanitar țin de aplicarea legii. “Într-o țară normală nu ar fi trebuit să aibă loc această grevă pentru că vorbim de aplicarea legii. Noi toate solicitările noastre sunt de respectare a legislației actuale. Fie că vorbim de deblocarea posturilor din sistemul de sănătate publică, un lucru care s-a petrecut anacronic, s-au blocat, s-au înghețat angajările în sistemul de sănătate unde atât de greu faci atragarea personalului de specialitate. Fie că vorbim de aplicarea integrală a legii salarizării unitare, care avea termen de maturitate în 2022 și suntem în 2023 la un an după acest termen și încă parte din colegii noștri așteaptă să fie retribuiți conform acestei legi. Fie că vorbim de plata de la bugetul de stat a voucherelor de vacanță pentru personalul din sistemul public de sănătate, suntem singura categorie de bugetari, singura clasă ocupațională, cei din sănătate, care nu avem asigurare de la buget voucherele de vacanță pentru că managerii trebuie să facă un efort ca din veniturile realizate în raport cu Casa de Asigurări, din contractul de servicii medicale trebuie să susțină aceste vouchere de vacanță, lucru care de multe ori nu se întâmplă, nu există suficienți bani”, a afirmat Mircea Ciocan.
Tot ieri, reprezentanți ai Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual au pichetat Camera Deputaților solicitând scoaterea pensiilor militare din PNRR. Săptămâna trecută, Federația a anunțat un calendar de proteste care debutau cu pichetări ale sediilor MAI, Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, Guvernului, Administrației Prezidențiale și reprezentanței Comisiei Europene la București.
Andrew Tate, acuzat de un nou viol
O femeie din Marea Britanie susține că Andrew Tate a sufocat-o și a violat-o după ce au avut o întâlnire într-un club de noapte din Luton, în 2014. Ea s-a alăturat altor trei reclamante care au anunțat că depun o plângere civilă împotriva lui Andrew Tate, căruia i se cer despăgubiri, relatează The Guardian.
Tânăra, care acum are 30 de ani, era la universitate în 2014 când spune că l-a întâlnit pe Tate în timpul unei ieșiri în orașul său natal, Luton. "Inițial, a fost foarte amabil și fermecător și am ajuns să merg acasă cu el", a povestit femeia. "În timp ce făceam sex, el a început să mă sugrume și m-a sufocat atât de tare, încât mi-am pierdut cunoștința. Am crezut că o să mor. Când m-am trezit, el continua să mă violeze. Este greu să povestesc asta, pentru că este atât de tulburător, dar așa a fost", a declarat femeia. Ea a spus că a decis să facă totul public după ce a citit despre poveștile "altor femei care au fost suficient de curajoase pentru a vorbi despre Tate".
"Sper că povestea mea va ajuta și alte femei să facă același lucru, deoarece este mai ușor să vorbești atunci când realizezi că nu ești singur", a declarat ea. "Inițial, cred că am fost în negare după ce s-a întâmplat... Eram tânără și cred că, probabil, m-am învinovățit un pic. Mai recent, și mai ales după ce a devenit celebru, a devenit imposibil de evitat, deoarece era și este peste tot", a mărturisit tânăra.
Potrivit firmei de avocatură McCue Jury & Partners, scopul procesului intentat în civil este de a căuta "dreptate, responsabilitate și compensații pentru victimele lui Tate", precum și de a încuraja "o anchetă penală în Marea Britanie cu privire la crimele lui Tate, în speranța că acesta va fi urmărit penal și condamnat în Marea Britanie, pe lângă acuzațiile cu care se confruntă în România".
Cele patru femei, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, au intentat o acțiune civilă împotriva lui Tate pentru presupuse infracțiuni comise între 2013 și 2016, în timp ce acesta locuia încă în Marea Britanie. Plângerile în procesul civil se referă la vătămări corporale și la daune psihologice cauzate ca urmare a presupuselor agresiuni sexuale și fizice violente, precum și a controlului coercitiv.
O campanie pe site-ul Crowdjustice pentru a susține acțiunea legală împotriva lui Andrew Tate în Marea Britanie a primit peste 500 de donații în valoare totală de aproape 15.000 de lire sterline, menționează The Guardian.
Andrew Tate, în vârstă de 36 de ani, un influencer cu cetățenie britanică și americană, care are peste 6,5 milioane de urmăritori pe Twitter, a fost plasat în arest la domiciliu în România în aprilie, după ce o instanță a anulat o cerere a procurorilor de arestare preventivă a acestuia. Alături de fratele său și de două femei din România, Tate este acuzat de viol, trafic de persoane și crimă organizată, acuzații pe care toți le neagă.
Botoșani: Agent de poliție, reținut pentru corupție
Un agent de poliție din cadrul Biroului de Investigații Criminale Botoșani a fost reținut, fiind acuzat de comiterea mai multor infracțiuni. În schimbul promisiunii de a primi mită, bărbatul nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu și ar fi divulgat informații nedestinate publicității.
”În cursul lunii ianuarie 2023, inculpatul, agent de poliție în cadrul I.P.J. Botoșani - Poliția Municipiului Botoșani – Biroul de Investigații Criminale, a acceptat promisiunea de dare de mită făcută de către o persoană fără calitate specială, suspect în cauză, care i-a oferit o sumă de bani, cu privire la cercetările unei fapte de natură penală, respectiv furtul unui telefon mobil pe care aceasta a sesizat-o. Din cercetări a rezultat faptul că, în aceste împrejurări, agentul de poliție nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu”, a mai precizat DGA.
Potrivit instituției, în perioada noiembrie 2022 - mai 2023, agentul de poliție a furnizat unui jurnalist de la o publicație locală, informații secrete de serviciu sau nepublice, informații care, ulterior, au fost publicate în articole de presă, fiind afectate interesele și activitatea I.P.J. Botoșani. Totodată, în aceeași perioadă i-a divulgat unei alte persoane, fără calitate specială, faptul că este cercetată în cadrul mai multor dosare penale ce se află pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani. ”Față de agentul de poliție judiciară s-a mai reținut în sarcina sa faptul că, în calitate de agent de poliție judiciară, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, procurându-le astfel unor persoane beneficii nepatrimoniale reprezentate prin eludarea răspunderii penale și contravenționale. În cauză se mai efectuează acte de urmărire penală cu privire la activitatea infracțională a altor două persoane, fără calitate specială, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită”, se mai arată în comunicatul DGA.
Un cutremur semnificativ, de magnitudine 5,2, s-a produs în Banat
Un cutremur semnificativ, de magnitudine 5,2 pe Richter, s-a produs marți seara, la ora locală 20:26 în Banat, județul Arad, potrivit primelor date afișate de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs la o adâncime de 15 kilometri în apropierea următoarelor orașe: 11 km sud-est de Arad, 42 km nord de Timișoara, 68 km sud de Bekescsaba, 96 km nord de Resița, 99 km est de Szeged.
Seismul a fost urmat de un nou cutremur, cu magnitudinea 3,2 pe Richter, la ora locală 21:04, în Crișana, județul Arad.
Cea mai puternică mișcare tectonică din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în județul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.
Bode nu vrea să spună dacă fata găsită moartă în canapea a fost căutată de poliție după dispariție
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, miercuri, că nu poate să spună dacă fata de 12 ani găsită moartă într-o canapea a fost căutată de poliție după ce a fost dată dispărută de tatăl ei, invocând faptul că este o ancheta penală deschisă după găsirea cadavrului și nu pot fi făcute publice detalii. „Eu mă feresc să fac comentarii asupra unor anchete în curs. Vă pot asigura că structurile de poliție desfășoară în acest moment, începând cu momentul dechiderii dosarului penal, acțiuni polițienești atât în România, cât și pe teritoriul altor state pentru ca cei vinovați de această crimă să fie trași la răspundere cât mai repede”, a declarat Lucian Bode.
Întrebat dacă fata a fost căutată de poliție după ce a fost dată dispărută de tatăl ei, ministrul Afacerilor Interne a invocat faptul că este o ancheta penală în curs și nu pot fi făcute publice detalii: „Activitățile polițienești premergătoare deschiderii dosarului penal sunt parte a dosarului penal. Poliția Capitalei nu vă poate da detalii ce a făcut. Toate aceste aspecte vor fi lămurite, inclusiv dacă poliția a intervenit la timp sau ce a făcut în perioada respectivă. Toate aceste activități ale poliției vor fi parte a dosarului penal care vor fi făcute publice când va decide procurorul.”
Cadavrul găsit într-un sac, în lada unei canapele, în Sectorul 4 este al unei fetițe de 12 ani, au anunțat, marți, procurorii. Fata, care locuia cu mama ei în apartamentul în care a fost găsit cadavrul, a fost dată dispărută de tatăl său la începutul lunii mai. Ea locuia împreună cu mama ei și concubinul acesteia, în apartamentul în care a fost găsit cadavrul. Apartamentul era închiriat de mama fetei, iar aceasta împreună cu concubinul nu se mai află în țară. Tatăl biologic al fetei ar fi reclamat la poliție dispariția acesteia, la începutul lunii mai. Mama fetei a fost arestată de poliția spaniolă, marți, în regiunea Catalonia.
Un bărbat a murit și altul a fost rănit, într-un accident rutier produs pe DN 14 B
Două mașini s-au ciocnit, miercuri, pe DN 14 B, în județul Alba, iar un bărbat a murit și altul a fost rănit. ”Garda de intervenție Blaj intervine pentru acordarea primului ajutor medical și descarcerare la un accident rutier produs pe DN 14 B, pe raza localității Glogoveț. Este vorba despre 2 autoturisme implicate, 2 participanți la trafic, fără persoane încarcerate”, a transmis, miercueri, ISU Alba.
Sursa citată a precizat că una dintre persoanele implicate în accident este conștientă si acuză dureri abdominale. Cealaltă persoană era inconștiență, în stop cardio-respirator, și nu a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarat decesul. Este vorba despre un bărbat de aproximativ 64 de ani.
