MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: “Amnistia și grațierea se fac nu se discută”
Reacția îi aparține vicepreședintelui Senatului, Claudiu Manda, după ce președintele Iohannis a cerut executivului să fie înștiințat despre agenda fiecărei ședințe de Guvern n între 60 și 80% dintre infractori s-ar întoarce rapid în pușcărie dacă ordonanța privind amnistia și grațierea s-ar da în lunile de iarnă, opinează un judecător
Președintele Klaus Iohannis i-a transmis ieri, o scrisoare prim-ministrului Vasilica-Viorica Dăncilă, prin care i-a solicitat agenda de lucru a fiecărei ședințe a Guvernului. "Stimată doamnă Prim-ministru, în vederea exercitării prerogativelor stabilite de art. 87 din Constituție, vă solicit să îmi transmiteți agenda de lucru a fiecărei ședințe a Guvernului", i-a scris șeful statului premierului, referindu-se la articolul conform căruia "președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații", iar "președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă". Demersul președintelui vine în contextul în care PSD a anunțat că ia în calcul emiterea unei OUG privind codurile penale și a informațiilor referitoare la posibilitatea adopetării unui act normativ privind amnistia și grațierea. Președintele Klaus Iohannis a mai declarat, ieri, la 29 de ani de la Revoluție, că memoria martirilor este întinată de încercările disperate ale unor infractori, în frunte cu Liviu Dragnea, de a impune amnistia și grațierea și că România nu se va întoarce la epoca de neagră amintire a partidului-stat. Senatorul PSD Claudiu Manda a declarat, ieri la Parlament, că i se pare corect ca Guvernul să nu-l anunțe pe președintele Klaus Iohannis ce are pe ordinea de zi a ședințele Executivului, dacă la acele reuniuni nu sunt discutate chestiuni care țin de politica externă sau de apărare. "Din câte știu eu președintele Iohannis poate să participe la ședințele de Guvern dacă sunt chestiuni care țin de competențele domniei sale, cum ar fi de securitatea națională, politica externă sau apărare. Dacă nu au legătură, am înțeles că Guvernul nu o să îl anunțe și consider că a procedat corect", a afirmat vicepreședintele Senatului Claudiu Manda. El a precizat că ”amnistia și grațierea se fac nu se discută”, fiind o chestiune aflată la latitudinea Guvernului. Manda a spus că se caută și alte soluții, dar nu se face o dezbatere despre aceste teme, întrucât pentru legile justiției și codurile penale se tot discută ”de vreo doi ani”.
Toader: S-a agreat ideea ca amnistia și grațierea să fie ultima soluție
Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat ieri, că în conducerea PSD s-a agreat ideea ca amnistia și grațierea să fie ultima soluție pentru corectarea unor abuzuri, el explicând însă că, dacă vor exista alte opțiuni, vor fi aplicate acelea. Tudorel Toader a explicat că la Consiliul Național al PSD de duminică "nu s-a pus problema unui vot, nu s-a pus problema unei decizii". Conform lui Toader, în Consiliu s-a spus că, dacă există alte soluții legislative de îndreptare a abuzurilor comise, "evident și normal" s-a exprimat acordul cu respectivele soluții. "Dacă nu, s-a agreat ideea ca amnistia, grațierea să fie ultima soluție de îndreptare a abuzurilor", a spus Toader. El a explicat că abia într-o astfel de situație se poate discuta de etapa a doua, când va trebui văzut care sunt criteriile de referință - natura faptei, gravitatea faptei, dacă problema ține de pedeapsa aplicată. Toader a evitat, duminică, după Consiliul Național al PSD, să dea un răspuns clar privind adoptarea ordonanței de urgență privind amnistia și grațierea, spunând că va reflecta pe acest subiect. "Când voi avea un răspuns structurat, atunci vi-l voi oferi", a spus el, în pofida insistențelor jurnaliștilor.Întrebat despre informațiile conform cărora o ordonanță privind amnistia și grațierea ar urma să fie adoptată până în 15 ianuarie, Toader a spus: "Am citit și eu acuma pe internet că port discuții foarte avansate să mă fac europarlamentar. Categoric nu". Rugat să nu schimbe subiectul, el a afirmat: "Concret, când voi avea ce să vă spun, sigur vă voi comunica. În rest, dacă cineva, spre exemplu, v-a spus că a discutat cu mine, dacă cineva v-a spus că s-a elaborat, întrebați pe autorii afirmațiilor".Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat atunci că nu se teme să vorbească despre amnistie și grațiere, deși aceste cuvinte parcă ar fi o blasfemie în Româia. ”Nu mai ezitați. Nu știu când, nu știu cum, dar PSD-ALDE are și această obligație”, a spus Dragnea, în ședința de duminică a Consiliului Național al PSD.
Judecătorii îl pun la zid pe Dragnea
Asociația "Forumul Judecătorilor din România" (FJR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea sistemului judiciar față de mai multe afirmații făcute de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, la Consiliul Național al Partidului Social Democrat. Într-o postare publicată pe pagina de internet a Forumului Judecătorilor din România sunt date mai multe exemple de declarații ale liderului social-democraților, Liviu Dragnea, preluate în direct de posturile de radio și televiziune. "Avem, de asemenea, corupție de putere la cel mai înalt nivel - s-a vorbit, se va mai vorbi, despre mii de oameni trimiși în închisoare nevinovați, mii de oameni trimiși în închisoare pe probe falsificate, mii de oameni trimiși în închisoare de niște complete constituite nelegal. Mii de oameni care stau în continuare în procese, alții care stau în anchetă, tot nelegal. Aveți impresia cumva că în această perioadă s-a schimbat ceva în atitudinea procurorilor? Nici vorbă!" - este una dintre declarațiile lui Dragnea, prezentate de FJR. "Caracterul exacerbat al discursului politic indicat, pornind de la concepte de răspuns vindicativ al justiției, identificată cu așa-zisul «stat paralel», reprezintă un derapaj evident de la principiile democrației și conturează imaginea unei amenințări serioase la independența justiției. Discursul nu constituie o expresie a unei simple judecăți de valoare, ci conține afirmații factuale, concrete, care nu corespund realității", afirmă reprezentanții FJR. Ei arată că discursul conține sintagme generalizatoare, precum "justiție selectivă" sau "justiția... trebuie resetată", care pot afecta grav încrederea cetățenilor în actul de justiție, acesta fiind plasat în sfera arbitrariului, a bunului plac sau a unui sistem nefuncțional, prin analogie cu sistemele tehnice, care ar necesita ștergerea și reinițializarea. "Totodată, acest discurs este unul recurent, respectiv se repetă periodic, ciclic, de altfel prin Hotărârea plenului CSM nr. 779/04.07.2018 a fost admisă o cerere similară de apărare a independenței sistemului judiciar, cerere însușită de peste 1.500 de judecători, procurori, magistrați-asistenți și auditori de justiție", precizează sursa citată. Forumul Judecătorilor consideră că o asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisă libertății de opinie, ca formă de manifestare a libertății de exprimare, afectează atât independența sistemului judiciar, cât și încrederea pe care, într-o societate democratică, organele judiciare și instituțiile din sistemul judiciar trebuie să o inspire opiniei publice.
“În sezonul rece e o nebunie să dai grațiere”
Judecătorul Cristi Danileț a tras ieri un semnal de alarmă în privința efectelor care ar putea apărea în cazul emiterii unei OUG referitoare la amnistie și grațiere. În opinia sa, din cauza iernii, foarte mulți dintre cei care ar părăsi penitenciarele ”s-ar întoarce în cel mai scurt timp în acel loc unde au casă și masă în mod gratuit”, după ce ar comite alte infracțiuni. ”În sezonul rece e o nebunie să dai grațiere. Între 60 și 80% din cei care ar părăsi penitenciarele s-ar întoarce în cel mai scurt timp în acel loc unde au casă și masă în mod gratuit. Și întoarcerea asta nu s-ar face în baza unei cereri, știm bine... Orice cetățean cu capul pe umeri s-ar opune unei politici publice dezastruoase care ar pune în pericol cetățenii. Iar eu, ca cetățean, mă încadrez în cei 91% de români care acum o săptămână au spus NU unei inițiative în acest sens”, a scris Danileț pe contul său de Facebook. Cu toate acestea, judecătorul subliniază faptul că, dacă o astfel de OUG ar fi în vigoare, el ar aplica-o, la fel cum a făcut și cu legea recursului compensatoriu, când a pus ”în libertate violatori, criminali, tâlhari, hoți, numai pentru că niște politicieni au vrut asta.”
Gorghiu: PSD are nevoie de votul a două treimi din Parlament pe a-l acuza pe Iohannis de trădare
PSD are nevoie de votul a două treimi din Parlament pentru a-l putea acuza pe președintele Klaus Iohannis de înaltă trădare, iar competența de judecată aparține instanței supreme, a explicat la RFI senatoarea PNL Alina Gorghiu. „Mi se pare o diversiune. Tonul acesta antieuropean și antidemocratic folosit aseară de majoritatea parlamentară PSD-ALDE (...) îmi arată că problema politică centrală este legiferarea acestei amnistii și grațieri, iar atacurile la adresa președintelui Klaus Iohannis trebuie privite strict ca o diversiune”, a declarat Gorghiu. Conform senatoarei, prevederile constituționale referitoare la acuzarea președintelui de înaltă trădare sunt foarte clare. „Să fim serioși, Constituția este foarte clară cu privire la înalta trădare și sunt vorbe pe care al treilea om în stat, cel care ocupă efemer funcția de președinte al Camerei Deputaților nu le poate arunca așa, de parcă nu ar avea greutate. Îi rog pe toți cei care au auzit această declarație a lui Liviu Dragnea de ieri să se uite la Constituție, la articolul 96, care prevede întreaga procedură pentru realizarea, concretizarea acestui demers, ca să înțeleagă că este doar o diversiune”, declară senatoarea PNL. Alina Gorghiu a explicat și procedura în cazul înaltei trădări. „În plen, Camera Deputaților și Senat, într-o ședință comună, cu cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor pot hotărî această acuzare a președintelui pentru înaltă trădare. Competența de judecată pe o asemenea sesizare aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, deci ne-a ferit Constituția de judecăți în Parlament, din punctul acesta de vedere. Parlamentul în plenul său, repet, cu două treimi, ceea ce Dragnea nu a avut nici la momentul la care a intrat în Parlament cu tot cu ALDE, apăi acum. Parlamentul doar poate hotărî punerea sub acuzare a președintelui. Această punere sub acuzare trebuie adusă la cunoștința președintelui României neîntârziat, pentru a putea da explicații cu privire la faptele care i se impută de către Parlament și competența de judecată pe acest aspect aparține instanței supreme, ÎCCJ, președintele fiind considerat, potrivit Constituției, demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”, afirmă ea. Liderul PSD le-a cerut, duminică, social-democraților Mircea Drăghici și Florin Iordache, ca, după Anul Nou, să depună plângere pentru înaltă trădare împotriva președintelui Klaus Iohannis care a susținut că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene.
Strategia PSD la moțiunea de cenzură
Vicepreședintele Senatului, Claudiu Manda (PSD), a fost întrebat, ieri, la Parlament, despre strategia social-democraților în legătură cu moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. ”Rămâne să decidem la grupurile parlamentare ce vom face. E clar că nu vom vota moțiunea, rămâne să vedem dacă vom fi în sală și nu vom vota, ceea ce înseamnă o susținere pentru guvern, sau sau vom veni și vom vota împotriva moțiunii. Probabil, că mai degrabă prima soluție”, a spus Manda. Moțiunea de cenzură "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, rușinea României!" a fost citită, ieri, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, votul fiind programat joi. Vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache declara vineri că cea mai mare parte a colegilor de la PSD vor pleca acasă miercuri, după ședința de vot final, dar apoi, la insistențele jurnaliștilor a spus că va fi asigurat cvorumul de ședință la moțiune.
Opoziția a depus vineri, moțiunea de cenzură "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, rușinea României!", demersul fiind semnat de 163 de parlamentari. PNL, USR și PMP afirmă, în document, că programul de guvernare ar trebui să se numească ”Programul de Guvernare după anul 2021 ...”, toate angajmentele fiind amânate după această dată.
Avocații vor putea intra cu telefoanele mobile în sediile parchetelor
Parchetul General a decis că avocații vor putea intra în sediile parchetelor cu telefoanele mobile și alte dispozitive electronice (laptop, tabletă), cu excepția cazurilor în care procurorii au motive justificate să limiteze acest drept. Procurorul general Augustin Lazăr a avut vineri o întâlnire cu Gheorghe Florea, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, și cu Ion Dragne, decan al Baroului București, în cadrul căreia a fost abordată problema interdicției aplicate avocaților de a intra în unele parchete cu dispozitive electronice, în special telefoane mobile, dispozitive care, în prezent, rămân în custodie la intrarea în sediu. "În urma analizei cadrului legal și a tuturor argumentelor invocate, s-a apreciat că măsura interzicerii de principiu a accesului avocaților cu telefoane mobile și alte dispozitive electronice (laptop, tabletă ș.a.) este disproporționată față de scopul urmărit - asigurarea unui echilibru între respectarea caracterului nepublic al urmăririi penale și protecția informațiilor clasificate și a celor confidențiale, pe de o parte, și buna desfășurare a profesiei de avocat pe de altă parte. O abordare unitară care să înlăture inconvenientele aplicării acestei măsuri o reprezintă consacrarea, prin norme interne, a regulii ca accesul avocaților cu astfel de dispozitive să fie permis în toate cazurile în care procurorul nu are motive justificate să limiteze acest drept, în concret. Limitarea se va putea face cu acordul conducătorului parchetului", se arată într-un comunicat al Parchetului General. În acest sens, la nivelul Parchetului General s-a modificat cadrul intern privind accesul și circulația în sediu și s-au luat măsuri în vederea aplicării corespunzătoare și la celelalte structuri/ unități de parchet.
Un fost ministru în guvernul Cioloș a devenit consilierul lui Ludovic Orban
Fostul ministru al Transporturilor Sorin Bușe a devenit ieri consilierul economic pentru relația cu mediul corporatist al președintelui PNL, Ludovic Orban, au declarat pentru Mediafax surse din interiorul partidului. Decizia a fost luată în Biroul Executiv al PNL. Sorin Bușe a fost ministru al Transporturilor în Cabinetul lui Dacian Cioloș. Între 2010 și 2015 a fost vicepreședinte al Inginerie Renault Globale și Directorul General al Renaul Technologie Roumaine. Anterior, tot în cadrul grupului Renault, în perioada iulie 2009 – septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar în perioada septembrie 2008 – iunie 2009, Inginer șef Adjunct pentru Rusia. Între anii 1996 – 2008 a lucrat pentru Toyota Motor Manufacturing Canada, ajungând la funcția de Directorul General adjunct în această companie în ianuarie 2007.
