MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Siegfried Mureșan: Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene
Un alt lider PNL, Rareş Bogdan, anunță „amănunte incendiare” despre situaţia financiar-economică a României
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține într-o postare pe pagina sa de Facebook că premierul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene.
„Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 – 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de pre-finanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, susține liberalul.
Mureșan spune că blocajul absorbției ”este strict o problemă de voință politică”, nu de capacitate instituțională.
”România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a mai scris Mureșan.
Tot ieri, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarant că premierul Marcel Ciolacu ”minte” întrucât ”îi este frică de baronii PSD, care l-au luat captiv”. „PSD vrea toată puterea şi este un pericol mortal pentru România”, a susţinut Rareş Bogdan, într-o postare pe Facebook.
Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, PSD nu s-a schimbat, ”deşi liderii acestuia au încercat să îşi spele imaginea în Europa prin intermediul PNL”.
El a menţionat că va prezenta „amănunte incendiare” despre situaţia financiar-economică în care se află cu adevărat România şi „nepriceperea fostului baron de Buzău în treburile guvernării”.
Utilizarea „problematică” a reţelelor sociale, în creştere în rândul tinerilor europeni
n 28% dintre adolescenţii români sunt afectaţi, potrivit OMS
Utilizarea "problematică" a reţelelor sociale este în creştere în rândul tinerilor europeni, care sunt, de asemenea, mai expuşi riscului de a dezvolta o dependenţă de jocuri, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). "Avem nevoie de acţiuni imediate şi susţinute pentru a ajuta adolescenţii să pună capăt utilizării potenţial dăunătoare a reţelelor sociale, care s-a demonstrat că duce la depresie, agresiune, anxietate şi rezultate şcolare slabe", a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge.
În 2022, 11% dintre adolescenţi (13% dintre fete şi 9% dintre băieţi) prezentau semne de utilizare problematică a reţelelor sociale, comparativ cu doar 7% cu patru ani înainte, conform datelor obţinute de la 280.000 de persoane tinere, în vârstă de 11, 13 şi 15 ani din 44 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Canada.
Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale dependenţei: incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă şi abandonarea altor activităţi în favoarea reţelelor sociale şi consecinţe negative ale utilizării excesive în viaţa de zi cu zi.
Acest fenomen este cel mai răspândit în rândul adolescenţilor români de 13 şi 15 ani, afectându-i pe 28% dintre aceştia. La polul opus, fenomenul este cel mai puţin prezent în rândul adolescenţilor olandezi (3%).
O altă sursă de îngrijorare, o treime dintre adolescenţi joacă jocuri online zilnic, iar 22% dintre ei timp de cel puţin patru ore, a remarcat OMS care a precizat că din întreaga cohortă, 12% dintre adolescenţi prezintă un comportament problematic în ceea ce priveşte jocurile (16% dintre băieţi şi 7% dintre fete).
Agenţia ONU a subliniat, însă, şi avantajele utilizării responsabile a reţelelor sociale, în special legătura dintre cei care împărtăşesc aceleaşi pasiuni şi interese.
Potrivit datelor, 36% dintre tineri au declarat că sunt în contact digital constant cu prietenii lor, acest procent crescând la 44% în rândul adolescentelor de 15 ani.
Tinerii "trebuie să domine reţelele sociale şi să nu lase reţelele sociale să îi domine", a subliniat Azzopardi-Muscat.
După doctorat, șeful SIE a plagiat masiv și o carte
Gabriel Vlase, șeful Serviciul de Informații Externe (SIE), a plagiat cel puțin 64 de pagini într-o carte pe care a publicat-o în 2012, la editura RAO, scrie Emilia Șercan în Press One. Cu o zi în urmă, jurnalista a dezvăluit că Vlase și-a plagiat și teza de doctorat.
Cel puțin 64 de pagini din volumul „Elemente de geopolitică și relații internaționale” sunt plagiate de șeful spionajului dintr-un curs universitar semnat de generalul-maior (r) Paul Ionescu, fost adjunct al directorului SIE în perioada 2001 – 2003, potrivit Emiliei Șercan. Generalul Ionescu a fost un apropiat al lui Gabriel Vlase, căruia i-a fost consilier pe vremea când actualul șef al SIE s-a aflat la conducerea Comisiei speciale de control a SIE din Parlamentul României.
Două dintre secvențele de text plagiate din cursul lui Ionescu depășesc 23, respectiv 30 de pagini consecutive.
În Introducerea volumului, directorul SIE face mențiunea că „lucrarea de față reunește note de curs utilizate de autor în lucrul cu studenții la disciplina «Geopolitică și relații internaționale», care se bucură de o atenție tot mai mare în mediile universitare și în cautările de documentare”.
Într-o discuție cu PressOne, directorul SIE a explicat că, în perioada în care era deputat, a fost invitat să țină un curs la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, de al cărei nume nu a fost foarte sigur, însă.
Șeful SIE a mai spus și că era invitat la diverse universități pentru discuții cu studenții și prezentări, pe care le-a păstrat și le-a folosit ulterior pentru un suport de curs.
Volumul „Elemente de geopolitică și relații internaționale” are trecută pe coperta interioră, în fața numelui Gabriel Vlase, titulatura prescurtată de doctor, „dr.”, titlu academic dobândit în 2010 la Academia SRI, printr-o masivă fraudă academică, mai scrie Emilia Șercan. Directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase, a fost numit în funcție de Klaus Iohannis în 2018.
„Vrajitoare”, reținută după ce ar fi înșelat un bărbat să îi dea 7.000 de euro
O femeie de 40 de ani a fost reţinută de poliţiştii din Bucureşti după ce ar fi înşelat un bărbat, prin metode specifice actelor de vrăjitorie, pentru a-i da sume de bani.
Poliţia Capitalei a anunţat, miercuri, că poliţişti de la Secţia 5 au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară, în municipiul Bucureşti, într-un dosar penal de înşelăciune, prejudiciul fiind de aproximativ 7.000 de euro. ”În fapt, la data de 21 august 2024, poliţişti din cadrul Secţiei 5 Poliţie au fost sesizaţi de către un bărbat cu privire la faptul că, în perioada 4-7 august 2024, o persoană, pe care ar fi cunoscut-o în mediul online, prin metode specifice actelor de vrăjitorie, l-ar fi determinat să-i remită diverse sume de bani, fiind cauzat un prejudiciu de aproximativ 7.000 de euro. Din cercetările şi investigaţiile efectuate, s-a stabilit că fapta ar fi fost săvârşită de către o femeie, în vârstă de 40 de ani”, a transmis sursa citată.
În urma percheziţiei, au fost găsite şi ridicate mai multe bunuri de interes în cauză. De asemenea, suspecta a fost dusă la audieri, ulterior fiind reţinută pentru 24 de ore.
Covasna: 54 de urşi vor fi împuşcaţi până la finele acestui an
Un număr de 54 de urşi de pe fondurile de vânătoare din judeţul Covasna vor fi împuşcaţi până la finele acestui an, în baza Legii 242 aprobată de Parlamentul României, a anunţat, marţi, prefectul Raduly Istvan. Acesta a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, potrivit noilor prevederi legislative intrate recent în vigoare, judeţului Covasna i-a fost alocată o cotă de recoltare de 54 de exemplare pentru acest an şi 54 pentru anul viitor, iar administratorii fondurilor de vânătoare au depus deja cereri pentru extragerea a 53 de urşi.
"A fost aprobată Legea 242 din 2024, care a completat Legea vânătorii 407/2006 şi care clar a stabilit care este numărul de urşi pe care putem să-i recoltăm în judeţul Covasna: 54 pentru anul 2024 şi tot 54 pentru anul 2025. La nivelul judeţului Covasna sunt 34 de fonduri de vânătoare, care sunt gestionate de către 16 asociaţii de vânători, iar la ora actuală s-au depus cereri de către asociaţiile vânători pentru 53 de urşi din cei 54 ca să fie recoltaţi, împuşcaţi. Toate 53 au primit autorizaţie. Am ajuns ca, pe lângă acele exemplare care ne creează probleme şi care încă din 2021 pe baza OG 81 puteau să fie recoltate după toată procedura premergătoare, acum avem clar stabilit un număr de 54 de exemplare, care este, dacă nu mă înşel, a doua sau a treia cotă a nivel naţional, după Harghita şi Mureş", a afirmat prefectul Raduly Istvan.
Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna, Gheorghe Neagu, a menţionat că, potrivit estimărilor, în judeţ există circa 2.000 de urşi, aceştia înmulţindu-se foarte mult în ultimii zece ani. Neagu a adăugat că pagubele cauzate de urşi au scăzut considerabil în acest an faţă de anul trecut, iar acest lucru s-a datorat, în mare măsură, extragerii urşilor periculoşi.
"Anul trecut am avut 366 de pagube, iar anul acest avem 150 până la ora actuală. Dacă în anul 2023 am avut 1.100.000 valoare a pagubelor, până la ora actuală avem pagube estimate la 306.878 de lei. Cele mai mari probleme sunt la culturile de porumb şi la animale. Dacă în anul 2023 am plătit integral suma de 1.098.592 lei, anul acesta am plătit până la ora actuală 177.293 lei. Avem o restanţă de 129.585 lei, să sperăm că acum, după rectificarea bugetară, vom primi ca să achităm şi această sumă. În judeţul Covasna sunt peste 2.000 de urşi, lucru care se poate demonstra cu metoda ştiinţifică. Deci s-au aruncat tot felul de poveşti pe piaţă, că le-am tăiat pădurile, că le-am distrus habitatele. Nici pe departe. Şi domnul prefect ştie foarte bine, cum ştiu şi eu, că fondul forestier al judeţului Covasna, în 10 ani, a crescut cu 10.000 de hectare. Deci, urşii trebuiau împuşcaţi la timp şi cu cotele adecvate şi nu mai ajungeam aici. Ursoaicele în ultima perioadă au fătat 2, 3 şi chiar 4 pui. Chiar mă uitam în statistică, am plecat de la 1.000 de urşi în 2016 şi am ajuns la 2.000 în ziua de azi. Plătim nişte sume colosale pe despăgubiri, bani care se puteau duce în altă parte, la un cămin, la o şcoală, la un drum, la o autostradă", a spus Gheorghe Neagu.
Apele Române: Viitura de pe Dunăre va ajunge în România în 1 octombrie
Specialiştii de la Administraţia Naţională Apele Române afirmă că viitura de pe Dunăre va ajunge mai târziu decât se estima, adică în 1 octombrie, datorită atenuării în zonele natural inundabile din Serbia. Debitul Dunării la intrarea în ţară era, miercuri, de 6.600 de metri cubi pe secundă şi va ajunge la valoarea maximă de 8.000 de metri cubi pe secundă, în 1 octombrie.
Reprezentanţii Administraţiei Apele Române arată că prognoza a fost elaborată pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo. De aceea, atenuarea este mai mare faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură).
Potrivit sursei citate, în situaţia în care se vor înregistra precipitaţii suplimentare pe afluenţii interiori ai Dunării, la intrarea în ţară, prognoza va fi reactualizată.
Mii de saci, materiale şi utilaje au fost aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării. Totodată, au fost inspectaţi la pas cei 1.100 de kilometri de diguri, precum şi punctele vulnerable care au fost, în funcţie de situaţie, consolidate.
