MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Secția Specială se desființează singură
După ce numirea ei la șefia secției de anchetare a magistraților a fost amânată de șase ori, Adina Florea a renunțat la mandat n parchetul special, înființat la comanda PSD, are zilele numărate după schimbarea guvernului
Adina Florea s-a retras din cursa pentru șefia Secției de investigare a infracțiunilordin justiție, în condițiile în care validarea rezultatelor concursului în urma căruia ea se situase pe primul loc a fost amânată de mai multe ori în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Informația, apărută inițial pe surse, a fost confirmată de CSM. “Doamna procuror Adina Florea a formulat cerere de retragere a candidaturii din procedura numirii in funcția de conducere din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ca urmare a concursului susținut”, a precizat instituția. Plenul CSM a avut de mai multe ori pe ordinea de zi validarea rezultatelor concursului pentru șefia Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, la care Adina Florea s-a situat pe primul loc. De cinci ori ședința s-a amânat din lipsă de cvorum, iar ultima dată votul a fost egal, subiectul urmând a fi reluat în altă sedință a Plenului. Asociația Forumul Judecătorilor din România a anunțat, marți seară, că a centralizat parțial voturile magistraților din adunările generale, iar rezultatele de până acum arată că 80,8% dintre magistrați s-au pronunțat pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), 7,76% pentru menținerea ei, iar 11.43% pentru amendarea normelor juridice care reglementează activitatea instituției. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, săptămâna trecută, că, din punctul său de vedere, SIIJ trebuie ori desființată, ori radical modificată competența ei. De altfel, unul dintre obiectivele PNL odată cu ajungerea la guvernare a fost desființarea acestei secții. El a mai afirmat că, dacă se va repune pe ordinea de zi a plenului CSM numirea Adinei Florea la conducerea SIIJ, votul său va fi “categoric împotrivă”
Moldova: La șase ani de la decizia Curții Constituționale, “limba moldovenească” nu a fost înlocuită cu româna în Constituție
La șase ani de când Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit că limba română este limbă oficială în Republica Moldova și că Declarația de Independență, care stipulează același lucru prevalează asupra Legii supreme, adoptate ulterior, art. 13 al Constituției republicii prevede în continuare că limba oficială este “limba moldovenească”, informează joi Ziarul Național din Chișinău. Unul dintre autorii sesizării depuse la Curtea Constituțională este fostul deputat Valeriu Munteanu, care regretă faptul că, la șase ani de la această decizie istorică din 5 decembrie 2013, “limbă moldovenească” a rămas neclintită în Constituție. “Din păcate, șase ani și multiple bătălii parlamentare nu au fost suficiente pentru a introduce în articolul 13 din Constituție sintagma limba română; nu a fost posibil acest lucru, inclusiv din cauza duplicității și lașității ideologice a celor de la Partidul Democrat (PD), care, în legislatura trecută, au refuzat cu nonșalanță să voteze o inițiativă legislativă (obligatorie) în acest sens”, a scris liderul Uniunii “Salvați Basarabia” pe Facebook. Printre ceilalți semnatari ai sesizării către Curtea Constituțională figurează foștii deputați liberali Ana Guțu, Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Gheorghe Brega și Boris Vieru. Curtea Constituțională a decis că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituției, potrivit căreia limba de stat este cea “moldovenească”. Declarația de Independență, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituția, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii și socialiștii, stabilește că limba de stat se numește moldovenească.
Traian Berbeceanu, numit șeful de cabinet al ministrului de Interne
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, că Traian Berbeceanu va fi numit șeful său de cabinet. Recent, fostul procuror șef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureșan, fostul procuror DIICOT- Nicolae Cean și fostul ofițer al BCCO Alba Iulia, Alin Muntean (suspendat din funcție), au cerut în instanță interzicerea comercializării și republicării cărții lui Traian Berbeceanu, “Radiografia unei mârșăvii judiciare”. În replică, Traian Berbeceanu a postat pe contul său de Facebook o replică dură. “Cam ce nu vreți voi să se afle, măi? Cum ați fabricat probe mincinoase și nelegale împotriva mea, cum m-ați arestat nevinovat, cum mi-ați distrus cariera profesională, cum mi-ați terorizat familia? Și pentru toate astea mai vreți și scuze publice? Vreți blocarea aflării adevărului prin interzicerea cărții?”, a scris Berbeceanu pe contul său, după care a postat un lung pasaj din carte care îi privește pe cei care l-au anchetat. Cartea “Radiografia unei mârșăvii judiciare” a fost scrisă de fostul comisar Traian Berbeceanu și reprezintă perspectiva sa cu privire la dosarul în care a fost arestat. În iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost achitat în primă instanță pentru mai multe infracțiuni, printre care spălare de bani, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare. Decizia nu este definitivă și a fost atacată de procurori. În schimb, Ioan Mureșan (fost procuror șef al DIICOT Alba) și Nicolaie Ioan Cean (fost procuror în aceeași structură) au fost condamnați la 7 ani, respectiv 2 ani închisoare cu executare. Aceștia sunt acuzați că au săvârșit mai multe nereguli în anchetarea polițistului Traian Berbeceanu.
Stănescu: Bătusem palma cu Dăncilă să nu candideze la Președinție
Fosta șefă a PSD s-ar fi răzgândit după o întâlnire tête-à-tête cu Iohannis, susține baronul de Olt
Liderul PSD Olt, Paul Stănescu, spune că relația sa cu Viorica Dăncilă s-a răcit când i-a cerut acesteia să nu organizeze congres al partidului în acest an și să nu candideze la președinție. El susține că, deși inițial Dăncilă a acceptat și au “bătut palma”, fostul premier s-a răzgândit după ce a avut o discuție cu Klaus Iohannis, potrivit Realitatea de Olt. Paul Stănescu, actual secretar general al PSD, numit după demisia Vioricăi Dăncilă, a făcut aceste declarații ieri, într-o conferință de presă la Slatina. “Cu doamna Dăncilă am avut o discuție tête-à-tête, înainte de a accepta propunerea de a fi președinte executiv, după europarlamentare. Am rugat-o două lucruri: unu, să nu facem congres în 2019, ci în ianuarie-februarie 2020, și doi, i-am spus să nu candideze. Am bătut palma, doamna a fost de acord”, a susținut Stănescu. El spune că înțelegerea a durat șapte-opt zile, după ce au mers la Cotroceni pentru consultarea privind votul în diaspora, în formula Dăncilă-Fifor-Stănescu-Ciolacu-Teodorovici. “După întâlnire, domnul președinte a rugat-o pe doamna premier să stea de vorbă cu dumneaei, câteva minute. Cred că au stat 20 de minute, dacă nu o jumătate de oră. Ajungând la Parlament, domna Dăncilă ne-a spus că vrea congres imediat. Eu i-am spus că pe mine m-a pierdut, în condițiile date. Eu m-am retras și am văzut cu toții ce a urmat”, a susținut Stănescu. El a mai spus că fostul premier ar fi încercat apoi să îl “elimine” din partid.
Codruța Kovesi a primit la Bruxelles premiul “Femeia la putere”
Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a primit premiul “Femeia la putere” acordat de European Movement International și European Women’s Lobby în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor “Femeile Europei” organizat la Bruxelles, se arată într-un comunicat al europeanmovement.eu. Potrivit organizatorilor, Kovesi a primit premiul pentru că a arătat “un extraordinar spirit de lider în Europa prin activitatatea sa notabilă de combatere a corupției la nivel înalt în România. Organizatorii menționează că Laura Codruța Kovesi a devenit recent primul procuror șef al Parchetului European. “Sunt foarte onorată să primesc premiul și îl văd ca pe o recunoaștere a eforturilor mele și ca o încurajare de a nu renunța la munca mea. În opinia mea, a fi puternic înseamnă să câștigi încrederea oamenilor și, important, să reușești să o păstrezi. În munca mea, acest lucru se poate obține doar muncind profesionist, fiind consecvent și respectând legea tot timpul. Acest premiu aparține în egală măsură tuturor celor care m-au susținut în lupta împotriva corupției, au sprijinit statul de drept și valorile europene. Vreau în mod special să le mulțumesc celor care m-au susținut de-a lungul anilor. Trebuie să muncim pentru a promova egalitatea, justiția și domnia legii, așa cum European Movement a făcut în ultimii 70 de ani”, a declarat Kovesi.
Femeie, “îmbrăcată” cu 242.000 de euro, la frontiera Giurgiu
Polițiștii de frontieră de la PTF Giurgiu au descoperit, ascunsă pe corpul unei femei, cetățean român, suma totală de 242.000 de euro, a cărei legalitate nu a putut fi justificată. Femeia și soțul său, cetățean sirian, au declarat că suma le aparține și că intenționau să cumpere cu acești bani un apartament în Istanbul. Potrivit Poliției de Frontieră, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat, miercuri seară, la volanul unui autoturism marca Volkswagen Passat înmatriculat în România, cetățeanul sirian H.A., în vârstă de 37 de ani, împreună cu soția sa, cetățeanul român H.N., în vârstă de 38 de ani. În urma unui control amănunțit asupra autoturismului și persoanelor, polițiștii de frontieră au descoperit, ascunsă pe corpul femeii, suma totală de 242.000 de euro. La cercetări, cei doi soți au declarat că banii le aparțin și intenționau să îi folosească pentru achiziționarea unui apartament în Istanbul - Turcia. Deoarece nu a putut fi justificată legalitatea provenienței și destinația sumei de bani, aceasta a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor. În cauză, polițiștii de frontieră giurgiuveni fac cercetări pentru evaziune fiscală și “schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri”.
Eurostat: 3,1 milioane de români cu vârsta între 15 și 64 de ani au rezidența în statele membre UE, plus Elveția și Norvegia
3.138.700 de cetățeni români apți de muncă (având vârsta între 15 și 64 de ani) aveau în anul 2018 rezidența în statele membre UE sau membre EFTA (Elveția, Norvegia, Islanda, Liechtenstein), potrivit datelor Eurostat.Numărul românilor cu rezidența în statele UE/EFTA era mai mare în 2018 cu 206.200 decât în 2017, potrivit Eurostat, cea mai mare creștere de la un an la altul în ceea ce privește migrarea populației în interiorul UE. Pe locurile următoare vin Italia (migrație de 72.500), Bulgaria (46.900) și Grecia (39.100), potrivit FinancialObserver. Institutul Național de Statistică arăta în luna august că România continuă să fie o țară de emigrare, doar în 2018 plecând din țară 238.926 de români. Soldul migrației internaționale în România în anul 2018 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu peste 57.000 de persoane.
