MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Taxă de protecție la nivel înalt, direct în Executiv Cum să iei un milion de euro mită?
Un fost șef al Fiscului, trimis în judecată de DNA într-un dosar în care e acuzat că a luat mită 1,2 milioane de euro n când și cum s-au petrecut faptele?
Fostul șef al Fiscului din perioada PDL, Sorin Blejnar, a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar în care este acuzat de luare de mită, alături de fostul vicepreședinte al ANAF, Viorel Comăniță, fostul comisar general adjunct al Gărzii financiare, Sorin Florea, și soția sa Andreea Blejnar. Potrivit unui comunicat al DNA, Blejnar, Comăniță și Florea ar fi primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, să protejeze activitatea nelegală a societății acestuia. Banii destinați fostului șef al Fiscului ar fi fost primiți de soția acestuia de la doi interpuși ai omului de afaceri. Concret, Blejnar ar fi primit între mai 2011 și aprilie 2012 1,2 miliaone de euro, Comăniță - 960.000 de euro, iar Florea - 300.000 de euro.
„Sumele primite drept mită de cei trei inculpați au avut caracterul unei „taxe de protecție” încasate de cei trei funcționari publici cu putere de decizie, pentru ca activitatea ilegală a societății controlate de omul de afaceri care plătea respectiva „taxă” să nu fie observată și nici oprită de organele fiscale. Activitatea comercială a societății din domeniul comercializării carburanților era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea și vânzarea produselor accizabile s-a desfășurat în timp, iar sumele obținute erau date funcționarilor publici, pe măsură ce banii erau obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor. Societatea respectivă (alături de alte persoane fizice și juridice) a fost trimisă în judecată, fiind condamnată prin decizie definitivă, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, la plata unei amenzi penale și pedeapsa complementară a dizolvării”, se arată în comunicatul DNA.
Sorin Blejnar este în închisoare după ce, în luna mai, magistrații Curții de Apel București l-au condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care era acuzat de trafic de influență. În primă instanță, Blejnar primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare.
Greenpeace: o termocentrală din România omoară 120 de oameni pe an
potrivit raportului organizației mondiale, este vorba de Termocentrala Mintia din Hunedoara, una din cele mai mari ale României
Greenpeace a anunțat, ieri, că a evaluat impactul emisiilor Termocentralei Mintia (Hunedoara) asupra sănătății, iar rezultatele indică aproximativ 120 de decese premature pe an, conform raportului „O evaluare integrată a impactului emisiilor de la termocentrala pe bază de cărbune Mintia din România asupra calității aerului și sănătății”. Poluarea aerului reprezintă principalul factor de risc pentru sănătatea umană la nivel global și are efecte negative grave asupra ecosistemelor, arată Greenpeace. Conform sursei citate, Termocentrala Mintia funcționează în prezent fără o autorizație integrată de mediu și fără instalații de reducere a poluării (desulfurare) necesare pentru a fi autorizată, aceasta reprezentând o sursă importantă de poluare a aerului în România, cu potențiale efecte semnificative asupra comunităților și ecosistemelor din jur. „Emisiile de la termocentrala Mintia ridică nivelul de particule toxice și NO2 în aer deasupra localității Mintia și dincolo de aceasta, crescând riscul bolilor precum accidentul vascular cerebral, cancerul pulmonar, bolile cardiace și respiratorii la adulți, precum și infecțiile respiratorii la copii. Aceste cauze duc la decese premature. Emisiile de SO2, NOx și praf contribuie la expunerea la particule toxice”, susțin reprezentanții Greenpeace.
De asemenea, emisiile de la Mintia cauzează ploi acide, care pot afecta culturile și solurile, și precipitații radioactive cu metale grele toxice, cum ar fi arsenic, nichel, crom, plumb și mercur.
„Rezultatele studiului nostru de modelare sugerează că termocentrala pe bază de cărbune Mintia cauzează aproximativ 120 de decese premature pe an prin expunerea la PM2,5 si NO2. Alte efecte includ 13 cazuri de greutate mică la nou-născuți, 50 de cazuri noi de bronșită cronică la adulți pe an și 400 de persoane pe zi care suferă de boli cum ar fi infecțiile respiratorii, inclusiv 80 de zile lucrătoare pierdute, din cauza expunerii la poluanții proveniți de la termocentrală. Se estimează că în fiecare an 100 de persoane sunt spitalizate din cauza bolilor respiratorii și cardiovasculare atribuite poluării aerului din cauza termocentralei”, arată Greenpeace. Depunerea de mercur estimată depășește valorile limită și poate duce la acumularea periculoasă a mercurului în pești într-un perimetru de 200 km2, cu o populație de aproximativ 34.000 de persoane. „Având la bază rezultatele studiul nostru de modelare, am monitorizat 3 luni dioxidul de sulf (SO2) în localitățile din jurul termocentralei Mintia, incluzând și orașul Deva, și am analizat datele privind dioxidul de sulf (SO2) provenite de la rețeaua oficială de monitorizare a calității aerului. Concentrațiile medii la stația oficială de monitorizare HD-2 de la marginea de nord a orașului sunt mai mari decât cele înregistrate la stația oficială de monitorizare HD-1 din centrul orașului, sugerând că o sursă importantă de poluare cu SO2 există în afara orașului”, mai arată sursa citată.
Conform Greenpeace, rezultatele monitorizării, combinate cu analiza direcției vântului, sugerează că zona Devei este afectată de emisii de SO2 provenite din surse aflate la nord, în valea râului Mureș. Măsurătorile de SO2 la stația HD-2 rămân în permanență, atât ziua, cât și noaptea, mai mari decât aproximativ 10μg/m3, sugerând o sursă de poluare care funcționează 24 de ore pe zi. Această sursă este termocentrala Mintia, situată la 8 km vest-nord-vest de stația oficială de monitorizare HD-2.
Termocentrala Mintia este a treia cea mai mare centrală termică din țară, cu un total de șase unități și o capacitate de 1285 MW și funcționează fără autorizație integrată de mediu din 2013. Greenpeace România cere autorităților române prioritizarea producției de energie din surse regenerabile, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător.
O altă față urâtă a emigrației românilor în Occident
Copii din România și Polonia, hărțuiți în școlile britaniceasta relevă datele unui studiu realizat de Universitatea Strathclyde n mai grav este că, în unele cazuri, profesorii în cauză nu fac nimic pentru a împiedica fenomenul
Odată cu votul acordat pentru Brexit, elevi care provin din țări est-europene, în principal din România și Polonia, și învață în școli din Anglia și Scoția se confruntă cu un grad tot mai crescut de rasism și xenofobie. Unii dintre ei își acuză profesorii că nu reușesc să îi apere și, mai mult, că o parte se comportă similar, arată un studiu citat de The Guardian. Studiul, realizat de Universitatea Strathclyde, arată că 77% dintre elevii implicați în cercetare au declarat că au suferit din cauza rasismului, xenofobiei și hărțuirii, deși acestea au fost deseori mascate ca tachinare. Dintre elevi, 49% au spus că atacurile au devenit mai frecvente odată cu referendumul din 2016 pentru părăsirea Blocului Comunitar de către Marea Britanie. Elevii le-au spus cercetătorilor că au fost ținte ale abuzurilor verbale pe stradă și în mijloacele de transport public. Au existat și cazuri de atacuri fizice, iar copiii susțin că cele mai multe dintre ele au avut loc la școală. Unii au acuzat profesorii că au ignorat incidentele și au susținut că au existat și unii care au râs și au ținut isonul.
Daniela Sime, autoarea raportului pe care îl va prezenta la conferința European Sociological Association din Manchester, a spus că atacurile și nereușita unor profesori de a interveni au impact asupra sănătății mintale a elevilor și asupra simțului de apartenență la Marea Britanie. „Rolul profesorilor, despre care s-a spus că erau spectatori și nu au intervenit, iar în alte cazuri, chiar făptași, se evidențiază ca dimensiune foarte importantă a marginalizării pe care o experimentează tinerii în fiecare zi. Profesorii au fost, ocazional, nu doar discriminatorii în practicile lor, prin ignorarea prezenței tinerilor în clase, dar și rasiști prin opinii exprimate deschis în timpul orelor de curs sau prin ignorarea incidentelor care implicau rasismul”, a spus ea.
Sime, lector la Strathclyde, a continuat: „Tinerii au spus că în marea majoritate a cazurilor nu au raportat incidentele pentru că profesorii știau și nu au acționat pentru a contracara cultura rasismului și xenofobiei sau din cauza faptului că au fost convinși că profesorii nu ar fi interesați”.
Cercetătorii, care au realizat studiul din octombrie 2016 până în mai 2018, au discutat cu 1.000 de elevi cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Cei mai mulți erau din Polonia, România și Lituania și trăiau în Marea Britanie de cel puțin 3 ani. „La școala mea, cineva a făcut comentarii xenofobe despre mine și au încercat să îmi ardă părul. Anul trecut, în școala la care învăț acum, un grup m-a urmărit strigând «Ukip» și că ar trebui să mă întorc la mine în țară”, a povestit un elev. Un altul a spus: „Am fost hărțuit de la vârsta de 6 ani până la 12 ani. Au aruncat cu pietre în mine, au împrăștiat zvonuri dezgustătoare despre mine, mi-au furat lucruri. Am fost batjocorit și abuzat verbal doar pentru că sunt polonez”. Alt elev a povestit că profesorii auzeau comentariile rasiste și sexiste făcute de colegi, dar „au ales să le ignore sau râdeau împreună cu ei”. „Oricât de nerealist ar suna, credeți-mă, se întâmplă mai des decât vă gândiți”.
Geoff Barton, secretar general al Association of School and College Leaders, a susținut că cei mai mulți dintre profesori sunt angajați în protejarea elevilor lor în fața rasismului și că au lucrat din greu pentru a încuraja respectul și toleranța.
PSD s-a sucit: respinge proiectul Legii amnistiei și grațierii n decizia a fost luată după ședința coaliției
PSD precizează, într-un comunicat remis News.ro, că miercuri a avut loc o ședință a coaliției în care discuțiile au vizat atât componenta politică a alianței, cât și pe cea guvernamentală. PSD anunță că s-a discutat despre posturile vacante din Guvern și despre sesiunea parlamentară extraordinară, în cadrul căreia va fi respins proiectul de lege privind amnistia și grațierea. „Astăzi a avut loc o nouă ședință a coaliției de guvernare PSD-ALDE, o discuție care a vizat atât componenta politică a alianței, cât și pe cea guvernamentală. În cadrul discuției de astăzi, am abordat tema funcțiilor vacante în guvern, precum și sesiunea parlamentară extraordinară, în cadrul căreia vom respinge proiectul de lege privind amnistia și grațierea”, se arată în comunicatul PSD. Potrivit sursei citate, PSD și ALDE se vor reuni din nou, săptămâna care urmează, pentru analiza unui amplu set de măsuri care privesc actul de guvernare asumat și agenda publică. Vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian a declarat, luni, că premierul Viorica Dăncilă a absentat de la întâlnirea cu liderii ALDE pe tema colaborării la guvernare, spunând că așteaptă ca la următoarea întâlnire, care ar urma să aibă loc cel mai probabil miercuri, Dăncilă să spună care e opțiunea sa în privința activității Guvernului. „Astăzi, 19 august 2019, trebuia să aibă loc o întâlnire a coaliției, având ca temă răspunsul PSD față de poziția ALDE privind măsurile ce trebuie luate în vederea restartării actului de guvernare. Dat fiind că doamna Viorica Dăncilă, președintele PSD și prim-ministru, a absentat, din motive care nu ne-au fost precizate, subiectul respectiv nu a putut fi abordat. Așteptăm ca, odată cu reprogramarea întâlnirii, cel mai probabil pentru miercuri, prim-ministrul să ne prezinte cu claritate care este, între relansare și supraviețuire, opțiunea sa în privința activității Guvernului”, anunță Varujan Vosganian. Duminică, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că va avea o întâlnire, luni, cu liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu, pentru a vedea care sunt motivele declarațiilor recente ale acestuia, exprimându-și încrederea că guvernarea va continua în aceeași alianță.
FSLI: Conducerea PNL ar trebui să îl sancționeze pe Cîțu
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) susține că liderul senatorilor liberali, Florin Cîțu, ar trebui să fie sancționat pentru declarațiile sale de conducerea PNL, care în caz contrar este părtașă la atacul la adresa bugetarilor. „Florin Cîțu este o portavoce a liberalilor? Dacă nu este, senatorul ar trebui să fie sancționat de PNL! În plus, consider că în urma acestor declarații, senatorul Florin Cîțu ar trebui să își prezinte demisia din funcția publică pe care o deține. Declarația acestuia reprezintă un afront adus și Parlamentului României”, spune președintele FSLI, Simion Hăncescu. „Federația Sindicatelor Libere din Învățământ constată faptul că au trecut 48 de ore de la declarația făcută de liderul senatorilor PNL, Florin Cîțu și nimeni din conducerea Partidului Național Liberal nu a ieșit în spațiul public cu o replică prin care, cel puțin, să delimiteze partidul de vorbele unui singur om. Ne putem întreba, astfel, Florin Cîțu a vorbit doar pentru el sau conducerea PNL este reprezentată de acesta?”, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de FSLI. Federația consideră că declarația făcută de Florin Cîțu pe o rețea de socializare, potrivit căreia „În medie salariile nete ale bugetarilor sunt duble față de cele din sectorul privat. Duble! Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanță, tot felul de sporuri, pensii speciale și mai ales trebuie să accepte să fie concediați atunci când nu-și fac treaba. A lucra în sectorul public nu trebuie să mai arate ca un premiu. Ca și cum cel care ajunge acolo a câștigat la loterie și este aranjat pe viață”, este un atac la adresa tuturor cadrelor didactice, medicilor sau funcționarilor publici care muncesc devotat și cinstit în această țară. „În învățământ, un cadru didactic poate ajunge la un salariu de 3.000 de lei abia după 25 de ani vechime. Vi se pare mult, domnule Florin Cîțu? Noi spunem că este insuficient. Un debutant din învățământ, absolvent de studii superioare, are salariul egal cu cel al unui muncitor necalificat din sistemul privat. Vi se pare cinstit, domnule Florin Cîțu? Noi spunem că nu!”, arată reprezentanții FSLI.
Soția lui Gheorghe Dincă, audiată la DIICOT
Soția lui Gheorghe Dincă, suspectat de uciderea a două adolescente la Caracal, a sosit ieri la sediul DIICOT, pentru a fi audiată. Ea a venit însoțită de fiica sa, iar la sediul DIICOT o așteptau și cei doi fii. Magistrații Tribunalului Olt au prelungit, în 14 august, mandatul de arestare inițial emis pe numele lui Gheorghe Dincă, bărbatul din Caracal care a recunoscut că ar fi răpit, sechestrat, ucis și apoi incinerat trupurile Alexandrei Măceșanu și al Luizei Melencu. În 3 august, DIICOT anunța oficial că probele preluate din curtea lui Gheorghe Dincă conțin ADN-ul Alexandrei Măceșanu, precizând că a rezultat profilul genetic al unei singure persoane, respectiv al fetei de 15 ani, „concluzie fundamentată științific pe compararea acestui profil genetic determinat cu profilul genetic determinat al părinților Alexandrei”.
DIICOT anunța că Dincă este cercetat și pentru omor calificat și că sunt continuate cercetările la domiciliul acestuia. DIICOT preciza, în 6 august, că în cenușa găsită la liziera de pe traseul Călărași-București, loc indicat de inculpatul Gheorghe Dincă, au fost identificate fragmente osoase și dinți care, potrivit medicilor legiști, ar fi de natură umană. DIICOT a anunțat, sâmbătă, că a primit de la Institutul Național de Medicină Legală constatările preliminare ale expertizei genetice judiciare în urma expertizării unei părți dintre probele ridicate de la liziera de pădure, respectiv fragmente osoase de natură umană. „Având în vedere starea de calcinare excesivă a acestora, ca urmare a acțiunii factorilor fizico - chimici la care a fost supus materialul biologic osos, nu s-a putut evidenția niciun profil ADN”, arată DIICOT.
