MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România, primul loc în UE la decese din cauze tratabile
Motivul: resursele sunt concentrate în sectorul spitalicesc, foarte puţin în asistenţa primară n infrastructura pentru a gestiona boala cardiacă ischemică, insuficientă
Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu, director - Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit pentru News.ro despre schimbările care ar trebui făcute în sistem în contextul studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU”, publicat recent de Comisia Europeană şi OCDE. Conform acestui raport, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile şi pe antepenultimul loc la numărul de decese din cauze prevenibile. Dr. Ungureanu a explicat că încă România nu a reuşit să inverseze piramida serviciilor de sănătate, concentrate foarte mult în sectorul spitalicesc şi mult mai puţin în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate. Medicul se referă şi la ”eterna problemă a politizării sistemului de sănătate”. ”Câtă vreme nu vom înţelege că, deşi sănătatea este o decizie politică, influenţa factorului politic trebuie să se limiteze exclusiv la poziţiile care au încărcătură politică, nu vom ajunge nicăieri”, avertizează el. În contextul în care boala cardiacă ischemică este în topul cauzelor atunci când vine vorba de numărul de decese din cauze tratabile, Dr. Stefan Busnatu, medic primar cardiolog şi prorector UMF „Carol Davila” Bucureşti spune că statisticile ar fi şi mai grave dacă s-ar adăuga cazurile de insuficienţă cardiacă, dar şi că nu avem infrastructură suficient dezvoltată şi nici suficienţi specialişti pentru a putea gestiona boala cardiacă ischemică în România.
Datele studiului
Conform studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană şi OECD, România este pe primul loc în UE la numărul de decese din cauze tratabile. Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile sunt bolile cardiace ischemice – 21%, cancerul colorectal - 14%, cancerul de sân – 10%, accidentul vascular cerebral – 10%, pneumonia – 8%, hipertensiunea – 5% şi diabetul - 4%. La capitolul ”decese din cauze prevenibile” suntem pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, după noi situându-se doar Ungaria şi Bulgaria. La capitolul ”morţi din cauze ce pot fi prevenite”, în 2021, pe primul loc a fost Covid 19 - 24%, cancer pulmonar – 16%, boli cardiace ischemice – 10%, consumul de alcool- 6%, accidental vascular cerebral – 5%,accidente – 5%, BPOC- 4%, sinucideri – 4%. Şi din raportul publicat recent ca şi din cele anterioare reiese faptul că în România cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt cele mai scăzute din ţările UE, cu 1632 de euro pe cap de locuitor în 2022, faţă de media UE de 3.533 de euro pe cap de locuitor.
Acelaşi raport mai relevă şi că avem una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă sănătoasă din Uniunea Europeană, cu o medie e 57,8 ani sănătoşi, situându-ne pe locul 22 în UE, din 27 de state. În acelaşi timp, figurăm în top 5 al ţărilor UE cu nevoi de asistenţă medical nesatisfăcute ale pacienţilor, alături de Grecia, Estonia, Finlanda şi Letonia, din motive ce ţin de finanţare, distanţă sau timpi de aşteptare crescuţi. Suntem printre statele cu cele mai multe paturi de spital din UE, însă cu cei mai puţini pacienţi care au acces la examinări imagistice precum RMN, CT, PET-CT. Suntem, din păcate, pe ultimul loc la screeningul pentru cancer colorectal şi la cel pentru cancer de col uterin şi pe ultimul la numărul de mamografii făcute femeilor cu vârsta între 50 şi 69 de ani. Şi, nu în ultimul rând, raportăm printre cele mai puţine infecţii intraspitaliceşti din UE, doar Letonia raportând mai puţine ca noi. Cel mai mult raportează ţări precum Italia, Suedia, Portugalia, Grecia şi Cipru.
Câteva explicații
„Problema care se pune este că am văzut prea puţin luate în seamă aceste rapoarte de către instituţiile care sunt abilitate să implementeze, să evalueze şi să dezvolte politici de sănătate. Acesta este lucrul de la care ar trebui să pornim, la cât de rău arată lucrurile pe unele capitole, ar trebui să luăm măsuri urgente. Sigur, măsuri urgente putem să luăm, dar dezavantajul este că, în momentul în care luăm o măsură urgentă, ea va genera rezultate într-un număr de x ani, 2 ani, 3 ani, 5 ani, cu condiţia ca noi să fim consecvenţi. Vă dau un exemplu, în momentul de faţă avem o strategie nouă de sănătate, care este un document excelent de politici, dar am avut înainte de asta Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, de asemenea un document excelent de politici. Dar realitatea este că, dacă avem o simplă strategie care nu este implementată, degeaba avem acea strategie.
Am ajuns aici pentru că..dacă e să ne referim la un element foarte scurt din vechea strategie de sănătate, este vorba despre inversarea piramidei serviciilor de sănătate. Noi avem o piramidă inversată în sensul în care atât activitatea, cât şi resursele sunt preponderent concentrate în sectorul spitalicesc şi foarte puţin în asistenţa medicală primară, medicină de familie, asistenţă medicală comunitară şi ambulator. Şi unul din obiectivele strategiei vechi a fost întoarcerea acestei piramide care din păcate nu a reuşit şi din păcate în continuare suntem acolo”, a precizat Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu.
Sunt necesare investiţii în asistenţa medicală primară şi comunitară astfel încât sistemul de sănătate să poată răspunde mai bine provocărilor care apar. Accentul trebuie pus mult mai mult pe prevenţie, în toate locurile în care aceasta se poate face, inclusiv prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, Direcţii care au compartimente de promovare a educaţiei pentru sănătate. Medicii de familie ar trebui să nu mai fie sufocaţi de sarcinile administrative, spune Dr. Ungureanu.
„Ce înţelegem de aici? O investiţie mult mai serioasă şi mult mai consecventă în asistenţa medicală primară şi comunitară despre care toate studiile, toate analizele internaţionale, sunt evenimente, conferinţe întregi, tomuri de rapoarte care arată că investiţia în asistenţă medicală primară, comunitară este o parte a soluţiei pentru transformarea sistemelor noastre de sănătate şi pentru a le face cât mai responsive la provocările curente.
Decesele, mortalitatea prevenibilă şi tratabilă are legătură cu ceea ce se întâmplă în asistenţa medicală primară şi comunitară, adică promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor. Câtă vreme procentul din bugetul total al sănătăţii nu este corespunzător pentru asistenţa medicală primară, pentru sănătatea publică, pentru asistenţa medicală comunitară, îndrăznesc să vă spun că vom avea aceeaşi discuţie şi în 2026, şi în 2028 şi în 2030, sau poate una mult mai serioasă decât acum, pentru că lucrurile nu fac decât să se înrăutăţească.
Trebuie să investim în prevenţie, în toate locurile în care ea se poate face. Sigur, există servicii de prevenţie în pachetul de servicii pe care Casa îl contractează cu medicii de familie, dar atâta vreme cât medicii de familie sunt sufocaţi de sarcinile administrative şi ştim toate deficienţele sistemului SIUI, nu este timp pentru ca activitatea de prevenţie şi de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor să se desfăşoare corespunzător în cabinetele medicilor de familie. Pentru că, ştim bine, nu este suficient să-i spui unui om ”Lasă-te de fumat!”, acolo este nevoie de intervenţii pe comportamente, sunt teorii ale schimbărilor comportamentale, metode, de exemplu interviul motivaţional, dar pentru toate acestea este nevoie de resurse şi este nevoie de timp.
MAE confirmă: acuzatul de spionaj reţinut în Abhazia este român
Ministerul român al Afacerilor Externe confirmă că cetăţeanul reţinut în regiunea separatistă Abhazia, din Georgia, este român. Reprezententanţii MAE mai anunţă că sunt în legătură cu familia acestuia şi că fac în continuare demersuri pentru a acorda asistenţă consulară. „În continuarea comunicărilor Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la posibilitatea ca un cetăţean român să fie reţinut în aşa-zisa republică Abhazia, MAE precizează că se confirmă cetăţenia română a unei persoane reţinute în zonă”, se arată într-o precizare a MAE.
Potrivit aceleiaşi surse, reprezentanţii MAE sunt în legătură cu familia cetăţeanului român şi continuă demersurile pentru a acorda asistenţa consulară necesară.
Ieri dimineță, MAE informa că face demersuri în regim de urgenţă pentru confirmarea cetăţeniei şi a circumstanţelor reţinerii unui bărbat, presupus român, în regiunea separatistă Abhazia, din Georgia. MAE mai preciza că până la acel moment nu fusese primită nicio solicitare de asistenţă.
Angajaţii Serviciului Securităţii de Stat (SGB) din Abhazia - regiune separatistă prorusă din Georgia - au reţinut un cetăţean român care, susţin ei, la indicaţiile reprezentanţilor serviciilor speciale ucrainene, trebuia să filmeze cu ajutorul unei drone instalaţii militare de pe teritoriul republicii a cărei independenţă este recunoscută de Moscova, dar nu şi de comunitatea internaţională. Anunţul a fost făcut vineri de serviciul de presă al SGB din Abhazia, care a publicat pe site-ul său oficial o înregistrare video cu persoana reţinută.
Potrivit SGB, cetăţeanul român se numeşte David Cherci Adrian. Acesta ar fi intrat pe teritoriul Abhaziei cu o viză în scop turistic, dar, după sosirea sa la Suhumi, ar fi intrat în contact cu angajaţi ai Direcţiei Principale de Informaţii a armatei din Ucraina (GUR). Aceştia l-ar fi „obligat” să filmeze o serie de instalaţii militare, „astfel încât să poată părăsi Abhazia în siguranţă”, se spune într-un comnunicat al serviciului de securitate din Abhazia, citat de agenţia oficială rusă TASS. În imaginile difuzate de SGB, pretinsul cetăţean român este arătat coborând dintr-o dubă însoţit de agenţi care îl conduc într-un birou pentru interogatoriu. Aici, tânărul face o depoziţie în limba engleză, declaraţiile sale fiind traduse, în înregistrare, în limba rusă.
Crin Antonescu: Nu există nicio candidatură a lui Antonescu
Fostul preşedinte al PNL Crin Antonescu spune că nu există nicio candidatură a sa la alegerile prezidenţiale, că nu a propus acest lucru şi nici nu aşteaptă aşa ceva. El a adăugat că ideal ar fi ca viitoarea coaliţie pro-europeană să aibă un candidat unic la alegerile prezidenţiale. Crin Antonescu a fost întrebat, sâmbătă, dacă va candida la viitoarele alegeri prezidenţiale. ”Se vorbeşte despre candidatura lui Antonescu. Nu există nicio candidatură a lui Antonescu. Eu nu mi-am depus nicio candidatură, n-am propus nicio candidatură, nu aştept niciun fel de candidatură. S-a vehiculat numele meu, nu de către mine, de către alţii. Toate întrebările în legătură cu acest subiect vă rog să le adresaţi partidelor. Eu nu doresc decât un lucru. Am fost toată viaţa mea şi voi fi până închid ochii un om liber care s-a manifestat pe scena publică atât cât mai făcut politică în mod liber. Bine, rău, cu greşeli de bună seamă, cu reuşite poate, poate nu, dar în mod liber”, a declarat Antonescu. El a precizat că nu intenţionează să facă culoar niciunui candidat şi nici lui Eduard Hellvig. ”Eu cred că ar fi ideal să fie un candidat unic. E greu de găsit, dar ideal, pentru că astfel, în această campanie care va urma, din nou cei doi candidaţi pro-occidentali se vor bate între ei şi îşi vor provoca daune reciproc între ei, lăsându-l pe cel al anti-occidentalilot să îşi ducă un candidat puternic, indiferent cum îl cheamă, în turul doi. De aceea, cred că ar fi bun un candidat unic”, a afirmat Crin Antonesc
Biletele de tren sunt mai scumpe de ieri
De ieri, 15 decembrie, plătim mai mult pentru călătoria cu trenul. Biletele de tren s-au scumpit în medie cu 4,6%, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2024 – 2025, prețurile fiind actualizate cu inflaţia, potrivit Agerpres. În decembrie 2023 prețurile au crescut în medie cu aproape 9%, iar în iulie 2022, cu 20%, fiind vorba tot despre actualizări în funcție de rata anuală a inflației. Acum, scumpirea este în medie de aproape 5%. De exemplu, costul unei călătorii de la Gara de Nord până la Aeroportul Henri Coandă va fi de 6 lei, din 15 decembrie, în loc de 5,5 lei. Un drum din București la Brașov, cu InterRegio, la clasa a doua, va costa 66 de lei. Tariful pentru rezervare loc va fi de 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, în timp ce la trenurile Regio şi Interregio va costa în funcţie de distanţă, astfel: între 1-60 km – 1,5 lei, 61 – 120 km – 2,5 lei, 121 – 250 km – 4 lei, 251 – 500 km – 4,5 lei şi peste 500 km – 6 lei. Pentru distanţa kilometrică 1 – 40 km, achiziţionarea tichetului de rezervare este opţională, indiferent de categoria şi subcategoria trenului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ambasadorul Germaniei la Chişinău, după criticile la adresa sa, un mesaj în limba română: „Reacţiile m-au surprins”
De același autor
