MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: ANALIZĂ - Afacerea ungurilor de la MVM cu E.ON: risc de securitate energetică pentru România?
Trebuie să ne gândim cu multă atenție dacă să permitem accesul MVM într-un domeniu sensibil precum furnizarea și distribuția de energie în România, în condițiile în care acea energie poate fi controlată de la Kremlin. MVM este unul dintre cei mai vocali susținători în Europa ai continuarii relației cu rușii în energie, iar momentul de azi (finele lui 2024) este critic. Miza uriașă a următoarelor 3 luni este continuarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina din ianuarie anul viitor, pentru care fac lobby intens diverși clienți europeni ai Gazprom, scrie în Contributors Otilia Nuțu, expertă în politici publice în domeniul energiei. De câteva zile se zvonește că compania maghiară MVM urmează să achiziționeze integral sau parțial activele deținute de E.ON în România – cel puțin furnizarea de gaz natural și energie electrică, dacă nu și activitatea de distribuție.
Ce motive de îngrijorare ar trebui să aibă autoritățile române
Există câteva motive majore de îngrijorare care ar trebui să fie luate în calcul de autoritățile române înainte de a da undă verde tranzacției.
1. O companie-mamut de stat într-un regim autoritar – cum este deja Ungaria – nu e niciodată o companie pur comercială, motivată doar de rațiuni economice. La fel cum nici Gazprom nu e tocmai o companie comercială, după ce și-a dinamitat singură piața europeană în 2022 pentru a ”îngheța Europa” la ordinele Kremlinului. MVM este un gigant controlat de stat (adică de anturajul lui Orban), care deține practic monopolul în Ungaria pe energie electrică și gaze. MVM e un mare client Gazprom și partener cu rușii în construcția centralei de la Paks, proiect menit de la bun început să întărească controlul Rusiei asupra sectorului energetic din Ungaria. Cum Viktor Orban, prin toate acțiunile sale, rămâne calul troian al Kremlinului în UE, trebuie să ne gândim cu multă atenție dacă să permitem accesul MVM într-un domeniu sensibil precum furnizarea și distribuția de energie în România, în condițiile în care acea energie poate fi controlată de la Kremlin. E drept, faptul că ceilalți cumpărători interesați de preluarea activelor E.ON (Romgaz, Petrom) nu au avut câștig de cauză poate fi pentru că au făcut pur și simplu oferte mai proaste. Dar s-ar putea ca oferta mai bună a MVM să aibă și alte rațiuni în spate, nu neapărat economice, iar acest lucru trebuie examinat cu atenție de autoritățile române.
Miza uriașă a următoarelor luni
2. MVM este unul dintre cei mai vocali susținători în Europa pentru continuarea relației cu rușii în energie, iar momentul de azi (finele lui 2024) este critic. Miza uriașă a următoarelor trei luni este continuarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina din ianuarie anul viitor, pentru care fac lobby intens diverși clienți europeni ai Gazprom. Ultima găselniță a acestora – pe care încearcă de zor s-o impună ca legitimă – este ”achiziția de gaz azer care să fie tranzitat prin Ucraina”, de la începutul lui 2025, odată ce expiră contractul de tranzit între ucraineni și ruși. Afacerea ar suna așa: nu cumpărăm gaz rusesc, vom cumpăra gaz azer, pe care Gazprom îl va transporta prin conductele sale până la granița cu Ucraina, apoi acesta va traversa Ucraina și va ajunge spre Ungaria, Slovacia, Austria. Ipocrizia e să ne prefacem că acest gaz va fi azer, și nu extras de Gazprom pe teritoriul Rusiei. Azerbaijanul nu are fizic capacitatea de a-și spori producția internă de azi până în ianuarie cu 15-16 miliarde de metri cubi, cât este acum gazul rusesc tranzitat prin Ucraina, astfel încât îl va cumpăra, pur și simplu, de la Gazprom ca să-l revândă europenilor drept gaz azer – direct sau prin variante mai sofisticate de ”swap”, în esență același lucru, dar mai învăluit în ceață. Banii consumatorilor europeni vor continua să intre în conturile rușilor. Exact pentru acest ”deal” s-a dus Putin în vizită la Baku în august. Zilele acestea se pune o presiune fantastică pe Comisia Europeană, dar și pe ucraineni, să accepte acest șiretlic care ar permite continuarea achiziției de gaz rusesc în UE. Dacă acest lucru se întâmplă se va vedea cu ochiul liber: fie Azerbaijanul reușește miraculos să-și crească producția în 4 luni cu 15 miliarde de metri cubi (o dată și jumătate cât toată producția României) pentru a înlocui realmente fizic gazul rusesc prin Ucraina, fie nu, și atunci gazul lipsă e rusesc.
3. Acum, Ungaria nu cumpără prea mult gaz rusesc tranzitat prin Ucraina. Circa 90% din importuri vin pe ruta sudică TurkStream – Balkan Stream, inaugurată în 2019 special pentru a ocoli Ucraina și a o face vulnerabilă în fața Rusiei. Dar MVM și-a manifestat mereu interesul de a păstra și tranzitul ucrainean deschis ”din rațiuni de securitate energetică”, iar deschiderea unei noi piețe va da exact impulsul pentru achiziții noi de gaz rusesc pentru clienți noi. Există, așadar un risc major ca MVM să achiziționeze cantități suplimentare de gaz ”azer” pentru a-l vinde clienților săi preluați de la E.ON, readucând gazul rusesc în România. În orice caz, MVM a continuat în ultimii doi ani să încheie contracte noi pentru gaze naturale suspectate de a fi tot rusești, măcar parțial.
4. Nu în ultimul rând, acum o lună guvernul spaniol a refuzat intrarea unei companii maghiare în sectorul feroviar spaniol motivând cu riscurile de securitate a infrastructurii critice, date fiind legăturile regimului Orban cu Rusia
Numărul copiilor din România cu părinți plecați la muncă în străinătate este în scădere
Peste 60.000 de copii din România au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, potrivit datelor publice analizate de ParentED.
Numărul copiilor rămași în grija rudelor sau în sistemul de protecție specială, din cauza părinților plecați la muncă în străinătate, a scăzut în mod semnificativ în ultimul an, potrivit datelor publice. Această tendință poate fi un indicator al îmbunătățirii condițiilor economice interne, însă problema rămâne una de interes național, potrivit unei analize ParentED. Potrivit datelor oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), în luna martie 2024, 61.007 copii din peste 50.000 de familii erau în această situație, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când se înregistrau 72.902 de cazuri din aproape 57.000 de familii.
Această scădere de aproape 17% indică o tendință îmbucurătoare, dar, deși tot mai mulți părinți revin sau își asumă rolul de sprijin financiar fără a pleca din țară, mii de copii continuă să trăiască departe de cei care le oferă cea mai importantă bază emoțională – familia. Un aspect alarmant este faptul că unii dintre acești copii ajung în sistemul de protecție specială precum: asistenți maternali sau centre de plasament, confruntându-se cu provocări suplimentare legate de adaptarea la medii noi și de lipsa unui contact constant cu părinții. "Impactul emoțional și psihologic pe care îl resimt acești copii poate fi profund și de lungă durată, mai ales în contextul în care dezvoltarea lor emoțională și socială depinde în mod direct de prezența unei figuri parentale stabile”, declară Diana Bălan, reprezentant ParentED.
Aeronave militare ridicate după ce Rusia a atacat cu drone în apropierea graniţei cu România
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că patru aeronave militare, două F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole şi două F-16 ale Forţelor Aeriene Române, au fost ridicate în noaptea de marţi spre miercuri, după ce Federaţia Rusă a atacat cu drone obiective din Ucraina, aflate în apropierea graniţei cu România. Nicio astfel de dronă nu a pătruns în spaţiul aerian naţional, au precizat specialiştii MApN. Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au transmis, că, miercuri dimineaţa, forţele ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în judeţul Tulcea. Ca urmare a detectării unor grupuri de drone care se îndreptau către spaţiul aerian al Ucrainei, în apropierea spaţiului aerian al României, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Galaţi, fiind transmise, la ora 2.41, mesaje RO-Alert.
”Pentru monitorizarea situaţiei, două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole din serviciul de luptă Poliţie Aeriană Extinsă au decolat, în jurul orei 00.50, din Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, în jurul orei 02.40, din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat şi două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Aeronavele spaniole şi-au încheiat misiunea în jurul orei 03.00, iar cele ale Forţelor Aeriene Române, în jurul orei 05.00. Pe parcursul acestui interval orar, sistemul de supraveghere radar al României nu a detectat pătrunderea în spaţiul aerian naţional a dronelor implicate în atacul asupra obiectivelor ucrainene”, au anunţat reprezentanţii MApN. Ei au adăugat că Ministerul Apărării a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. ”Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”, a mai transmis sursa citată.
Bărbat reţinut după ce ar fi omorât în bătaie un cioban, angajat al său, care ar fi înstrăinat nişte oi
Un bărbat de 46 de ani din judeţul Buzău a fost reţinut după ce ar fi omorât în bătaie un cioban de 54 de ani, angajat al său la o stână pe care o deţine în comuna Padina. Între cioban şi angajatorul său s-ar fi iscat un conflict spontan legat de înstrăinarea de către cioban a unor oi de la stâna deţinută de bărbatul de 46 de ani. Acesta l-a bătut pe cioban. Pentru a-i acorda primul ajutor bărbatului de 54 de ani a fost solicitat ajutor la 112, o ambulanţă de la SAJ Ialomiţa a fost trimisă acolo, însă zona în care se află stâna este una greu accesibilă, iar autospeciala nu a putut ajunge. Ciobanul a fost urcat într-o căruţă cu intenţia de a ajunge la ambulanţă, însă pe drum acesta a decedat. Potrivit IPJ Buzău, agresorul a fost identificat, reţinut şi este audiat de un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, instituţie care a preluat cazul.
Senatul a adoptat propunerea USR privind condiţiile de pensionare pentru cei care au lucrat în condiţii grele
”Senatul a adoptat cu majoritate de voturi, 96 pentru şi 1 împotrivă, legea USR iniţiată de parlamentarii USR Oana Ţoiu, Radu Miruţă şi Irineu Darău. Legea este menită să ofere recunoaştere şi sprijin celor care au lucrat în condiţii de muncă grele, un pas spre corectarea unei nedreptăţi flagrante din Legea pensiilor promovată de Guvernul Ciolacu. Proiectul USR propune modificarea Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii şi recunoaşterea condiţiilor deosebite şi speciale de muncă pentru angajaţii ale căror condiţii de muncă nu au fost normalizate, urmând ca aceştia să beneficieze în continuare de reducerea vârstei de pensionare şi de un mod mai avantajos de calcul pentru pensia încasată. Legea USR nu este doar o propunere legislativă, ci un act de justiţie socială, de a le acorda drepturile cuvenite celor care chiar au muncit în condiţii grele, o iniţiativă legislativă care nu face altceva decât să respecte principiul contributivităţii şi să recunoască drepturile unor oameni care şi-au sacrificat sănătatea şi au trăit ani întregi expuşi unor riscuri majore pentru a contribui la dezvoltarea acestei ţări”, precizează USR. „Le-am făcut dreptate pensionarilor cu grupe de muncă. Legea noastră restabileşte principiul că dacă ai plătit mai mult primeşti mai mult, iar perioada minimă de vechime valabilă la vârsta pensionării rămâne valabilă pe durata pensiei. Când Guvernul îi minţea pe oamenii care au muncit şi îşi cereau drepturile meritate, noi i-am ascultat şi i-am respectat şi astăzi reuşim împreună să facem dreptate”, afirmă vicepreşedinta Camerei Deputaţilor, deputata USR Oana Ţoiu.