MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Analiza agenției de rating Moody’s – un duș rece pentru autoritățile de la București
Un comentariu de specialitate semnat Anca Dragu, economist cu numeroase stagii la instituții financiare internaționale, fost ministru de Finanțe
Agenția de rating Moody’s pune o oglindă incomodă în fața autorităților de la București: creșterea economică nu va fi nici pe departe așa de mare cum apare în prognozele guvernamentale, consumul domină creșterea economică, investițiile sunt modeste, companiile de stat sunt prost administrate, iar mediul de afaceri este mai degrabă neprietenos.
Prognoza Moody’s pentru creșterea reală a PIB este de numai 4% în 2018 și de 3.5% în 2019, față de o estimare a Guvernului de 5.5% în 2018 și de peste 5% în 2019 – chiar 8-9%, după unii reprezentanți ai Guvernului Dăncilă.
Este de subliniat faptul că încă din ianuarie 2017 Moody’s a tras un semnal de alarmă cu privire la sustenabilitatea creșterii economice și perspectivele economice ale României, când a scăzut perspectiva de rating la Baa3 stabil de la Baa3 pozitiv, în 2016. România riscă să-i fie scăzut ratingul sub Baa3 stabil dacă actualele politici incoerente vor continua.
Un rating mai scăzut ar însemna o credibilitate mai mică în fața investitorilor și, ca atare, costuri mai mari la împrumuturile pe care le contractează statul, firmele și persoanele fizice. În acest fel, banii în plus de care unii se bucură ar putea să dispară imediat, acoperind credite mai scumpe; cei care nu s-au bucurat de creșteri salariale sau care suportă integral sau parțial trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat vor fi și mai afectați, iar aceștia sunt în special angajații din sectorul privat. Statul va trebui să aloce sume mai mari din bugetul de stat pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate, astfel încât sumele disponibile pentru sănătate, educație, cercetare-dezvoltare vor fi și mai mici.
Decizia agenției de rating Moody’s de a nu îmbunătăți evaluarea economiei românești în ciuda creșterii economice „extraordinare“ trâmbițate de guvern se bazează pe câteva considerente și riscuri identificate:
u Creșterea economică a României nu este sustenabilă, se situează peste potențialul de creștere și este dominată de consum;
u Reformele menite să sprijine mediul de afaceri și să deblocheze proiectele din infrastructură sunt modeste, iar guvernanța la nivelul intreprinderilor publice este slabă, ceea ce nu conferă perspective prea bune economiei românești;
u Politica fiscală este una prociclică, cu deficite bugetare mari, în ciuda ascensiunii economice; structura bugetului a devenit una rigidă, ceea ce crește riscurile fiscale și de finanțare în situația încetinirii creșterii economice; o creștere economică mai modestă sau recesiunea ar putea conduce la dezechilibre în plan fiscal-bugetar;
u Reformele modeste înregistrate de România de când a devenit membră a UE, precum și reversabilitatea reformelor implementate în anii precedenți sunt alte argumente pentru a nu îmbunătăți ratingul de țară; în mod special, Moody’s menționează recentele inițiative legislative „care pot slăbi cadrul anticorupție și statul de drept“;
u Zgomotul politic este un factor negativ, deoarece „mediul politic volatil al României a împiedicat o continuitate a politicilor, ceea ce a dus la o schimbare semnificativă, în ultimii ani, către o politică macroeconomică și fiscală mai puțin prudentă. Aceste dinamici politice nu au determinat implementarea de reforme structurale. Potențialele tensiuni cu UE în ceea ce privește poziția fiscală și reformele judiciare pot submina credibilitatea politicilor și pot afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea la evenimente externe“;
u Datoria publică mai scăzută decât în state cu rating similar este un factor relativ pozitiv. Totuși, în condițiile în care creșterea economică se temperează și pe fondul politicii fiscale prociclice și a rigidității bugetului, datoria publică raportată la PIB va crește de la 35% la 40%, ceea ce ne va apropia de țările cu același rating, respectiv 48.2% din PIB.
Din păcate, apropierea de cele patru tururi electorale în 2019 și 2020 și retorica eminamente populistă a PSD-ALDE, alături de disperarea de a păstra puterea, conduc la concluzia că riscurile identificate în analiza Moody’s se vor accentua, crescând vulnerabilitatea economiei românești.
SUA îi dă lui Dragnea cu scrisoarea peste nas
n Ambasada Statelor Unite se delimitează de scrisoarea lui Rudolf Giuliani n acesta, acum avocat al lui Trump, făcuse apologia modificărilor legilor penale aduse de PSD n
SUA se delimitează de scrisoarea lui Giuliani, care nu ocupă nicio funcție în statul american, transmite ambasada SUA la București. Mai mult, purtătorul de cuvânt al misiunii diplomatice transmite că SUA urmăresc cu atenție schimbarea codurilor penale și arată că, până recent, România a făcut progrese considerabile în lupta anticorupție, guvernul american încurajându-i pe români să continue pe aceeași cale.
”Guvernul SUA nu comentează opiniile sau concluziile unor persoane fizice, cetățeni americani.(..) Așa cum s-a menționat în declarația comună a Ambasadei Statelor Unite la București și a principalilor parteneri europeni ai României, din 28 iunie: Până recent, România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva unei serii de infracțiuni”, se arată în răspunsul ambasadei pentru Digi 24. De asemenea, SUA încurajează toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și al experților internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția, a transmis purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA, Donald Carroll.
Rudolph Giuliani, avocatul lui Donald Trump, fost procuror federal și fost primar al New York a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis și altor oficiali români în care cere verificarea protocoalelor PG-SRI și stoparea presiunile asupra judecătorilor. Scrisoarea a fost apreciată de liderii PSD și ALDE, dar criticată de mai mulți lideri ai opoziției, în timp ce ambasadorul României la Washington, George Maior, a spus chiar că este rodului unei acțiuni de lobby în favoarea unor persoane care au probleme cu justiția. Pentru aceste afirmații el a fost chemat la MAE să dea explicații.
Dragnea țopăia de bucurie
Într-o postare pe Facebook, Liviu Dragnea afirma alaltăseară că a primit și el scrisoarea semnată de Giuliani, despre care spune că „a pus degetul pe rană”. „Concluzia amară a acestei scrisori este că încrederea în sistemul de Justiție din România este serios zdruncinată în fața partenerilor externi și a investitorilor străini”, susține liderul PSD. Liviu Dragnea afirma că președintele Iohannis nu poate ignora scrisoarea transmisă de avocatul american și lansează un atac dur la adresa lui George Maior. "La fel de revoltătoare este și reacția celui care ar trebui să reprezinte interesele României în Statele Unite și care a folosit numele ilustrului senator John McCain, în încercarea de a acoperi adevărurile dureroase din scrisoarea domnului Giuliani. Domnul Maior și-a depășit în mod clar mandatul, iar din acest moment nu mai poate fi privit cu încredere de partenerii americani. Salut decizia Ministerului de Externe de a-l chema să explice această ieșire în decor și sper ca măcar de această dată președintele Iohannis să facă ceea ce este în interesul României”, a scris Dragne. Șeful PSD susține că o parte dintre probleme semnalate de Giuliani vor fi rezolvate prin noile legi ale justiției, altele „prin pârghii legale și constituționale”.
CSM: Tudorel Toader face afirmații grave la adresa justiției și pune la îndoială credibilitatea procurorilor
Procurorii CSM reacționează la declarațiile lui Tudorel Toader, potrivit cărora Ministerul Public s-a îndepărtat de la rolul constituțional, și atrag atenția că acestea reprezintă afirmații grave la adresa justiției din România.
„Secția pentru procurori a luat act cu îngrijorare de declarațiile publice ale ministrului justiției din data de 27.08.2018, potrivit cărora „Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituțional pe care-l are (…) s-a îndepărtat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești”. Aceste declarații care acreditează ideea că procurorii își desfășoară activitatea cu încălcarea cadrului legal și a libertăților fundamentale ale cetățenilor reprezintă afirmații grave la adresa justiției din România. Secția pentru procurori atrage atenția că astfel de afirmații cu caracter general sunt de natură a pune la îndoială activitatea și credibilitatea Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă. Procurorii CSM mai subliniază nevoia unui mesaj public „echilibrat și responsabil care să consolideze încrederea cetățeanului în actul de justiție, îndatorire care revine deopotrivă tuturor reprezentanților instituțiilor publice”, inclusiv ministrului Justiției, Tudorel Toader.
Precizările vin după ce Tudorel Toader a declarat, referitor la afirmațiile lui Augustin Lazăr potrivit cărora evaluarea lui a venit brusc, că decizia nu este una nici din senin, nici circumstanțială, deoarece ministrul a observat cum Parchetul General s-a îndepărtat, treptat, de la rolul constituțional pe care îl are. Ministrul a declanșat procedura de evaluare a procurorului general, Augustin Lazăr, la scurt timp după ce Darius Vâlcov, consilierul premierului, a făcut public un protocol semnat de Ministerul Public și SRI. În replică, Augustin Lazăr a precizat că ministerul justiției și CSM au fost informate cu privire la evoluția evenimentelor, de-a lungul timpului, iar totul este o manipulare menită să discrediteze Ministerul Public.
Iohannis, către ambasadori: În politica externă a României nu este loc pentru experimente
Președintele Klaus Iohannis le-a spus, marți, ambasadorilor români, că în politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice. Președintele a subliniat că stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și păstrarea și apărarea statului de drept, a independenței justiției și a continuării combaterii corupției la același standard ca și până acum.
”Așa cum am mai spus, stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României sunt esențiale pentru credibilitatea noastră ca actori externi. În politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele și obiectivele noastre naționale de politică externă. În politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituționale și a dreptului internațional și pentru consens politic național pe temele și dosarele care țin de obiectivele noastre externe. Țin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori și vă încurajez să faceți la fel”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a subliniat că stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și păstrarea și apărarea statului de drept, a independenței justiției și a continuării combaterii corupției la același standard ca și până acum. ”Nu este admisibil ca în Anul Centenarului să facem pași înapoi. Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică și mai rezilientă, un stat mai performat, în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate. Cu o justiție independentă, un stat care acționează în slujba tuturor cetățenilor și care este capabil să le ofere prosperitate și siguranță. Ca președinte, eu voi face tot ce îmi stă în puteri și atribuțiile mele constituționale pentru realizarea acestui țel”, a precizat șeful statului.
O porțiune de plajă din Mangalia a fost închisă
O porțiune de plajă din Mangalia a fost închisă după ce în noaptea de luni spre marți a fost poluată cu hidrocarburi. Autoritățile au intervenit și au strâns aproape 12 tone de material poluant în amestec cu nisip. Plaja afectată va fi redeschisă după înlăturarea efectelor produse de poluare. Potrivit unui comunicat al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), reprezentanții instituției au intervenit în cursul nopții de luni spre marți pentru pentru depoluarea unei porțiuni de plajă din stațiunea Mangalia, unde a fost semnalată o poluare cu hidrocarburi. “Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Constanța au intervenit în jurul orei 02:00, cu autobasculante și încărcătoare frontale pe o lungine de 250 ml de-a lungul liniei țărmului și pe o lățime de 40 cm, cu o grosime de 2-3 cm. Până la ora 07:00, zona de plajă a fost curățată în totalitate, iar angajații Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral au aplicat material absorbant pe linia țărmului pentru curățarea apei de irizațiile de hidrocarburi”, se arată în comunicat. Sursa citată menționează că din primele verificări efectuate se presupune că este o poluare cu hidrocarburi a apei care a fost adusă la mal de curenții marini, astfel că nisipul a fost poluat.
În acest sens, au fost luate probe de apă și urmează să se stabiliească cu exactitate natura poluării. Porțiunea de plaja din Mangalia, afectată de poluare, a fost închisă și va fi redeschisă după înlăturarea efectelor produse de poluare. “În continuare, zona unde a fost semnalată poluarea rămâne închisă și este monitorizată în permanență de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral care conlucrează cu celelalte instituții specializate (Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică și Autoritatea Navală Română) pentru a stabili care este sursa poluării, dar și pentru a redeschide porțiunea de plajă în cel mai scurt timp posibil”, mai precizează comunicatul. În urma intervenției angajaților Sistemului de Gospodărire a Apelor Constanța au fost strânse aproape 12 tone de material poluant în amestec cu nisip.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
