MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Boloş: Începem un proces de ajustare fiscal-bugetară în 2025
Regulile de gestionare a finanţelor României vor fi mult mai stricte, susține ministrul de Finanțe
România va intra într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, începând din 2025, iar regulile pentru gestionarea finanţelor ţării vor fi mult mai stricte, a anunţat, vineri seara, ministrul Finanţelor Marcel Boloş. "Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri. Nu totul trebuie să fie pe umerii mediului de afaceri. Nu avem încă stabilite măsurile şi nu le avem definitivate cu Comisia Europeană, este un proces de negociere. Comisia Europeană a cerut în momentul de faţă definitivarea listei de reforme pe care le avem în vedere pentru a susţine ajustarea fiscal-bugetară şi desigur, la momentul potrivit, vom face publică şi această listă de reforme, dar ea în niciun caz nu priveşte, dacă vreţi, măsuri care să conducă la o îmbunătăţire a colectării, o reducere a gap-ului de impozite şi taxe şi desigur, măsuri care să aducă mai mulţi bani la buget, inclusiv din procesele de digitalizare şi proiectele de digitalizare pe care le-am început", a precizat Boloş, la Digi 24. Potrivit sursei citate, este vorba de două componente, una de restructurare a cheltuielilor publice şi o a doua de restructurare a sistemului de cheltuieli pentru companiile de stat. "Aici trebuie să fiu foarte limpede: o îmbunătăţire a exploatării patrimoniului şi a bogăţiilor României, dar şi aceste modele de business pe care le avem la nivelul companiilor de stat, acestea trebuie schimbate fundamental. (...) Eu vorbesc de cele care au cheltuieli vizibile, unele fără rost, dar se vede şi în nivelul de performanţă financiară, înregistrând an de an pierderi care sunt susţinute uneori din alocaţii ale bugetului de stat şi din ceea ce înseamnă eforturi ale bugetului pe care le facem pentru aceste tipuri de companii. Eu nu spun că ele fiind companii care prestează servicii publice, trebuie să le desfiinţăm. Departe de mine gândul acesta. Spun doar că trebuie restructurate aceste sisteme de cheltuieli, pentru ca efortul pe care îl face statul prin alocarea de subvenţii să fie unul cât mai redus", a mai spus şeful de la Finanţe. Boloş a menţionat că investiţiile vor reprezenta prioritatea României pentru anii următori, iar regulile pentru gestionarea finanţelor ţării vor fi mult mai stricte. "Toată lumea ştie că avem un proces de ajustare fiscal-bugetară pe care îl începem din anul 2025, când regulile vor fi mult mai stricte pentru a gestiona finanţele României. Toată lumea ştie că avem un volum de cheltuieli cu investiţiile şi aceasta este prioritatea României pentru anii următori. Avem un nivel maxim de 8% din cheltuielile cu investiţiile şi aici va trebui ca aceste obiective strategice de ţară să le avem în vedere, pentru că România are nevoie de dezvoltare şi nicidecum de risipă de cheltuieli. Unele dintre ele pot să fie cu mult diminuate sau la unele chiar renunţat la ele", a explicat Marcel Boloş.
Economistul Eugen Rădulescu, despre criptomonede: E un joc paralel
u „Nimeni nu-şi pune întrebarea: de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu e niciun fel de profit”, susține consilierul guvernatorului BNR
Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a vorbit, într-o emisiune televizată, despre mirajul îmbogăţirii în urma investiţiilor în criptomonede, el arătând că într-un astfel de sistem, pentru ca unii să se îmbogăţească, alţii trebuie să piardă, având în vedere că practic nu se fac investiţii în nimic din economia reală. „De pe unele site-uri de pe internet vei afla că în zece ani de acum înainte o să ajungă la un milion de dolari un Bitcoin. E foarte bine! Deci toată lumea se va îmbogăţi. Şi nimeni nu-şi pune întrebarea: dom-le, dar de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu e niciun fel de profit, nimic, zero! Şi nici nu are cum să fie, din cauză că ăsta este un joc paralel, nu intră în lumea reală, nu ajungi să investeşti”, a afirmat Eugen Rădulescu sâmbătă, la Digi 24, subliniind că opinia exprimată este una personală, nu a BNR. El a explicat că afacerile cu criptomonede nu construiesc, nu produc nimic şi, ca atare, nu pot avea profit. Rădulescu susţine că afacerile cu criptomonede sunt „influenţate de o excepţional de bine pusă la punct propagandă”. „Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu. Acesta susţine că piaţa criptmonedelor este doar „un firicel de nisip” în piaţa valutară internaţională. „M-am uitat la cât sunt tranzacţiile pe piaţa de Bitcoin. Undeva între 20-40 de miliarde de dolari zilnic, astea sunt tranzacţiile. Să ştiţi că pe piaţa valutară din România, numai în România, sunt tranzacţii în medie de 3 miliarde de euro zilnic. Nu e cine ştie ce piaţă! Dacă ne uităm la piaţa monetară a lumii, Bitcoin este un firicel de nisip”, argumentează Eugen Rădulescu.
Tensiuni majore pe piața agricolă
Amânarea obligaţiilor de plată ale fermierilor către furnizori ameninţă să destabilizeze întregul lanţ de aprovizionare agricolă şi riscă să submineze viabilitatea pe termen lung atât a fermierilor, cât şi a actorilor din lanţul valoric, şi poate încălca reglementările Uniunii Europene, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România). Membrii AHK România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la seceta severă şi continuă care a lovit România în ultimii trei ani, precizând că aceste condiţii au afectat grav sectorul agricol şi au condus la o scădere semnificativă a producţiei şi la agravarea presiunilor financiare asupra agricultorilor. Potrivit unui comunicat al AHK România, transmis AGERPRES, numai în ultimul an, preţurile produselor agricole au scăzut cu aproximativ 38% faţă de 2022, în timp ce costurile de producţie (precum îngrăşămintele chimice) au crescut din cauza inflaţiei şi a volatilităţii pieţei mondiale generate de conflictul din Ucraina. Diferenţa din ce în ce mai mare dintre creşterea cheltuielilor şi scăderea veniturilor a pus multe întreprinderi agricole în pericol de insolvenţă, în special pe cele cu lichidităţi limitate şi cu o bază de capital subţire. "Deşi apreciem recunoaşterea crizei de către Guvernul României, AHK România este îngrijorată de măsurile propuse pentru amânarea plăţilor fermierilor către furnizorii de produse esenţiale pentru agricultură, cum ar fi seminţele, îngrăşămintele, produse de protecţie a culturilor etc. Această măsură ar putea duce la consecinţe grave pentru lanţul de aprovizionare agricolă, agravând situaţia, în loc să o amelioreze", a declarat Sebastian Metz, director general AHK România. în comunicatul citat. În opinia membrilor organizaţiei, amânarea obligaţiilor de plată ale fermierilor către furnizori poate părea o uşurare pe termen scurt, însă, în practică, aceste măsuri ameninţă să destabilizeze întregul lanţ de aprovizionare.
Brazilienii iubitori de fotbal au devenit pasionaţi de pariurile sportive online
Brazilienii iubitori de fotbal au devenit pasionaţi de pariurile sportive online, provocând o explozie a interesului din partea companiilor străine de jocuri de noroc, care ar putea stimula bugetul statului, dar care riscă să provoace scăderi ale cheltuielilor de consum în alte sectoare economice, transmite Reuters. Cea mai mare economie a Americii Latine a înregistrat în ultimele luni o creştere mai mică decât se aştepta a cheltuielilor de consum, o slăbiciune pe care unele bănci şi grupuri de reflecţie o pun pe seama jocurilor de noroc. O astfel de conexiune ar reflecta datele observate în unele state din SUA afectate de febra jocurilor de noroc online. Guvernatorul băncii centrale braziliene, Gabriel Galipolo, a intervenit şi el. ”Chiar şi băncile majore discută de ce creşterea recentă a veniturilor nu se reflectă în creşterea economiilor sau a consumului şi s-ar putea să se scurgă în acest tip de activitate, în jocurile de noroc”, a spus Galipolo la un seminar luna trecută, fără a detalia. Boom-ul jocurilor de noroc online din Brazilia subliniază schimbările economice profunde care pot rezulta din disponibilitatea mai largă a pariurilor şi din factorii de decizie din întreaga lume, care caută să culeagă câştigurile în ceea ce priveşte încasările fiscale, evitând în acelaşi timp dezavantajele. Industria jocurilor de noroc contestă impactul pe care îl au pariurile asupra consumului şi susţine că scăderea a venit odată cu pandemia de COVID-19, care a ţinut oamenii acasă timp de doi ani.
O filială a Johnson & Johnson şi-a cerut falimentul în SUA
O filială a Johnson & Johnson a depus din nou cerere de intrare în faliment, pentru a treia oară, vineri, în timp ce gigantul din domeniul sănătăţii încearcă să foreţeze un acord propus, de aproximativ 10 miliarde de dolari, care ar pune capăt a zeci de mii de procese care pretind că pudra pentru copii şi alte produse cu talc ale companiei au cauzat cancer, transmite Reuters. J&J se confruntă cu procese din partea a peste 62.000 de reclamanţi care susţin că pudra pentru copii şi alte produse din talc au fost contaminate cu azbest şi au cauzat cancer ovarian şi alte tipuri de cancer. Pentru a opri aceste procese, Red River Talc, filială a J&J, a solicitat protecţie în caz de faliment la o instanţă federală pentru faliment din Houston. Compania a negat acuzaţiile şi şi-a numit produsele sigure. Erik Haas, vicepreşedintele mondial pentru litigii al J&J, a declarat vineri că înţelegerea este ”corectă şi echitabilă pentru toate părţile” şi că 83% dintre reclamanţii actuali în procesele referitoare la talc au votat pentru aceasta. Propunerea de soluţionare a împărţit avocaţii care reprezintă victimele cancerului. Oponenţii acordului au spus că vor cere rapid instanţei să respingă falimentul sau să-l transfere în New Jersey, unde instanţele au respins de două ori încercările J&J de a pune capăt litigiului într-un aşa-numit faliment ”Texas în doi paşi”. Andy Birchfield, un avocat care s-a opus înţelegerii, a spus că J&J se joacă cu sistemul de faliment în încercarea de a plăti despăgubiri mai mici unor zeci de mii de victime ale cancerului. ”Considerăm acest aşa-zis vot ca un alt efort fraudulos al J&J de a manipula procesul de faliment şi de a minimiza pretenţiile legitime ale victimelor cancerului ovarian”, a spus Birchfield.
Autoritatea de reglementare financiară din SUA vrea sancţionarea lui Elon Musk
Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA intenţionează să solicite sancţiuni împotriva lui Elon Musk, după ce acesta nu s-a prezentat la mărturia ordonată de instanţă pentru ancheta autorităţii de reglementare cu privire la preluarea Twitter, de 44 de miliarde de dolari, transmite Reuters. Într-un dosar depus la curtea federală din San Francisco, SEC a declarat că moţiunea pentru sancţiuni va solicita un ordin care să arate motivul pentru care Musk nu ar trebui să fie sancţionat pentru sfidare civilă pentru că a aşteptat până la trei ore înainte de mărturia programată pentru 10 septembrie, pentru a anunţa că nu se va prezenta. Musk, ale cărui afaceri includ producătorul de maşini electrice Tesla şi compania de rachete SpaceX şi care este cea mai bogată persoană din lume, a mers în acea zi la Cape Canaveral din Florida pentru a supraveghea lansarea misiunii SpaceX Polaris Dawn.
Datoria guvernamentală britanică a atins 100% din PIB
Datoria guvernamentală britanică a atins 100% din producţia economică, pentru prima dată în istoria recentă a ţării, iar luna trecută finanţele publice au înregistrat un nou deficit bugetar mare, amplificând problemele pentru ministrul de Finanţe Rachel Reeves în timp ce îşi pregăteşte planurile privind impozitele şi cheltuielile, transmite Reuters. Datoria netă a sectorului public, excluzând băncile deţinute de sectorul public, a crescut la 100% din PIB pentru prima dată de la începutul înregistrărilor lunare în 1993, de la 99,3% în iulie, potrivit datelor Oficiului Naţional de Statistică. Înregistrările Băncii Angliei arată că datoria a fost ultima dată la acest nivel în mod regulat la începutul anilor 1960, când Marea Britanie se confrunta încă cu repercusiunile financiare ale celui de-al Doilea Război Mondial. Datoria guvernamentală a crescut în timpul crizei financiare globale şi apoi din nou în timpul pandemiei de COVID-19.
China a lăsat în mod neaşteptat dobânzile de referinţă neschimbate
Banca Populară a Chinei a menţinut vineri principalele dobânzi de referinţă neschimbate, la şedinţa sa lunară de politică monetară, transmite CNBC. Observatorii pieţei intervievaţi de Reuters s-au aşteptat la o reducere, deoarece reducerea cu 50 de puncte de bază a dobânzii de referinţă a Rezervei Federale americane a oferit Chinei mai mult spaţiu de a-şi reduce costurile de împrumut intern fără a provoca o scădere bruscă a yuanului. Banca Populară a Chinei a declarat că va menţine dobânda principală a împrumutului pe un an (LPR) la 3,35%, precum şi LPR pe cinci ani la 3,85%. LPR pe un an afectează împrumuturile corporative şi majoritatea persoanelor fizice din China, în timp ce LPR pe cinci ani acţionează ca un etalon pentru dobânzile ipotecare. Reducerea dobânzilor din Statele Unite a permis Chinei mai multă flexibilitate monetară pentru a se concentra pe reducerea datoriilor consumatorilor şi companiilor, deoarece încearcă să susţină investiţiile şi cheltuielile.
