MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: Românii se tem de corupție și de ruși
Doar 12% dintre conaționali cred că aderarea la UE a adus mai degrabă dezavantaje
Românii consideră că cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventual război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obține controlul asupra Transilvaniei. Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre românii doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel, conform unui sondaj de opinie INSCOP Research.
Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund. În topul țărilor vecine care pot fi considerate prieten conduce Republica Moldova cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria cu 40%, respectiv 27,1%.
64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obține controlul asupra Transilvaniei. De asemenea, 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.
Încredere în NATO și SUA
Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.
În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și SUA ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.
Majoritatea românilor (61,4%) consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.
Respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă țară, cred că aliații noștri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspuns negativ, 19,3% nu cred că exista pericolul ca România sa fie atacată, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.
“Ne jucăm de-a țara-n bumbi”
n afirmația aparține fostului judecător constituțional Augustin Zegrean după ce CCR a amânat pentru a patra oară o decizie în cazul completurilor specializate, speță care l-ar putea salva pe Dragnea de o condamnare în dosarul angajărilor fictive
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, ieri, pentru 5 iunie, pronunțarea în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților. Pronunțarea a fost amânată prima dată în 10 aprilie, pentru a doua zi. Și în data de 11 aprilie pronunțarea a fost amânată pentru 19 aprilie, când a fost din nou amânată. Noul termen este stabilit pentru data de 5 iunie.
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuțiile. Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Florin Iordache reclama “refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate”.
O hotărâre favorabilă a CCR l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive. Lipsa completului specializat a fost invocată de avocații liderului PSD, care au cerut desființarea sentinței de condamnare și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.
Augustin Zegrean: Am impresia că se fac jocuri
Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că o nouă amânare, a patra, dispusă de CCR pe sesizarea pe tema constituirii completurilor specializate nu se justifică din punct de vedere al dificultății dosarului și că, de regulă, o astfel de cauză se judecă de la primul termen. Fostul președinte al Curții Constituționale afirmă că s-a mai întâmplat o sigură dată ca CCR să amâne o decizie de atât de multe ori, în 2006, într-un dosar legat de privatizarea Băncii Comerciale, pe motiv că unul dintre judecătorii constituționali demisionase, rămăseseră doar 8 judecători și nu au putut forma o majoritate. El spune că nu se aștepta la o nouă amânare, că nu își amintește să mai fi existat atât de multe amânări la CCR pentru astfel de situații și că, de regulă, astfel de dosare se judecă de la primul termen. “Înalta Curte nu poate sta după ei până când iau ei decizia. Ne jucăm de-a țara-n bumbi. Nu se poate așa ceva, când știi că toată lumea așteaptă o astfel de decizie, iar Înalta Curte a găsit un bun prilej să nu judece, să nu dea sentința. Nu e corect nici că instanța supremă stă după ei, magistrații pot judeca foarte bine. Instanța supremă ar avea o justificare dacă completul care judecă dosarul ar fi invocat o excepție de neconstituționalitate. O fac pentru că vor să o facă. Între timp se pensionează un judecător, fac un nou complet și tot așa”, a declarat Zegrean, citat de hotnews.ro. El mai spune că are impresia că se fac jocuri și că și CCR, și instanța supremă își vor o justificare pentru aceste amânări, justificări care “pentru unii vor fi foarte bune, iar pentru alții vor fi discutabile și criticabile”.
Mazăre, ironizat de Reprezentanța CE la București
Reprezentanța Comisiei Europene la București a scris ieri pe Facebook despre importurile de mazăre ale UE din Republica Madagascar, în condițiile în care, în cursul serii, fostul primar al Constanței Radu Mazăre urma să fie adus la București ca urmare a extrădării din Madagascar. “În 2018, Uniunea Europeană a importat 179.000 de kilograme de mazăre din Republica Madagascar, cu o valoare totală de peste 800.000 de euro”, a scris Reprezentanța CE. Fostul primar al Constanței Radu Mazăre este în custodia polițiștilor români, a anunțat ieri dimineață IGPR. Mazăre a fost arestat în 8 mai, în Madagascar pentru șase zile, ceea ce a impus declanșarea procedurii de urgență pentru extrădarea sa. Fratele lui Radu Mazăre, Alexandru Mazăre, a afirmat ieri, referindu-se la cei care se bucură de situația fostului primar, că se roagă ca toți acești oameni să aibă parte în viața lor de dreptatea pe care Radu Mazăre a avut-o în procesul în care a fost condamnat definitiv. În ceea ce privește situația actuală a fratelui său, preluat deja de autoritățile române, din Madagascar și așteptat la București, el a precizat: “Nu am niciun fel de detaliu. E în avion, de unde să știu?”.
Peste un milion de vizitatori la nivel național, la Noaptea Muzeelor 2019
Evenimentul Noaptea Muzeelor, care a avut loc sâmbătă, a atras peste 1.000.000 de vizitatori la nivel național și a propus publicului expoziții în diferite muzee, intervenții și experiențe artistice, proiecții, dans, piese de teatru și concerte. Anul acesta, în București, au fost și spații nou intrate în circuit printre care se numără Muzeul de Artă Recentă (MaRe), Muzeul Recordurilor Românești, Muzeul Tablourilor în Mișcare, oferit de Qreator, dar și cel mai mic muzeu mobil, organizat de Corul Național de Cameră - “Marin Constantin”. În București au fost peste 50 de muzee și spații expoziționale neconvenționale, iar în restul țării numărul acestora a depășit 150. Această ediție a stat și sub semnul unei serii de proteste manifest care au avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă în legătură cu lipsa de finanțare din segmentul cultural. “Ministerul Finanțelor și cel al Culturii au decis că nu este nevoie de cultură și că finanțarea ei nu este prioritară. 30% din bugetul legitim al AFCN a fost tăiat și, astfel, 70 de proiecte au pierdut finanțarea după ultimul apel de proiecte deși, teoretic, ele erau proiecte câștigătoare. Printre “beneficiarii” acestui abuz al celor două ministere se numără și muzeele.
Cerem 100% cultură pentru toți așa cum ați văzut de Noaptea Muzeelor scris pe cele 10.000 de programe distribuite și pe stickerele oferite de noi. Oamenii au nevoie de cultură, au nevoie de muzee. Am demonstrat asta de Noaptea Muzeelor, atunci când orașele și localitățile mai mici din țară înfloresc și se transformă. Părinți cu copii, oameni de orice fel, unii aflați pentru prima oară în viața lor într-un muzeu, toți cu programul în mână, vorbesc despre artă, colecții, muzee, muzică, dans, experimente, spectacole. Ceea ce noi, muzeele și prietenii noștri, reușim să facem împreună demonstrează cum cultura schimbă vieți și scoate tot ceea ce este mai frumos din oameni. Pentru toate acestea, solicităm public Guvernului țării să investească în cultură, să investească în muzee, să investească în sectorul cultural independent. Este una dintre cele mai sigure investiții pentru că înapoi noi oferim ceea ce nimeni nu poate oferi, o societate vie și umanizată, ținută departe de orice formă de alienare”, a declarat managerul Nopții Muzeelor, Dragoș Neamu.
Orban: Prefecții îi forțează pe primarii PSD să ceară boicotarea referendumului
Liberalii acuză PSD că face presiuni asupra primarilor și funcționarilor din administrație să nu voteze la referendumul convocat de președintele Iohannis odată cu alegerile europarlamentare. “Avem informații din toate județele că prefecții și președinții de consilii județene încearcă să-i forțeze pe primarii partidului de guvernământ să se așeze în fața secțiilor de votare și să le ceară cetățenilor care vin la vot să nu voteze la referendum, încălcând grav legea”, a declarat, ieri, liderul PNL, Ludovic Orban. În acest context, el a anunțat că PNL va lansa marți un site, opreștefrauda.ro, unde românii pot transmite informații referitoare la tentative de fraudare sau de boicotare a alegerilor europarlamentare și a referendumului.
Ludovic Orban a făcut apel la români să voteze la referendumul de duminică.
