MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: 77,1% dintre români sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului
Mai mult de trei sferturi dintre români sunt total de acord sau oarecum de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, iar aproape 50% sunt de acord cu reducerea salariilor personalului bugetar, indică rezultatele barometrului INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai.
Aceleaşi date mai relevă că peste 25% dintre cei chestionaţi susţin reducerea investiţiilor, însă mai mult de jumătate se declară împotriva unei astfel de măsuri.
Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului (altele decât cele cu angajaţii)
Întrebaţi în ce măsură ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului (altele decât cele cu angajaţii), 58.4% dintre respondenţi spun că ar fi total de acord cu o astfel de măsură, 18.8% că ar fi oarecum de acord (în total, 77,1%), 5.2% oarecum împotrivă, iar 13.7% total împotrivă. 4% nu ştiu sau nu răspund. Sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului în special: votanţii PNL şi ai USR (aproximativ 90% dintre alegătorii acestor partide, dar şi peste 65% dintre votanţii PSD şi AUR), bărbaţii, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi angajaţii la stat.
Reducerea personalului din sectorul bugetar
Întrebaţi în ce măsură ar fi de acord cu reducerea personalului din sectorul bugetar, ca soluţie de reducere a deficitului bugetar, 46.7% dintre români spun că ar fi total de acord, 20.7% oarecum de acord (în total, 67,3%), 7.8% oarecum împotrivă, iar 21.3% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.6%. Sunt de acord cu reducerea personalului din sectorul bugetar în special: votanţii PNL şi ai USR (aproximativ 80% dintre votanţii acrestor partide, dar şi 68%, respectiv 63% dintre votanţii PSD şi ai AUR), bărbaţii, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la privat.
Reducerea salariilor în sectorul bugetar
29.9% dintre respondenţi spun că ar fi total de acord cu reducerea salariilor în sectorul bugetar, 18.5% că ar fi oarecum de acord (în total, 48,4%), 12.5% oarecum împotrivă, iar 35.1% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.Sunt de acord cu reducerea salariilor în sectorul bugetar în special: votanţii USR şi ai AUR, bărbaţii, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani. Sunt împotriva unei astfel de măsuri mai ales: tinerii sub 30 de ani şi angajaţii la stat.
Reducerea investiţiilor
15.4% dintre români spun că ar fi total de acord cu reducerea investiţiilor, 11.5% că ar fi oarecum de acord (în total, 26,8%), 13.3% oarecum împotrivă, iar 54.5% total împotrivă. 5.4% nu ştiu sau nu răspund. Sunt de acord cu reducerea investiţiilor în proporţii ceva mai mari decât media în special votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară şi locuitorii din rural. Sunt împotriva unei astfel de măsuri mai ales: votanţii PNL, USR, PSD, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urban şi angajaţii la privat.
Creşterea taxelor pentru firme
12.4% dintre cei chestionaţi spun că ar fi total de acord cu majorarea taxelor pentru firme, 13% că ar fi oarecum de acord (în total, 25,4%), 18.5% oarecum împotrivă, iar 51.7% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.4%. Dezacordul faţă de creşterea taxelor pentru firme este puternic (aproximativ 70%) în rândul tuturor cateogriior de populaţie.
”Sprijinul populaţiei pentru diverse măsuri de reducere a deficitului bugetar variază în funcţie de expunerea personală, de percepţia impactului direct asupra veniturilor proprii şi de modul în care este înţeles impactul asupra economiei. Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, altele decât cele cu angajaţii este măsura cea mai populară, 77% dintre respondenţi fiind de total de acord sau oarecum de acord cu această măsură. De asemenea, reducerea personalului din sectorul bugetar întruneşte acordul total sau parţial a 67% dintre participanţii la sondaj, iar reducerea salariilor în sectorul bugetar întruneşte acordul a puţin sub jumătate dintre respondenţi (48%). Cea mai puternică opoziţie a populaţiei se manifestă faţă de reducerea investiţiilor (doar aproximativ 27% sunt de acord cu această măsură), înţeleasă probabil şi ca o sursă de blocare a dezvoltării economice, respectiv faţă creşterea taxelor pentru firme (doar aproximativ 25% sunt de acord total sau parţial cu această măsură). Creşterea taxelor pentru firme este probabil interpretată atât ca o frână pentru economice, cât şi ca o sursă de scădere a veniturilor şi mărire a preţurilor, ceea ce ar avea un impact direct asupra unor majorităţi largi din populaţie”, a declarat directorul executiv al INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Nicuşor Dan: De ani de zile plătim o pizza medie şi mâncăm o pizza mare
Preşedintele României, Nicuşor Dan, afirmat, miercuri, după ce a văzut datele de la Ministerul Finanţelor, că România plăteşte o pizza medie şi mănâncă una mare şi a adăugat că această diferenţă trebuie să fie plătită de cineva.
”Dacă vreţi o analogie cu pizza, noi de ani de zile noi plătim o pizza medie şi mâncăm o pizza mare. Cam asta este analogia şi bineînţeles că diferenţa asta trebuie să fie plătită de cineva. Chestiunea este că un lucru bun care s-a întâmplat în ultimii ani este creşterea încasărilor raportat ca procent din Produs Intern Brut. Deci suntem undeva la 30%, am plecat de pe la 26% şi pe măsură ce o să consolidăm ANAF-ul, pe măsură ce reducem din evaziunea fiscală procentul ăsta o să crească”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că au crescut cheltuielile statului mai mult faţă de cât îşi permitea România. Anul trecut, Nicuşor Dan, la vremea respectivă primal al Capitalei, a folosit feliile unei pizza pentru a explica cum se împarte bugetul între Primăria Generală şi cele de sector şi a demonstra că Primăria Bucureşti rămâne cu foarte mici venituri.
Nu ne permitem experimente, nu ne permitem alegeri anticipate
Nicuşor Dan a fost întrebat, ieri, și de ce se aşteaptă ca aceleaşi partide care au creat această situaţie economică să rezolve acum problema şi de ce trebuie ca românii care plătesc taxe şi impozite să plătească dezmăţul bugetar din ultimii ani.
”Asta este configuraţia Parlamentului, nu suntem într-o situaţie teoretică, suntem într-o situaţie practică în care trebuie să luăm nişte măsuri rapide. Nu ne permitem experimente, nu ne permitem alegeri anticipate, trebuie să lucrăm cu Parlamentul aşa cum a fost votat de români”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că toţi preşedinţii partidelor au fost de acord că nu mai merge aşa cum a mers până acum. ”În discuţiile pe care le-am avut cu liderii partidelor absolut toţi au fost de acord că nu mai merge cum a mers, că trebuie să facem acele restructurări ale aparatului de stat care sunt normale, că trebuie să reducem indemnizaţiile oamenilor care sunt în diferite consilii de administraţii, că trebuie să tăiem totul felul de sinecuri. Problema este că există nişte ajustări, trebuie să comasăm foarte multe instituţii, de exemplu, deconcentrate, problema este că avem nevoie de cel puţin şase luni pentru ca multe din lucrurile astea tehnice să poată să fie realizate”, a explicat preşedintele României.
„Nu se pot face comasări de instituţii în 30 de zile”
Preşedintele României mai susţine că unele comasări de instituţii nu pot fi făcute imediat, ci în câteva luni, şi precizează că trebuie luate măsuri rapide pentru scăderea deficitului. ”Pentru a face aceste lucruri e nevoie de şase luni. Nu se pot face comasări de instituţii în 30 de zile. Ai nevoie de o analiză. Până la 30 iunie vrem să venim cu un set de măsuri, inclusiv cu un pachet de acte normative. Apoi guvernul să vină cu ajustări a aparatului de stat aplicabile de la 1 ianuarie", a adăugat Nicuşor Dan.
Preşedintele Dan, despre supraimpozitarea pensiilor mari: O pensie de 10.000 de lei este o pensie mare
Preşedintele României, Nicuşor Dan, consideră că o pensie de 10.000 de lei este una mare şi a precizat că nu va face declaraţii despre eventuala supraimpozitare a acestor pensii ”până când nu vom agrea pe tot pachetul pentru că astfel nu o să discutăm decât de ipoteze care sunt luate în calcul”.
Nicuşor Dan a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, de către jurnalistul Sebastian Zachmann, ce înseamnă pentru el o pensie mare, în contextul în care se discută de impozitarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei.
”Nu pot să vă răspund la întrebarea asta. Poate, nu ştiu...Ce înseamnă mare în limba română?”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a fost întrebat cum i se pare acest prag de 10.000 de lei.
”O pensie de 10.000 de lei este o pensie mare. (...) Sunt mulţi oameni care sunt implicaţi în discuţiile astea, am spus că nu voi face declaraţii până când nu vom agrea pe tot pachetul pentru că altfel nu o să discutăm decât de ipoteze care sunt luate în calcul”, a răspuns preşedintele României.
Întrebat dacă această supraimpozitare a pensiilor de peste 10.000 de lei a fost una dintre măsurile discutate, Nicuşor Dan a afirmat: “Asta am confirmat mai devreme, că este una din măsurile care este pe masă”.
Gabriela Firea: România încă este codaşă la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimii ani
Europarlamentarul PSD Gabriela Firea afirmă că România încă este codaşă la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimii an iar cel mai recent index european ne situează mult sub media UE, cu un indice de 57,5 puncte din 100. Europarlamentarul precizează că a interpelat Comisia Europeană, solicitând măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrelor de gen, identificarea şi alocarea de fonduri europene pentru România, precum şi sprijin pentru toate statele membre care înregistrează un indice scăzut.
”România încă este codaşă la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimii ani. S-a muncit enorm, dar mai avem de lucru. Cel mai recent index european ne situează mult sub media UE, cu un indice de 57,5 puncte din 100. Cifrele sunt alarmante şi ne lovim zilnic de stereotipuri şi prejudecăţi”, arată Gabriela Firea, într-o postare pe Facebook.
Europarlamentarul PSD precizează că a interpelat Comisia Europeană, solicitând măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrelor de gen, identificarea şi alocarea de fonduri europene pentru România, precum şi sprijin pentru toate statele membre care înregistrează un indice scăzut.
”Realitatea nu este deloc uşoară pentru femei, care câştigă, în medie, cu 13% mai puţin decât bărbaţii. Acest lucru înseamnă că femeile care muncesc un an întreg ajung să lucreze gratuit în ultimele două luni, spre deosebire de bărbaţi. Chiar dacă ţara noastră obţine punctaje bune în domenii precum veniturile (72,8 puncte), accesul la servicii de sănătate (70,4 puncte), timpul liber (69,2 puncte) şi muncă (55,4 puncte), rezultatele rămân sub media europeană, de 71 de puncte”, menţionează Firea. Ea mai spune că cele mai mari decalaje se înregistrează în domeniul accesului la funcţii cheie, de conducere (32,8 puncte), al violenţei domestice (36,5 puncte) şi al competenţelor (55,4 puncte).
Bărbați audiați pentru că furau bani de la bătrâni după ce pretindeau că sunt medici și intrau în locuințe
Doi bărbați au fost depistați în urma perchezițiilor și duși la audieri într-un dosar penal de furt calificat și tentativă la furt calificat, după ce au sustras sume de bani din casele unor bătrâni unde intrau sub pretextul că sunt medici. 'Doi bănuiți, sub pretextul oferirii unor cadouri și folosind calitatea mincinoasă de medic, ar fi pătruns în locuințele victimelor - persoane în vârstă - și ar fi sustras 6.000 de lei, respectiv ar fi încercat să sustragă sume de bani. Din cercetări s-a stabilit că faptele ar fi fost comise în data de 2 mai, respectiv 8 mai', informează un comunicat al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), transmis, miercuri, Agerpres. În vederea administrării materialului probator, miercuri a fost pus în executare un mandat de percheziție domiciliară. 'Bănuiții au fost depistați și conduși la audieri, față de aceștia urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun', arată sursa citată. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 12 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat (două acte materiale) și tentativă la infracțiunea de furt.
