MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Viorel Hrebenciuc, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Giga TV
Fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv marți, de Curtea de Apel București, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind licența Giga TV. În același dosar, au mai fost judecați fostul primar al municipiului Piatra Neamț Gheorghe Ștefan - condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare, fosta șefă CNA Laura Georgescu – 4 ani și 4 luni de închisoare și Narcisa Iorga, fost membru CNA, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare și la 120 de zile de muncă în folosul comunității la ADP Sector 2 sau sector 6.
Sentința a fost pronunțată la mai mult de șase ani după ce dosarul a fost trimis în instanță. Hrebenciuc se află în custodia polițiștilor și va fi încarcerat.
Instanța a respins în parte apelurile declarate de cei patru împotriva sentinței Tribunalului București, din 24 decembrie 2019, astfel că Hrebenciuc și Laura Georgescu au rămas cu pedepsele pronunțate atunci, Narcisa Iorga a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, iar pedeapsa lui Gheorghe Ștefan a fost majorată.
Conform procurorilor DNA, la data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri CNA prezenți), retragerea licenței audiovizuale pentru postul Giga TV, controlat de Gheorghe Ștefan.
După 17 septembrie 2013, Narcisa Iorga, membru al CNA, l-ar fi sfătuit pe Gheorghe Ștefan să apeleze la cunoștințele sale din mediul politic, pentru a influența votul pe care ceilalți membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestația pe care Giga TV intenționa să o formuleze.
Ștefan a luat legătura cu Viorel Hrebenciuc și, în urma intervenției acestuia, șefa CNA a luat o altă decizie care a revocat-o pe prima, în sensul păstrării licenței pentru Giga TV, deși postul lui Ștefan nu mai îndeplinea condițiile legale pentru a-și păstra licența de a emite, mai susțin procurorii.
Gheorghe Ștefan și Viorel Hrebenciuc sunt acuzați de instigare la infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid. La rândul ei, Narcisa Iorga este acuzată de instigare la aceeași infracțiune.
Aproape 4.000 de cazuri noi de Covid și 96 de decese
u peste 600 de pacienți sunt la ATI u 155 de copii cu COVID-19 în spital, 10 dintre ei fiind la ATI
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat marți 3.929 de noi cazuri de infectare cu coronavirus. În ultimele 24 de ore, 96 de persoane au decedat. La ATI sunt internați 675 de pacienți cu COVID-19, numărul lor fiind în creștere. 155 de copii cu COVID-19 sunt în spital, 10 dintre ei fiind la ATI.
"Până astăzi, 14 septembrie, pe teritoriul României au fost confirmate 1.126.582 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 1.068.122 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.929 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv", conform datelor transmise de autorități.
În București sunt 459 de cazuri noi de COVID-19, în Suceava - 215, Timiș - 167 , Maramureș - 155, Cluj - 134, Iași - 123, Teleorman - 113, Ilfov - 109, Constanța - 104. Celelalte județe au sub 100 de cazuri. Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este 1,19 la nivel național.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 383 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 35.132 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 13.09.2021 (10:00) – 14.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 96 de decese (55 bărbați și 41 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Brăila, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.
Dintre cele 96 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 ani, 6 la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 ani, 29 la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 la categoria de vârstă peste 80 ani.
88 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 6 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.622. Dintre acestea, 675 sunt internate la ATI. Din totalul pacienților internați, 155 sunt minori, 145 fiind internați în secții și 10 la ATI. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.645 de teste RT-PCR (8.417 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.228 la cerere) și 28.804 teste rapide antigenice.
Parchetul European a declanșat 300 de anchete, în dosare cu un prejudiciu estimat la 4,5 miliarde de euro
Parchetul European a declanșat 300 de anchete, cu un prejudiciu de 4,5 miliarde de euro adus bugetului UE
Conform datelor de pe site-ul instituției, de la 1 iunie, de când Parchetul European a devenit operațional, au fost înregistrate 1.700 de sesizări din partea statelor membre UE și a unor persoane private. Au fost deschise 300 de investigații, iar unele infracțiuni semnalate sunt încă în curs de evaluare. Prejudiciul provocat bugetului UE în urma acestor infracțiuni este de 4,5 miliarde de euro.
Procurorul șef al Parchetului european, Laura Codruța Kovesi, afirma într-un interviu acordat inițiativei civice "Fețe ale Democrației", că infracțiunile financiare sunt subraportate, subestimate, adesea chiar tolerate, în beneficiul rețelelor infracționale organizate care aspiră să submineze și să înlocuiască autoritățile legitime.
"Odată capturat statul, instituțiile sale nu mai funcționează pentru binele comun și democrația este subminată. Această amenințare este foarte reală și foarte comună. Cred că este subestimată fiindcă în majoritatea cazurilor nu e violentă în mod evident. Dar și deoarece, cultural, ne-am obișnuit să fim mai toleranți cu corupția. Înainte de a ne începe operațiunile, am făcut un sondaj în rândul statelor membre participante despre numărul de investigații din sfera noastră de competență pe care le-au efectuat în ultimii 4 ani. În unele țări sunt sute, chiar mii. În altele, aproape niciuna. Asta mă face să mă întreb cu privire la prioritatea acordată acestei lupte. Fiindcă știu că nu există țări curate", afirma Kovesi.
Așteptarea noastră este să avem o perspectivă clară de aderare la Schengen
Așteptarea României este să aibă o "perspectivă clară" de aderare la spațiul Schengen, a transmis, marți, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declarație de presă comună cu omologul francez, Clement Beaune. "Am discutat, desigur, despre Schengen și aderarea României la spațiul Schengen. Am retransmis așteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spațiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplinește toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a arătat cât este de important să avem un spațiu Schengen eficient, care să nu mai mențină fragmentări și care să valorizeze contribuția reală a statelor care participă de facto printr-o serie de mecanisme care țin de angrenajul cooperării la nivel european din perspectiva Afacerilor Interne, precum România", a afirmat Matei. Astfel, ea a transmis că "așteptarea noastră este, așadar, ca această decizie în ceea ce privește aderarea României la Schengen să nu mai fie temporizată și să avem o perspectivă clară de aderare". "Vom lucra într-un spirit al securității frontierelor, vorbim despre Schengen și știu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spațiului Schengen nu înseamnă fragilizarea acestuia, ci fiecare țară care intră în spațiul Schengen nu face altceva decât să consolideze, să întărească acest spațiu și securitatea sa", a arătat Clement Beaune, potrivit traducerii oficiale.
