MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Alianța Pacienților Cronici din România: Vom continua să fim uciși lent în spitale”
„Până când lipsurile nu vor fi asumate, vom arde de vii în spitale, vom muri de cancer pulmonar înainte să fim diagnosticați și vom fi uciși lent de infecțiile nosocomiale”, se precizează într-un comunicat al Alianței n
Alianța Pacienților Cronici din România condamnă ferm sistemul de sănătate, dar și „politrucii care etalează la TV-uri soluții imediate, dar de fapt nu se întâmplă nimic”. Pacienții consideră că „sistemul de sănătate este o rană deschisă”. „Până când lipsurile nu vor fi asumate, vom arde de vii în spitale, vom muri de cancer pulmonar înainte să fim diagnosticați și vom fi uciși lent de infecțiile nosocomiale”, au transmis pacienții. „Alianța Pacienților Cronici din Romania - APCR - regretă tragedia de la Piatra - Neamț și transmite condoleanțe familiilor îndurerate! În același timp condamnă ferm sistemul de sănătate dar și specialiștii politruci care etalează la TV-uri soluții imediate, dar de fapt nu se întâmplă nimic, doar câștig politic de imagine! Acum toți acești politruci au câștigat imaginea sumbra de la Piatra-Neamț! Sistemul de sănătate este o rană deschisă, asemeni unei arsuri profunde și invadată de viermi”, au transmis, luni, reprezentanții APCR. Potrivit organizației, „rănile sistemului de sănătate din Romania sunt vechi, moștenite și continuu scurmate, adâncite și extinse de diverși politruci, de-a lungul a peste 30 de ani”.
„Sistemul de sănătate a fost și se află sub o asiduă tortură prin incompetență, nepăsare și mize politice. Noi, pacienții, suntem în centrul sistemului dintr-un singur punct de vedere: rănile lui se regăsesc pe trupul nostru, infecțiile lui sunt infecțiile noastre. Cancerul din acest sistem metastazează tot în noi, pacienții. Iar în timp ce noi murim deși am avea șanse la viață, acest sistem bolnav este resuscitat cât să facă loc viermilor care îl devorează pentru binele comun al partidului, oricare ar fi acela. Niciodată nu s-a dorit restructurarea completa a sistemului și transformarea sa într-un sistem de sănătate funcțional. Niciodată sănătatea nu a fost considerată o investiție, ci un cost. Și mai rău, sănătatea românilor a ajuns în mânile întinse ale unor obscuri membri de partid, mâini întinse nu să ajute, ci mâini întinse care să cerșească funcții”, au mai transmis pacienții. Potrivit acestora, ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamț, „reprezintă aceeași veche rană a sistemului, care s-a deschis sub presiunea infecției din interior”. „Până când autoritățile nu vor tăia în carne vie, până când nu vor înțelege că a bandaja superficial rănile nu reprezintă o soluție, până când lipsurile nu vor fi asumate, noi, pacienții, și medicii, vom continua să resimțim rănile adânci ale acestui sistem și viermii care l-au invadat: vom arde de vii în spitale, vom muri de cancer pulmonar înainte să fim diagnosticați și vom fi uciși lent de infecțiile nosocomiale care au pus stăpânire pe spitale. Durerea e a noastră si a celor dragi nouă, nu a sistemului, iar dacă nu o rostim nici acum, nu ne rămâne decât sa număram zilnic decesele premature, exact așa cum o facem acum din cauza pandemiei”, se mai arată în comunicatul APCR.
APCR cere de urgență Guvernului României, tuturor partidelor parlamentare să hotărască urgent soluții imediate, reale și care să nu fie doar declarații politice. „Noi, pacienții, ne am săturat de luptele politice date pe viața și cadavrele noastre și de aceea cerem masuri imediate. Altfel, vom acționa prin toate metodele si procedurile legale pentru a ne apăra viețile puse în pericol de lupta politica! Spitalele trebuie să fie conduse de profesioniști, angajați în baza unui concurs, nu de politruci și lipitori de afișe care-și primesc răsplata implicării în viața unui partid sau altul! Vom avea la nesfârșit „accidente” și nu vom beneficia de un sistem de sănătate cu strategii corecte si coerente”, au mai transmis pacienții. Aceștia cer președintelui Klaus IOhannis să oprească genocidul. „Este strigătul disperat al pacienților din Romania, care-și văd viața pusă în pericol de un sistem de sănătate condus de ani buni de amatori și iresponsabili! Dumneavoastră sunteți ultima reduta de încredere a românilor care vă obligă să luați atitudine, imediat și categoric! Nu mai permiteți politrucilor, indiferent de culoarea politică, să vă omoare poporul, cel care v-a ales în această supremă demnitate publică! Treceți peste importanta câștigului politic dedicat campaniei și întoarceți-vă fața către poporul care plânge. Deznădejdea și minciunile politicienilor l-au copleșit și tensiunea este maximă”, au mai precizat pacienții, în comunicatul de presă.
Victorie categorică: Chișinăul, înscris pe orbita europeană
Pro-europeana Maia Sandu a câștigat alegerile cu 57,75% din voturi, la o diferență de peste 15 procente față de Igor Dodon - rezultate finale n număr record al cetățenilor moldoveni care au votat în străinătate
Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat alegerile din Republica Moldova cu 57,75% din voturi, în timp ce Igor Dodon a obținut 42,25%, după numărarea tuturor buletinelor de vot din secțiile de votare. Numărul de alegători care au votat în străinătate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este un record, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Șarban. În mai multe orașe din Europa, cetățeni moldoveni nu au mai putut votat din cauza epuizării numărului de buletine de vot.
După procesarea tuturor proceselor-verbale, Maia Sandu câștigă turul al doilea al alegerilor prezidențiale cu 57,75%, ce înseamnă 943.486 de voturi. Președintele în exercițiu Igor Dodon a obținut 42,25% (690.139 de voturi). Maia Sandu (48 de ani) a devenit astfel prima femeie președinte din istoria țării. Maia Sandu a ieșit învingătoare în majoritarea raioanelor, acestea fiind: Ialoveni, Nisporeni, Strășeni, Telenești, Criuleni, Orhei, Călărași, Hâncești, Cantemir, Cimișlia, Leova, Ștefan-Vodă, Căușeni, Ungheni, Anenii Noi, Rezina, Cahul, Sângerei, scrie deschide.md. Prezența la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a fost de 52,69%, respectiv 1.644.510 alegători s-au prezentat la urne.
Maia: economistă cu studii la Harvard, fost consilier la Banca Mondială
Maia Sandu are 48 de ani, nu este căsătorită, are studii economice și vorbește engleza, rusa și spaniola. Aceasta deține un apartament de două camere în Chișinău și o masină Toyota, cumpărată în anul 2012. Are trei diplome de studii economice și administrare publică, dintre care una obținută la Harvard. Între 2010 și 2012, a fost consiliera unuia din directorii executivi ai Băncii Mondiale. A ales însă să părăsească Washingtonul, unde câștiga 10.000 de dolari pe lună și să revină în Moldova. Implicată în politica de peste Prut din 2012, Sandu a mizat în campania electorală pe o platformă anticorupție, promițând scoaterea țării din sărăcie, responsabilizarea autorităților și strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană.
Fost ministru al educației între 2012 și 2015, aceasta a introdus camere de supraveghere la examenul de Bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă. Tot Maia Sandu a cerut procuraturii să verifice dacă actele de studii ale fostului său șef, premierul Chiril Gaburici, sunt autentice. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, iar Gaburici și-a dat demisia. Sandu a candidat și la alegerile prezidențiale din 2016, însă a fost învinsă în turul 2 de candidatul pro-rus Igor Dodon, acesta obținând 52,11% din voturi. La 8 iunie 2019 a fost desemnată premier al Republicii Moldova, dar în aceeași zi Curtea Constituțională i-a invalidat numirea ca fiind neconstituțională, declanșând o criză politică peste Prut. Guvernul acesteia a fost demis prin moțiune de cenzură pe 12 noiembrie 2019.
Politologul Iulian Groza, director al Institutului de Politici și Reforme Europene din Republica Moldova, a declarat pentru Europa Liberă că victoria acesteia se datorează mai multor factori: mesajul de campanie a fost unul mai degrabă pozitiv, unificator, iar atenția principală a fost orientată pe așteptarea generală de schimbare, de dreptate, justiție și anticorupție. Votul din diaspora a fost un alt factor decisiv. Igor Dodon a dus o campanie cu mai multe atacuri la diaspora, ceea ce a avut un efect invers decât se așteptau consultanții ruși ai lui Dodon. Sandu se va confrunta foarte probabil cu un parlament ostil, Partidul Socialiștilor din Moldova al lui Dodon deținând 37 de mandate din totalul de 101.
Sibiul, în carantină până la sfârșitul lunii
Județul înregistrează în continuare cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 din România, de 8,32 la mia de locuitori
Sibiul a intrat în carantină de ieri, începând cu ora 5.00 dimineața, pentru o perioadă de două săptămâni. Măsura carantinării s-a luat pentru municipiul Sibiu, orașele Cisnădie și Tălmaciu și comuna Șelimbăr, din cauză că județul Sibiu înregistrează în continuare cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 din România, de 8,32 la mia de locuitori, potrivit raportării transmise, duminică, de Grupul de Comunicare Strategică. În județul Sibiu, de la debutul pandemiei și până în prezent au fost confirmate pozitiv în urma testării SARS CoV-2, 10.360 de persoane (dintre care 9.937 adulți și 423 copii). Până la data curentă au fost vindecate 4.379 de persoane, iar 290 persoane au decedat (6 în ultimele 24h), din rândul celor confirmate pozitiv.
În perioada de carantină, locuitorilor li se va permite să părăsească domiciliile doar pentru activități de strictă necesitate. Școlile sunt închise. În schimb, reprezentanții Prefecturii Sibiu spun că toate creșele și unitățile after-school vor rămâne deschise și în cele două săptămâni de carantină. „În ceea ce privește activitatea din creșe și after-school-uri, conform prevederilor în vigoare, aceasta nu este întreruptă. Părinții pot duce copiii în baza declarației pe propria răspundere completată conform Hotărârilor 84, 85 sau 86, art. 4 punctul 3”, a transmis Andreea Ștefan, purtător de cuvânt al Prefecturii, pentru Turnul Sfatului. Muzeul Național Brukenthal (foto) și Muzeul ASTRA și-au sistat și ele orice activitate cu publicul începând de luni.
Prognoza meteo: sfârșit de noiembrie călduț
Meteorologii au anunțat, ieri, prognoza pentru următoarele două săptămâni și au precizat că vor fi temperaturi mai mari decât normalul perioadei în prima parte a intervalului, urmate de o răcire, pe alocuri accentuată. Precipitațiile vor fi preponderent sub formă de ploi. În Moldova, valorile termice vor scădea accentuat, de la o medie de 11...12 grade în prima zi a intervalului, la o medie de numai 5...6 grade în 18 noiembrie. Nopțile vor fi relativ calde, raportat la normalul termic al perioadei, cu o medie a acestora de 2...5 grade. În ultima decadă a lunii noiembrie, media regională a temperaturilor maxime va fi cuprinsă între 4...6 grade, iar minimele vor fi în jur de 0 grade în intervalul 20 – 25 noiembrie și de -3...-2 grade spre finalul lunii. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în 17 și 18 noiembrie, cand aria acestora va cuprinde cea mai mare parte a regiunii. În restul intervalului de prognoză, acestea se vor semnala pe arii restrânse, mai ales după data de 21 noiembrie.
Nelu Tătaru: Am identificat câte un spital în fiecare județ care poate deveni suport COVID
Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a anunțat că a fost identificat în fiecare județ al țării câte un spital care poate deveni suport COVID. El a precizat că la București sunt două unități medicale Sfântul Ștefan și Cantacuzino care vor fi operaționalizate ca spitale suport COVID-19. Referitor la personalul medical necesar, ministrul a spus că acesta poate fi mobilizat în funcție de solicitările care există în teritoriu. „Am identificat câte un spital în fiecare județ. În București încă două spitale. În București avem Sfântul Ștefan și avem Spitalul Cantacuzino care îl operaționalizăm ca și suport COVID. Am și transmis către direcțiile de sănătate publică să facă evaluarea acestor spitale, dar odată cu evaluarea acestor spitale, trebuie să avem și evaluarea tehnică a tot ce înseamnă utilități, cum ar fi surse de oxigen sau potențialul de energie electrică”, a afirmat luni Nelu Tătaru, întrebat ce spitale ar putea deveni suport COVID și câte. Chestionat ce facem cu personalul medical necesar, ministrul Sănătății a răspuns: „După cum știți, la nivelul Ministerului de Interne este acea evaluare a personalului pe care îl avem prin cele șase specialități care în acest moment sunt în prima linie. În funcție de solicitările pe care le avem în teritoriu, mobilizăm”. „Există o evaluare a personalului de la fiecare unitate medicală, care poate fi disponibilizat. Există o evaluare și a personalului de la nivelul fiecărui județ. În contextul în care este nevoie, în județele limitrofe se pot face acele detașări sau de la distanță”, a mai explicat Tătaru.
