MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Românii, speriați de o nouă criză economică, inflație și război
Următoarele teme de îngrijorare sunt incendiile și accidentele auto
Trei sferturi dintre români sunt îngrijorați de o eventuală criză economică care le-ar putea influența situația financiară, reiese din rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR - IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Inflația galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenți, urmată de război (64%).
Următoarele teme de îngrijorare sunt incendiile și accidentele auto (61%), după care pandemie / îmbolnăviri (57%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, proporția celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare față de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite crește. Totodată, cei care locuiesc în mediul urban și cei cu venituri medii sunt mai curând îngrijorați de aceste aspecte.
Barometrul relevă și faptul că evoluția inflației i-a afectat pe unul din doi români, în contextul în care puțin peste jumătate dintre respondenți spun că în ultimul an veniturile le-au rămas la fel.
În ciuda evoluției economice, aproape 4 din 10 intervievați cred că vor economisi mai mult în următorul an, față de doar 2 din 10 respondenți care declarau acest lucru în 2021. Similar cu anul trecut, depozitele bancare ar fi principalul loc unde și-ar plasa disponibilitățile financiare, 4 din 10 alegând această metodă. De asemenea, un sfert dintre intervievați spun că ar investi în imobiliare. „Acum, mai mult ca niciodată, este important pentru oameni să știe că există metode de economisire sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecție financiară oferite de asigurările de viață. Asigurările pot reprezenta o soluție eficientă de a conferi sustenabilitate întregului patrimoniu și finanțelor unei familii”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.
În 2021, penalul Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat
În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD), azi secretar general al guvernului Ciucă, a făcut 45.000 lei/ lună, bani încasați de la stat. În 2021, an în care facturile la energie au explodat, Neacșu a făcut parte din conducerea Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE), deși el este specialist în furaje. Din 7 decembrie 2021, el este secretar general al Guvernului, la propunerea PSD.
Salariul anual lui Marian Neacșu, la ANRE, a fost de 523.734 de lei, arată ultima sa declarație de avere, depusă la 15 iunie. El a fost plasat în această funcție de PSD în 2019, deși este specializat în tehnici de furajare, potrivit propriului CV. În perioada în care a fost plătit de ANRE, Neacșu nu a avut nici o reacție la explozia prețurilor la energie, scrie defapt.ro.
Însă, în 2021, Neacșu a încasat 21.493 de lei și de la Eximbank. El face parte din așa-numitul Comitet Interministerial pentru Finanțări, Garanții și Asigurări. Datele publice arată că, anual, un membru al acestui comitet câștigă peste 250.000 de lei, deci, probabil, Neacșu și-a primit indemnizația pentru doar luna decembrie din 2021, când PSD a ajuns la guvernare și i-a oferit această sinecură.
Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în februarie 2016, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar.
Marcel Ciolacu a spus că își asumă numirea lui Marian Neașcu pentru funcția de secretar general al Guvernului, în ciuda faptului că social-democratul are o condamnare pentru conflict de interese. Condamnarea lui Neacșu pentru conflict de interese e „depășită juridic” și nici nu apare în cazier, a punctat Marcel Ciolacu.
Iubita lui Marian Neacșu a fost numită secretar general al Camerei Deputaților.
“Căpșunarii” nu mai sunt căpșunari
Germania și Maria Britanie au fost țările de unde, în 2021, au venit cei mai mulți bani (remiteri) de la românii plecați în străinătate: peste 1,36 și respectiv 1,19 miliarde de euro. Germania și Maria Britanie au luat locul Italiei și Spaniei, de unde, în 2008 – cel mai rodnic an de la aderarea la UE încoace, românii trimiseseră peste 2,5, respectiv peste 2 miliarde de euro.
Există mai multe motive pentru care s-a produs această răsturnare de situație:
Primul motiv ar fi că economiile Italiei și Spaniei au fost cele mai afectate de criza care a urmat după 2008, și câștigurile au scăzut.
O altă cauză importantă este aceea că s-au înmulțit românii cu calificări profesionale mai ridicate și mai adecvate cererii de forță de muncă din Germania și Marea Britanie, potrivit economistului Aurelian Dochia, consultat de site-ul CursDeGuvernare.
Nu în ultimul rând, un alt factor important va fi fiind și faptul că mulți români s-au stabilit cu familii cu tot, în Italia și Spania – care au fost printre primele țări luate cu asalt de către emigranții români – și nu mai au multe motive să trimită bani în țară, potrivit unor opinii culese în cadrul programului RePatriot, al Romanian Business Leaders.
Din păcate, însă, nu există statistici oficiale în această privința românilor stabiliți cu tot cu familii, cu excepția cifrelor privind totalurile remiterilor pe care le are Banca Națională a României (BNR).
Remiterile din Germania au crescut de peste 3,5 ori în 2021 față de 2007 și au depășit constant miliardul de euro din 2015 încoace. Remiterile din Marea Britanie au crescut de peste 3,3 ori din 2007 încoace.
În schimb, după ce s-au înjumătățit în anul de criză 2010 față de 2007, remiterile din Italia și Spania nu au mai ajuns niciodată la un miliard de euro, cu excepția Italiei din anul 2019. Din Italia și Spania au venit sub un miliard de euro în 2021.
Românii de afară au trimis de-a lungul anilor în țară cel puțin un sfert de PIB-ul estimat anul acesta.
Totalul remiterilor oficiale din 2007 până în 2021 încoace a depășit 61,1 miliarde de euro, și, la acestea se adaugă și cele peste 1,73 miliarde de euro trimiși de românii de afară în primele 4 luni ale anului 2022.
Directorul ANM anunță cea mai secetoasă perioadă din istorie în Moldova
Elena Mateescu, directorul ANM, avertizează că este posibil ca în această vară să consemnăm cea mai secetoasă perioadă din istorie în Moldova.
„Trebuie să vorbim de fenomenul de secetă, pentru că, căldura din această perioadă, asociată și cu insuficiența și lipsa precipitațiilor, vor accentua fenomenul de secetă în bună parte din țară, dar mai ales în jumătatea estică, acolo unde seceta este una puternică și chiar extremă. Și putem să confirmăm la acest moment că perioada 1 septembrie 2021 iată, până în prezent, 15 iunie 2022 este a cincea perioadă cea mai secetoasă din istorie a măsurătorilor meteorologice și dacă perioada următoare va fi în continuare, va păstra semnalul unui deficit de precipitații, cu siguranță în zona Moldovei, în Dobrogea sau în cea mai mare parte a Munteniei, dar și în sudul Olteniei sau în vestul Crișanei și al Maramureșului, seceta va putea să aibă efecte asupra agriculturii”, a spus Mateescu la Antena 3.
Bărbat, ucis pe loc de o piatră intrată prin geamul mașinii
Un bărbat și-a pierdut viața, iar alți doi au fost răniți în urma unui conflict care a avut loc în localitatea constănțeană Cogealac, anchetatorii reușind să rețină cinci dintre persoanele implicate în acest scandal. Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au declarat că nouă persoane au fost implicate, luni, într-un conflict în localitatea Cogealac. Astfel, șase bărbați din comuna tulceană Beidaud au venit în județul Constanța pentru a agresa trei bărbați din Cogealac. Ei au reușit să-i bată pe doi dintre ei, iar apoi au vrut să plece. În acel moment, al treilea bărbat din Cogealac a luat o piatră și a aruncat-o spre mașina celor din județul Tulcea. Piatra a spart geamul și l-a lovit în cap pe unul dintre bărbați, care a murit pe loc.
Reprezentanții Serviciului Județean de Ambulanță Constanța au precizat că cei doi răniți au suferit un traumatism cranian, respectiv un traumatism toracic, fiind transportați la Spitalul Județean Constanța.
Polițiștii au reținut cinci bărbați, unul din Cogealac și ceilalți din comuna Beidaud, fiind căutat și al șaselea participant la scandal, din județul Tulcea.
Poliția de Frontieră: 10.732 de cetățeni ucraineni au intrat luni în România
Poliția de Frontieră anunță că 10.732 de cetățeni ucraineni au intrat luni în România, în creștere cu 16,2% față de ziua precedentă. “În data de 20.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 96.895 de persoane, dintre care 10.732 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 16,2% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 6.353 cetățeni ucraineni (în creștere cu 22,2%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.097 cetățeni ucraineni (creștere cu 0,6%)”, a transmis ieri Poliția de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 20.06.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.261.713 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.296.242 ucraineni.
Alertă de holeră în Moldova
Este alertă de holeră în Republica Moldova. Autoritățile au descoperit bacteria periculoasă pe o plajă de pe malul Nistrului. În ciuda rezultatelor analizelor probelor din apă scăldatul nu a fost interzis în zonă.
“Are legătură cu aceste modificări ale unui trai normal pe care îl are un popor. Această modificare este prezentă pe toată granița noastră de est, din Ucraina și spre Republica Moldova. Apar în felul acesta breșe în ceea ce privește igiena, inclusiv în ceea ce privește condițiile de potabilitate ale apei și tot ceea ce înseamnă condiții de igienă începând cu grija de a fi spălate fructele și legumele sau spălatul pe mâini cu apă și săpun, holera fiind o boală bacteriană care se transmite pe cale digestivă”, a declarat medicul infecționist ieșean Carmen Dorobăț.
“Oamenii trebuie să înțeleagă că nu este vorba despre o transmitere aerogenă, cum s-a întâmplat în cazul COVID și nu vom avea un val ca acela la care am asistat în anii trecuți. Dar categoric trebuie luate măsuri de precauție în tot ceea ce înseamnă condiții de igienă. Persoanele care vin de acolo să fie verificate ca și stare de sănătate iar cei care pleacă spre zonele respectivă să aibă grijă de tot ceea ce înseamnă condiții de igienă, inclusiv zonele unde se cazează, spațiile în care se alimentează și de unde beau apă”, a mai spus medicul la Antena 3.
Holera se caracterizează printr-un volum mare de scaune diareice, vărsături, crampe musculare, pierderea rapidă a fluidelor, până la 20 de litri pe zi, dar și deshidratare severă.
Cei care se confruntă cu astfel de simptome ar trebui să meargă cât mai repede la un medic.
REPER anunță o nouă plecare a unui parlamentar din USR
REPER, partidul lui Dacian Cioloș, anunță ieri plecarea unui nou parlamentar din USR. Al treilea membru al Parlamentului României care se alătură REPER este Alin Prunean, deputat de Sălaj, spune partidul într-o postare. “Vom merge înainte, aproape de oameni, vom munci împreună și pentru aceștia, așezat, pentru că oamenii sunt cei care dau tonul vremurilor. Fiecare dintre noi are un cuvânt de spus despre cum construim un prezent în care să fim în siguranță, despre cum pregătim un viitor orientat spre încredere, bunăstare și respect. Învățăm din greșeli, ni le asumăm și mergem înainte.”, a afirmat Alin Prunean, potrivit celor de la REPER.
Luni, partidul nou anunțat preciza că un alt parlamentar USR. Cristina Rizea, deputat de Constanța, a decis să se alăture formațiunii.
Liderul USR Cătălin Drulă a declarat, luni, în emisiunea Talk News, de la Profit News TV, despre plecările din partid, că și informațiile sale sunt în zona asta, că vor fi 11 parlamentari care vor părăsi formațiunea.
El a mai spus că s-au gândit să facă asta pe etape și nu pleacă toți deodată ceea ce “nu prea e ok, pentru că vor să dea impresia că USR se sparge”.
