MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Studiu comandat de guvernul Dăncilă: Nu salariile mari opresc exodul de creiere
Un studiu comandat de România în contextul Președinției Consiliului UE și realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS) arată că salariile mari și taxele mici nu mai sunt singurele motive care determină migrația masivă a populației calificate din estul Europei spre alte țări.
O constatare importantă este că, odată cu reducerea diferențelor salariale între state, factorii structurali devin mai importanți în decizia de a emigra. Statele care au cele mai mari probleme în a spori calitatea vieții cetățenilor lor, prin cheltuieli publice eficiente și prin furnizarea de bunuri publice de înaltă calitate, pot suferi cele mai mari pierderi cu forța de muncă. Totodată, studiul arată că, deși emigranții contribuie semnificativ la PIB-ul țărilor gazdă și veniturile lor pot aduce beneficii considerabile celor care au rămas acasă, efectele negative ale exodului de creier lasă urme puternice pe plan economic și social. Plecarea forței de muncă calificate erodează baza de impozitare, făcând mai dificil pentru guverne să finanțeze cheltuielile curente și să acopere datoria publică.
România are cea mai mică densitate de medici din UE
Analiza realizată de CEPS la comanda României arată că mobilitatea cetățenilor UE a crescut substanțial în ultimii ani. Aproape 4% din cetățenii UE cu vârsta activă (20-64 ani) locuiesc acum într-un alt stat membru decât cel de origine (pentru anul 2017 cifra este de 3,8%). Această cotă a crescut cu aproximativ 50% în ultimii 10 ani, dat fiind că în 2007 procentul nu depășea 2,5%. Datele arată diferențe foarte mari între țări: dacă în Germania fenomenul nu depășește 1%, în România se apropie de 20%. Mai exact, în țara noastră fluxul a ajuns la aproximativ 1% pe an, ba chiar în anumiți ani depășind 1,5%. Procentul este cu mult mai mare decât fluxul de cetățeni din statele vecine, din Europa Centrală și de Sud-Est, după 2010.
O problemă uriașă o ridică emigrația în masă a unei anumite categorii profesionale, de exemplu, ingineri, medici sau asistente medicale, deoarece aceste categorii ajută la furnizarea de servicii critice populației țării respective. Comisia Europeană (2018) raportează că România este sursa a aproape jumătate din toată asistența medicală ce a emigrat în UE, Italia reprezentând țara principală de destinație.
România are cea mai mică densitate de medici din UE după ce aproximativ 25% din medici au părăsit țara.
De ce pleacă?
Pe lângă diferențele salariale și de șomaj, există factori de natură structurală pentru care oamenii decid să se mute în altă țară.
Analiza CEPS arată că emigranții, în special cei cu abilități profesionale și calificări, părăsesc țările unde instituțiile publice sunt slăbite și merg spre statele unde acestea funcționează. Calitatea instituțiilor contează mai mult pentru emigranții calificați, în timp ce emigranții necalificați par să fie atrași de beneficiile sociale generoase din țările spre care se îndreaptă. Dincolo de calitatea instituțiilor, cercetările recente au subliniat că standardul de viață și așteptările legate de oportunitățile economice individuale pot influența intențiile de a se muta într-o altă țară. Relevante nu sunt doar standardul general de viață sau cel care vizează zona în care trăiește, ci oportunitățile pentru copiii, satisfacția față de venitul gospodăriei și încrederea în alegerile naționale.
Inclusiv BERD (2018) a analizat rolul facilităților urbane în luarea deciziilor privind emigrația. Studiul sugerează că, dacă oamenii sunt mai satisfăcuți de calitatea aerului și a apei, educația, asistența medicală, de locuințele și infrastructura rutieră în țara de origine, ei își reduc cu o treime intenția de a emigra. Aceasta este echivalentă cu o majorare salarială ce ar diminua diferențele salariale dintre țările de origine și de destinație cu aproximativ 70%.
Vestea bună este că diferențele salariale între țările destinatare și cele de origine nu mai sunt atât de mari. De exemplu, raportat la salariile din Italia, veniturile angajaților din România au crescut de la aproxanual, cu aproximativ 50 de miliarde de euro în valoare adăugată la economiile țărilor gazdă, oferind astfel o contribuție importantă la economia eur
imativ 30% în 2007 la aproximativ 45% în 2015 și se estimează că vor crește la aproape 60% până în 2020.
Muncitorii care au emigrat din Polonia și România contribuie fiecare,
opeană.
Toader, numit “impotent, laș și iresponsabil”de un coleg infractor
Ieșit recent din închisoare, social-democratul Adrian Severin l-a atacat pe ministrul Justiției pentru că întârzie să adopte ordonanțele în favoarea penalilor
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a explicat sâmbătă că „în lipsa urgenței, nu poate fi adoptată o ordonanță de urgență”. „Simple precizări! Sunt obligatorii deciziile CCR care au fost pronunțate în controlul a posteriori, față de o normă juridică în vigoare. Nu sunt obligatorii deciziile CCR care au fost pronunțate în controlul a priori, față de proiecte de lege. PS: Legiuitorul poate să renunțe la proiectul de lege supus controlului a priori. Dacă legiuitorul continuă procesul de legiferare, atunci trebuie să respecte soluțiile declarate neconstituționale”, a scris Tudorel Toader pe Facebook. Ulterior, el a mai venit cu o precizare: „În lipsa urgenței, nu poate fi adoptată o Ordonanță de Urgență!”
Ieri, Tudorel Toader și Adrian Severin s-au contrat pe Facebook, după ce fostul europarlamentar l-a numit pe ministru „un decident impotent, laș, tranzacționist sau iresponsabil”. ”Dacă o problemă urgentă nu este soluționată urgent de un decident impotent, laș, tranzacționist sau iresponsabil, înseamnă că ea nu este urgentă. Așa ne învață filosoful Tudorel”, a scris Severin pe contul său de Facebook.
A venit replica ministrului, tot pe rețeaua de socializare: „La câte interese are în justiție, mai nou vorbește/ mă critică/ și un anume Severin !”.
„În lipsă de argumente, ministrul Toader adoptă metoda atacului la persoană. Rușine! Am interesul edificării unei justiții echitabile. Opusul celei păstrate de dl Toader”, a replicat Adrian Severin.
Adrian Severin a fost condamnat definitiv, în 16 noiembrie 2016, de instanța supremă, la patru ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de luare de mită și trafic de influență. Severin a fost eliberat condiționat în 28 februarie 2018 după ce a executat un an și trei luni din pedeapsa de patru ani de închisoare.
Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat vineri, referindu-se la ordonanțele pe tema codurilor penale, că ministrul Justiției trebuie să înțeleagă că nu mai poate continua așa și că acesta a tot anunțat că va da niște ordonanțe de urgență care de fapt nu s-au dat și despre care nici nu crede că avea intenția să le dea vreodată. Dragnea a precizat că este apanajul prim-ministrului să decidă în privința ministrului Justiției.
Blaga: Suntem în competiție cu toți cei care au depus liste electorale
Vasile Blaga, candidat PNL la europarlamentare, a declarat, ieri, la mitingul de la Brașov, că liberalii sunt în competiție nu doar cu PSD, ci cu toți cei care au depus liste electorale, sunt în competiție și cu cei care au spus că dezvoltă economia, „dar să ne ținem departe de fasole”. „Adversarul nostru ca întotdeauna e PSD, care au slogan că cică vor să fie patrioți în Europa, dar de ce nu sunt patrioți în România, de ce nu fac spitale, școli, autostrăzi, de ce l-au dat afara pe singurul lor primar de Doamne ajută, din Ciugud? Acesta e PSD slăbit, dar nu învins. Vom învinge PSD doar dacă vom munci din greu și nu ne vom îmbăta cu apă rece. PNL e pe trend bun, dar nu vă uitați la sondaje, ci la PSD, mergeți din casă în casă și atunci îi vom bate și nu îi vom mai lăsa să-și bată joc de România”, le-a spus Vasile Blaga participanților. Blaga a mai spus PSD trebuie să îl sprijine pe Frans Timmermans, care în fiecare zi îi spune lui Liviu Dragnea că îl dă afară. „Vom fi alături de președintele Iohannis la referendum și în toamnă și vom pune bazele alegerilor locale și parlamentare. Va trebui să scoatem un scor cu care să guvernăm, că m-am săturat să guvernăm cu doar 5-6 voturi, poate, poate facem majoritate. Suntem în competiție nu doar cu PSD, suntem în competiție cu toți cei care au depus liste electorale, suntem în competiție și cu cei care au spus că dezvoltă economia, dar să ne ținem departe de fasole”, a încheiat Blaga.
Marea Neagră “distribuie” droguri pe litoralul românesc
Peste 130 de kilograme de droguri au fost găsite de autorități pe litoral la sfârșitul acestei săptămâni, ampla operațiune de căutare a coletelor continând și ieri. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța au anunțat că pe litoralul Mării Negre se desfășoară în continuare operațiunea de căutare a pachetelor susceptibile a conține droguri. Astfel, în zilele de 5 și 6 aprilie, pe litoral autoritățile au depistat și ridicat 131 de kilograme de droguri. Cele mai recente pachete au fost găsite sâmbătă noaptea la Agigea, iar duminică dimineața colete au fost găsite la Eforie, Olimp, 23 August, Costinești și în Constanța, zona Pescărie. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției Române, Georgian Drăgan, a declarat sâmbătă după-amiază, în stațiunea Mamaia, că la aceasta acțiunea participă 300 de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne. El a menționat că au fost găsite pachete cu droguri inclusiv pe mare. “Tocmai de aceea această operațiune a beneficiat de sprijinul a două elicoptere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dar și a 14 ambarcațiuni din cadrul Poliției de Frontieră. S-au folosit, bineînțeles, și scafandri în aceste căutări de astăzi. Operațiunea este în derulare și sperăm să găsim toate coletele care conțin droguri pentru a înlătura orice potențial pericol la adresa cetățenilor din Constanța”, a precizat purtătorul de cuvânt al IGPR.
El a precizat că după captura de la Sfântu Gheorghe, când au fost găsite 800 de kilograme de droguri, autoritățile au mai descoperit alte 200 de kilograme.
Fiul lui Andrei Pleșu, cercetat sub control judiciar
Fiul lui Andrei Pleșu, Mihai Pleșu, implicat într-un dosar de trafic și consum de droguri, a fost eliberat și va fi cercetat sub control judiciar.
Măsura a fost dispusă pentru 60 de zile. Judecătorii au respins măsura arestului preventiv pentru toate cele opt persoane implicate în dosar. Mihai Pleșu a părăsit arestul IPJ Iași duminică noapte. El respinge acuzația de trafic de droguri de risc, pe care i-au adus-o procurorii. „N-am înțeles nici ce mi s-a întâmplat. Nu mi s-a părut normal nici cum s-a abordat problema. Le-am spus inclusiv celor care m-au ridicat: puteați să dați un telefon sau puteați să-mi trimiteți o citație, am răspuns întotdeauna prompt absolut oricărei intervenții. Eram cu copilul mic pe care din păcate eu nu îmi permit, atât de bun traficant de droguri sunt, că nu-mi permit să las copilul cu cineva acasă. Asta e! O să vedem ce se întâmplă și să sperăm că o să iasă măcar o dată în România adevărul la iveală, că de cele mai multe ori nu se întâmplă asta”, a declarat Mihai Pleșu.
„Pentru domnul Mihai Pleșu s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. El respinge vehement toate aceste acuzații. De altfel, nici la dosarul cauzei n-am văzut astăzi probe. Din punctul meu de vedere, nu sunt probe care să susțină aceste acuzații ale procurorului. Nu există nicio probă din care să rezulte măcar o întâlnire, un trafic de droguri în 7 luni de zile de când durează această anchetă”, a declarat, la rândul ei, Sandra Grădinaru, avocata lui Mihai Pleșu.
Pentru ceilalți șase suspecți, doi originari din Iași, trei din București și un cetățean britanic, judecătorii au dispus măsura arestului la domiciliu. Aceștia au părăsit arestul IPJ Iași înainte că magistrații să ia o decizie, deoarece le expirase ordonanța de reținere. Avocații spun că nu există probe care să arate că se poate vorbi de o rețea infracțională și că Mihai Pleșu era doar amic cu o parte dintre suspecți.
