MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Tânără din Arad, condamnată la închisoare pentru propagandă teroristă
Printre altele, femeia și-a arătat disponibilitatea de a facilita venirea în România a cetățenii străini radicalizați
O femeie din județul Arad, acuzată de propagandă teroristă și legături cu membri ai unei organizații teroriste din Orientul Mijlociu, a fost condamnată definitiv la un an, cinci luni și zece zile închisoare cu executare. Maria Livia Băilă a fost reținută pe 14 mai 2020 de procurorii DIICOT Timișoara și acuzată de săvârșirea infracțiunilor de accesare în mod repetat de materiale de propagandă teroristă în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.
Procuroriii au arătat că femeia a accesat în mod repetat materiale de propagandă teroristă, în scopul însușirii ideologiei teroriste, și a promovat în mediul virtual, în mod repetat, mesaje de propagandă a ideilor și conceptelor radical islamiste, specifice organizațiilor teroriste musulmane.
„Astfel, prin intermediul unei rețele de socializare, utilizând diferite profile, suspecta a dezvoltat relații cu diferiți cetățeni străini, proveniți din areale cu problematică teroristă active, unii dintre ei suspecți de apartenență la organizația teroristă din Orientul Mijlociu. Acești cetățeni străini au rolul de a recruta diferite persoane, în scopul însușirii ideilor și credințelor fundamentaliste, scop în care postează constant mesaje și simboluri specifice organizației teroriste din Orientul Mijlociu, filme și fotografii cu arme sau luptători înarmați, scene de luptă, execuții de prizonieri, pregătirea atentatorilor sinucigași, predici ale unor clerici radicali”, susține DIICOT. În mediul virtual, spun procurorii, femeia și-a exprimat în mod explicit susținerea față de organizația teroristă din Orientul Mijlociu și a manifestat constant opinii radical antioccidentale, aceasta arătându-și disponibilitatea de a lupta de partea fundamentaliștilor islamici. „De asemenea, la indicațiile colaboratorilor străini, suspecta a recepționat și a început să folosească și o serie de aplicații de tip VPN, al căror scop este criptarea comunicațiilor dintre părți. Totodată, suspecta și-a arătat disponibilitatea de a facilita venirea în România a unora dintre cetățenii străini cu care se află în legătură și există suspiciunea că a început să recepționeze diferite sume de bani de la colaboratorii săi”, a mai precizat DIICOT.
Coronavirus: UE ar trebui să împartă vaccinurile cu vecinii săi, susțin 13 state membre, între care și România
Uniunea Europeană ar trebui să trimită vaccinuri împotriva COVID-19 în statele balcanice vecine și să facă mai mult pentru combaterea coronavirusului în țările din Parteneriatul Estic, afirmă într-o scrisoare comună expediată miercuri Comisiei Europene miniștrii de externe din 13 state membre. Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Suedia susțin că UE nu va fi în siguranță față de COVID-19 până când țările de la frontierele lor nu-și vor putea reveni și ele din pandemie. “Sprijinim cu tărie eforturile și inițiativele statelor membre și ale Comisiei Europeni de a împărți vaccinurile din contractele alocate cu cei mai apropiați vecini ai UE, precum țările din Balcanii de Vest”, au precizat miniștrii în scrisoarea din 6 ianuarie, care a fost făcută publică. Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a declarat separat că este “datoria noastră să întindem o mână de ajutor partenerilor UE din Est, Balcanii de Vest și alte regiuni”.
Statele UE au lansat campanii pe vaccinare în masă pe 27 decembrie, dar țările din Balcani, mai sărace decât statele UE, nu și-au putut negocia același acces la vaccinurile anti-COVID cu fabricanții de medicamente. Alte guverne ale unor state vecine nu au un calendar clar al unor campanii de inoculare naționale.
Comisia Europeană susține că a primit scrisoarea și că va răspunde guvernelor care i-au trimis-o, afirmând în briefingul cotidian de presă că în prezent caută căi de a ajuta țările din Balcani și alte state vecine, inclusiv Georgia și Ucraina.
Cele șase state balcanice, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia, sunt considerate viitoare membre UE, notează Reuters. Ca în mare parte a continentului, numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 a crescut spectaculos în Balcanii de Vest din octombrie, spitalele fiind copleșite de numărul de pacienți. Scrisoarea trimisă miercuri face apel la Bruxelles să ofere un ajutor similar țărilor care participă la Parteneriatul Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
IPS Teodosie, vizat de o plângere penală pentru “zădărnicirea combaterii bolilor”
La sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța a fost înregistrată, miercuri, o plângere penală pe numele Arhiepiscopului Tomisului pentru zădărnicirea combaterii bolilor, legată de slujba de Bobotează care a fost oficiată de IPS Teodosie. Documentele vor fi predate de polițiști către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța pentru continuarea cercetărilor.
Arhiepiscopia Tomisului a reacționat în urma acestei plângeri penale, pe care o consideră neîntemeiată din mai multe motive. Astfel, Arhiepiscopia a precizat că, potrivit legislației, pelerinajele și procesiunile religioase sunt permise, iar la eveniment au fost prezenți polițiști și jandarmi care s-au asigurat de respectarea normelor sanitare în vigoare.
“ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nu poartă răspunderea păstrării distanței fizice sau a purtării măștii din partea participanților la slujbă, aceste responsabilități fiind ale fiecărui participant în parte”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei Tomisului.
Mii de credincioși au participat la slujba de Bobotează de la Constanța. Ei au pornit de la Catedrala Arhiepiscopală către Portul Tomis, acolo unde a avut loc ceremonia, fiind însoțiți de preoți și de Arhiepiscopul Tomisului care a parcurs acel drum într-o caleașcă trasă de doi cai. În Portul Tomis mai multe echipe de jandarmi s-au aflat în mulțime și au încercat să îi determine pe participanții la evenimentul religios să păstreze distanța fizică și să poarte corect masca de protecție.
Oficial: Fostul ministru al Mediului, urmărit penal
Fostul ministru al Mediului Costel Alexe este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită și instigare la delapidare. În același dosar este urmărită penal și o persoană cu funcție de conducere într-o societate din siderurgie, pentru dare de mită și delapidare. Alexe ar fi pretins de la acea persoană produse din tablă, pentru a aloca gratuit acelei fabrici certificate de emisii de gaze cu efect de seră și a monitoriza măsurile de închidere a unei halde de zgură. Costel Alexe ar fi primit acele produse, în cantitate de 22 de tone și în valoare de 103.000 lei, la o firmă administrată de o rudă a sa. “În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis ieri. Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE. “Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă a ministrului. Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei și reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului”, spun procurorii DNA.
Ministrul Justiției: Nu este oportună creșterea vârstei de pensionare a magistraților
Ministrul Justiției, Stelian Ion, afirmă că, în urma analizei făcute cu privire la subiectul vârstei de pensionare a magistraților, a ajuns la concluzia că nu este oportună creșterea vârstei de pensionare a acestora. “Însă voi propune abrogarea textului de lege adoptat în anul 2018 referitor la pensionarea anticipată. Prioritatea pe termen mediu va fi aceea de a găsi soluții pentru încurajarea oamenilor să rămână de bunăvoie în sistem”, susține el. Actul normativ la care face referire ar urma să intre în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2022.
Ministrul Justiției Stelian Ion declara, în urmă cu o săptămână, că ministerul va propune creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, astfel încât aceștia să nu mai poată ieși la pensie la 48 de ani. “Cu tot respectul, cred că abia de la această vârstă magistrații sunt în toată puterea, au experiență deplină și pot da cel mai mult justiției”, afirma ministrul.
Preot catolic: Aghiasma e împotriva dracilor, vaccinul e împotriva COVID
Părintele Francisc Doboș, care slujește la Catedrala Sfântul Iosif din București, a scris un mesaj pe Facebook pentru credincioși, prin care le cere să nu confunde aghiasma cu vaccinul contra COVID-19.
„Aghiasma e împotriva dracilor. Vaccinul împotriva covidului. Ok?! Nu le confundați. Dar pot fi administrate simultan. Bonus: luată pe stomacul gol, aghiasma îndepărtează conspirațiile și înmoaie inimile împietrite”, a scris preotul pe Facebook.
Anchetă la Jandarmerie în cazul protecției oferite lui Cumpănașu în 2019
Corpul de control al ministrului de Interne face verificări la Jandarmerie pentru a elucida modul în care instituția a ajuns să îi ofere lui Alexandru Cumpănașu protecție și un autoturism de lux în 2019, au declarat surse din Jandarmerie.
Ancheta Corpului de control a fost declanșată de un raport din august 2020 al Curții de Conturi, care a stabilit un prejudiciu de 400.000 de lei în bugetul Jandarmeriei ca urmare a creării dispozitivului de protejare a lui Cumpănașu. Mihai Fifor, ministrul PSD de Interne de la acel moment, a fost cel care a decis realizarea dispozitivului de protecție. Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2019 în urma ultra-mediatizării crimelor de la Caracal, a fost singurul român care a beneficiat în acel an de protecție de la Jandarmerie, potrivit unui răspuns oficial al instituției.
Trei angajați de la Infecțioase Timișoara, cu COVID-19 după ce au primit vaccinul
Un medic, un asistent si o a treia persoană, angajată în rândul personalului auxiliar la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș“ din Timișoara, au fost depistați pozitiv cu COVID-19, după ce au primit prima doză de vaccin împotriva virusului SARS CoV-2. Managerul unității medicale, medicul Cristian Oancea, a declarat că cei trei se aflau în cursul bolii când au primit vaccinul, dar că nu prezentau simptome. “Era în cursul bolii deja. Am vaccinat aceste persoane și când au prezentat simptome minore, le-am găsit pozitive. Dar nu este în contextul vaccinării. Credem că dinainte au contactat virusul, dar erau asimptomatici. Acum sunt stabili, au simptome minore”, a declarat medicul Cristian Oancea, pentru News.ro.
Este vorba despre un medic, un asistent și o a treia persoană, angajată în rândul personalului auxiliar. Până acum, la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș“ din Timișoara, 500 de persoane, din rândul angajaților, au primit prima doză de vaccin împotriva COVID-19.
