MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Rechizitoriul în dosarul Revoluției Iliescu, Voican Voiculescu și Rus au acționat cu scopul de a prelua puterea totală politico-militară
Rechizitoriul în dosarul Revoluției a fost făcut public parțial, iar procurorii notează, în document, că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au pus la punct în ultima săptămână din luna decembrie a anului 1989 o „amplă, sistematică și generalizată operațiune de inducere în eroare, unică în istoria națională”, a cărei victimă a fost „întreaga opinie publică”.
În rechizitoriu se subliniază rolul determinant pe care Ministerul Apărării Naționale l-a avut, la acel moment, în instalarea noii puteri în fruntea căreia s-a aflat Ion Iliescu, pentru sprijinul acordat de către conducerea ministerului militarii implicați în evenimentele din 1989 nefiind trași la răspundere atâta vreme cât Ion Iliescu a păstrat puterea politică.
Procurorii care au anchetat dosarul Revoluției fac referire, în rechizitoriu, la o „vastă și profesionistă operațiune militară de inducere în eroare care a debutat în după-amiaza zilei de 22 decembrie” 1989, al cărei scop a fost inducerea unei „psihoze generalizate” prin inducerea în eroare a populației cu privire la existența „teroriștilor” în perioada evenimentelor de la sfârșitul anului 1989. Operațiunea de inducere în eroare avea scopul de a determina opinia publică să susțină noua putere politică, susținută de MApN.
Din declarațiile martorilor și din probatoriu reiese, de asemenea, că aceia care au pus la cale această operațiune s-au folosit de elemente care se regăseau, de altfel, în documente ale MApN întocmite în vara lui 1989, documente care induceau ideea de „inamic” din afară și de „terorist”.
„Analiza întregului probatoriu administrat în prezenta cauză a relevat că inculpații Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu și Rus Iosif au acționat în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989 cu scopul de a prelua puterea totală politico-militară în România, de a păstra și consolida puterea dobândită și de a se legitima în fața opiniei publice interne și internaționale. Pentru realizarea scopului s-a recurs la o amplă, sistematică și generalizată operațiune de inducere în eroare, unică în istoria națională. Victima acestei operațiuni a fost întreaga opinie publică. Psihoza generată și amplificată de conduitele acestor inculpați a stat la baza tragediilor survenite în intervalul de timp amintit”, scriu procurorii de la Secția Parchetelor Militare din cadrul PICCJ în rechizitoriul din 29 iulie 2022.
„Trebuia să existe un dușman împotriva căruia să lupți și în acest fel se legitimau”
Anchetatorii își argumentează concluzia invocând declarațiile mai multor martori, persoane care în acea perioadă sau în perioada imediat următoare incidentelor de la Revoluția din 1989 au deținut funcții importante în structurile statului român.
Astfel, Petre Roman, martor în dosarul Revoluției, declara, în martie 2017, atunci când a fost audiat, că în opinia sa „fenomenul terorist este o creație internă în care protagoniștii au fost din interiorul țării”.
„Pot concluziona că generalii care au avut intervenții directe în represiunea ordonată de Nicolae Ceaușescu la Timișoara, București și alte zone, au avut un interes major să facă uitate aceste lucruri și să iasă din vizorul public”, a afirmat Roman în declarația sa de martor.
Un fost ministru al Apărării din perioada comunistă a declarat, în anul 2018, în fața procurorilor, că în opinia sa „diversiunea existentă în decembrie 1989 a folosit noii puteri instalată în România”, prin intermediul diversiunii fiind „creat un inamic al revoluției și revoluționarilor” și justificându-se astfel ideea de revoluție.
„Trebuia să existe un dușman împotriva căruia să lupți și în acest fel se legitimau. Având în vedere experiența militară și funcțiile deținute în cadrul armatei, afirm cu certitudine că ordinele militare importante, indiferent de natura lor, date în decembrie 1989, puteau fi date exclusiv de la sediul Marelui Stat Major al Armatei”, a afirmat generalul care a fost timp de mai mulți ani ministru.
La rândul său, un șef din cadrul fostei Securități a declarat, tot ca martor, în anul 2017, că în evenimentele din 1989 au fost implicate persoane cu funcții importante în statul român, dar care erau „coordonate” de la Moscova, de către serviciile secrete ale fostei Uniuni Sovietice.
„S-a suprapus puciul militar, lovitura de stat militară coordonată de agenții KGB”
„Consider că a fost o mișcare revoluționară evidentă, căreia i s-a suprapus puciul militar, lovitura de stat militară coordonată de agenții KGB, pe baza indicațiilor date de la Moscova... Când mă refer la puciul militar, numesc aici pe ofițerii de rang superior și anume Stănculescu, Logofătu, Eftimescu, Militaru, ca fiind cunoscuți în slujba serviciilor de informații sovietice... Ce a urmat încă din seara de 22 decembrie 1989, a însemnat de fapt punerea în practică a unor momente operative diversioniste, create de MApN. Grupa operativă era formată din generali și ofițeri MApN... Se dorea impresionarea populației pentru a o determina să facă un pas înapoi și să sprijine noua conducere...”, a afirmat în fața procurorilor fostul șef din cadrul Departamentului Securității Satului (DSS).
Procurorii consideră că toate faptele indică „temeinicia” afirmațiilor celor trei martori, arătând că preluarea puterii de către fostul Comitet al Frontului Salvării Naționale nu s-ar fi putut produce fără sprijinul Ministerului Apărării Naționale, una dintre puținele instituții care la acea vreme nu a cunoscut un vid de putere. Anchetatorii fac referire la „un pact” între formațiunea înființată de Ion Iliescu și MApN, prin care cele două structuri s-au susținut reciproc pentru a prelua puterea. De altfel, foști ofișeri de rang înalt din mai multe structuri militare au confirmat în declarațiile lor de martori, această ipoteză.
„Ziua de 22 decembrie 1989 a adus o schimbare radicală a întregii societăți românești, astfel încât s-a produs o perturbare serioasă a tuturor domeniilor de activitate. Dar, ca pilon esențial al Statului Român, MApN nu a resimțit vidul de putere, actul de comandă în întreaga armată rămânând eficient. Spre deosebire, în același timp, ministerul de interne (încorporând DSS) a fost complet destructurat. Fără acest sprijin, nu ar fi fost posibil ca CFSN să devină forța conducătoare a țării. Practic, conducerea MApN (ministru al apărării fiind generalul Stănculescu Atanasie Victor) a permis intrarea «grupului Iliescu» în sediul central al instituției, iar lui Iliescu Ion i-a fost prezentat onorul militar. Decizia neechivocă a fost ca întreaga armată să se subordoneze acestuia și CFSN”, notează procurorii.
Armata a fost folosită în mod ilegal
Anchetatorii rețin totodată și că „participarea cadrelor MApN la represiunea din intervalul 17-22 decembrie 1989 este evidentă”, ei arătând că „efectivele armatei (incluzând forțele mecanizate) au participat, alături de cele ale MI-DSS la represiunea violentă condusă de Ceaușescu Nicolae în calitate de comandant suprem”, fapt de notorietate și care este demonstrat, de altfel de întregul probatoriu.
„Armata a fost folosită în mod ilegal și contrar scopului ei de a fi (apărarea poporului împotriva unui agresor extern)”, se mai arată în documentul citat. La acel moment, șefi din armată raportau despre „elanul revoluționar pentru a înfăptui ordinul comandantului suprem” Nicolae Ceaușescu, care dispusese reprimarea acțiunilor celor nemulțumiți de regimul său.
„Represiunea a fost exercitată cu implicarea directă a tuturor comandanților de direcții militare și a altor militari cu funcții importante. La realizarea represiunii a ajutat inclusiv comandantul aviației militare, inculpatul Rus Iosif, prin faptul că a ordonat, la Timișoara și București, ca din elicopterele militare să fie obținute informații de la sol, pentru eficientizarea represiunii. Or, tocmai acești militari cu funcții de decizie, implicați în represiune, fără excepție, au fost menținuți în funcții de noua putere a României. La scurt timp, în anumite situații chiar în intervalul 22-30 decembrie 1989, aceștia au fost avansați în grad. Se știa că șeful Direcției Operații – generalul Eftimescu Nicolae, generalii Chițac și Stănculescu, șeful Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, șeful Direcției Informații, comandanții de garnizoană din teritoriu au participat direct la represiunea violentă, sub comanda președintelui Ceaușescu. Tocmai acești factori esențiali de decizie militară sunt sunt cei care la 22 decembrie orele 16.00 au fost de acord ca noua putere politico-militară să fie CFSN condus de Iliescu Ion”, se mai arată în rechizitoriu.
Trei valuri succesive de avansări în grad militar
De altfel, procurorii amintesc că doar după ce Ion Iliescu a pierdut puterea politică, în 1996, primii șefi din MAPN au început să fie trași la răspundere pentru represiunile din perioada decembrie 1989, până atunci fiind condamnați și judecați doar foști membri ai Securității.
„În mod normal, după calmarea situației, ar fi trebuit să fie trași la răspundere toți cei care prin conduita lor au provocat decese, răniri de persoane, lipsiri de libertate și suferințe grave, în intervalul 16-22 decembrie. Cât timp Iliescu Ion a deținut puterea, acest lucru nu s-a întâmplat pentru cei de la MApN, desigur cu complicitatea tuturor organismelor statale. Impunitatea a fost conferită din partea factorului politic ce a beneficiat în mod direct și discreționar de protecția și forța Armatei pentru a prelua și păstra puterea de stat. Înțelegerea a fost benefică ambelor părți”, concluzionează anchetatorii.
Potrivit acestora, Armata, „prin forța împrejurărilor, s-a constituit în garant al reușitei Revoluției, situându-se astfel alături de popor, acolo unde îi și era locul, însă factorii de decizie, militari cu funcții importante care au condus efectiv represiunea în intervalul 17- 22.12.1989, au dorit să-și asigure impunitatea pentru viitor, poziționându-se imediat alături de conducerea CFSN”.
„Cele trei valuri succesive de avansări în grad militar ce au urmat, demonstrează existența unei înțelegeri, noua putere instalată, având nevoie nu doar de legitimare în fața poporului, dar și de susținerea fără echivoc din partea singurei forțe militare care acționa unitar la nivel național. De altfel, reprezentanții armatei (unii controversați) au fost incluși de facto în structurile centrale, județene și locale ale CFSN. Prin acțiunile lor, ofițerii care au exercitat inducerea în eroare în decembrie 1989 au trădat atât interesele poporului român, cât și interesele Armatei, având în vedere numărul foarte mare de militari decedați ca urmare a acestei operațiuni”, mai notează procurorii.
„Grupul Iliescu” a avut ca scop înlăturarea lui Ceaușescu, dar menținerea României în sfera de influență a URSS
Așa-numitul „grup Iliescu”, cel care a preluat puterea politică în România în decembrie 1989, era format din civili și militari căzuți în dizgrațiile fostului regim, care aveau drept scop înlăturarea fostului dictator Nicolae Ceaușescu, dar menținerea României în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice, se arată în rechizitoriul întocmit în dosarul Revoluției și făcut public parțial. Membrii grupului condus de fostul președinte Ion Iliescu, a cărui existență a fost „negată sau bagatelizată” de către acesta, sunt cei care au preluat puterea și au continuat să dețină mulți ani funcții importante în statul român. „Ascunderea existenței, filozofiei și acțiunilor acestui grup a fost justificată de filosovietismul componenților grupului, începând cu Iliescu Ion. Aducerea la cunoștința opiniei publice a preexistenței unui grup civilo-militar pro-sovietic și care a apărut în primplanul politico-militar al zilelor Revoluției, ar fi fost în contrast evident cu dorința exprimată de noua putere de a fi percepută ca fiind o reală emanație a mișcării revoluționare din decembrie 1989”, se arată în document.
Grupul existent în jurul lui Ion Iliescu în 1989, care a preluat puterea în statul român după evenimentele de la sfârșitul lunii decembrie, funcționa de mai mulți ani în România, fiind format din persoane marginalizate de către fostul regim al lui Nicolae Ceaușescu și al căror scop era înlăturarea dictatorului, dar menținerea României în sfera de influență a Uniunii Sovietice. Informația apare în rechizitoriul din Dosarul Revoluției, prin care fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Gelu Voican Voiculescu și de fostul comandant al Aviației Militare, generalul Iosif Rus, acuzați de infracțiuni contra umanității. Conform procurorilor, „în mod constant, până în prezent, Iliescu Ion a negat în public sau a bagatelizat existența acestui grup pe care, în realitate, așa cum o arată probatoriul, l-a condus”, noua conducere a țării care a preluat puterea în decembrie 1989 susținând că este „emanată” de Revoluție.
„Probatoriul administrat a relevat că pe fondul degenerării relațiilor bilaterale dintre RSR și URSS (degradare survenită ulterior momentului „Praga 1968”), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă (ce au produs o stare de nemulțumire profundă și generală) s-a format și a evoluat în timp o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului președinte Ceaușescu Nicolae, dar menținerea României în sfera de influență a URSS. Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât și din militari (latura militară), cu toții marginalizați într-un fel sau altul prin deciziile fostului președinte. Componenții grupului au aparținut principalelor două filoane militare (MApN și DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar și structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceaușescu, însă prin funcțiile deținute (implicit, influențele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluția istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său”, susțin procurorii în rechizitoriu.
Ancheta derulată de-a lungul anilor în dosarul Revoluției relevă că, de-a lungul timpului, persoane cu importante funcții de decizie în statul comunist - la nivelul Ministerului Apărării, al fostei Securități sau al serviciilor de informații - aveau cunoștință despre existența grupului din jurul lui Ion Iliescu și că membrii acestuia discutau, cu ani înaintea evenimentelor din 1989, despre preluarea puterii.
De altfel, un martor în dosar a relatat că încă din 1987 se știa despre existența unei „organizații clandestine denumită Comitetul sau Consiliul Salvării Naționale care avea ca scop desfășurarea de acțiuni împotriva regimului Nicolae Ceaușescu”, formată dintr-o componentă politică și una militară, din care făceau parte Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, dar și generalii Nicolae Militaru și Ion Ioniță.
Fostul ministru al Apărării din perioada 1980-1985, Constantin Olteanu, a declarat că în 1988 a purtat o discuție cu generalul Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului, în urma căreia a aflat de la acesta faptul că în mod periodic Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru și alții se întâlneau și purtau discuții despre formarea unui nou guvern, în eventualitatea pierderii puterii de către Nicolae Ceaușescu. Într-o astfel de ipoteză Militaru viza funcția de ministru al Apărării Naționale.
Generalul Nicolae Militaru, „un anumit atașament față de GRU”
Un fost șef al unității de contraspionaj pentru țările socialiste a declarat și el, în calitate de martor în dosar, că generalul Nicolae Militaru, care a fost numit ministru al Apărării în 26 decembrie 1989, fusese trecut în rezervă în perioada comunistă pentru că în ceea ce îl privește serviciile de informații românești demonstraseră „un anumit atașament față de GRU”, serviciu secret rusesc. În același timp, un ofițer de contrainformații militare a declarat că „generalul Militaru Nicolae fusese atras la colaborare de către Serviciul de Informații al Armatei Sovietice într-o perioadă în care se afla în Dobrogea, unde se desfășura o aplicație pe hartă cu statele majore ale armatelor țărilor din cadrul Tratatului de la Varșovia”.
„Nu cunosc motivele pentru care generalul Militaru a fost readus din rezervă după o lungă perioadă de timp în care nu a mai avut contact cu actul de comandă și a fost numit ministru al apărării naționale de către domnul Ion Iliescu (....) Cred că numirea sa a avut legătură și cu participarea acestuia încă din anii 1981-1984 la anumite forme de rezistență împotriva regimului Ceaușescu. Cunosc că se afla în legătură cu alte cadre militare active sau în rezervă, într-o activitate ce poate fi numită un complot împotriva regimului Ceaușescu în interiorul căruia Militaru dorea răsturnarea sa pe o cale violentă. Așadar este posibil ca numirea sa în funcția de ministru al apărării de către Ion Iliescu să fie o acțiune de recunoaștere a unor merite anterioare. De altfel, Ion Iliescu era la curent cu acțiunile unor grupuri, însă a manifestat tot timpul o prudență deosebită”, declara, la rându-i, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, martor în dosar.
Coroborând declarațiile martorilor, anchetatorii vorbesc despre „filosovietismul componenților grupului dizident”, în cadrul căruia aripa politică, conducă de Ion Iliescu, își subordona aripa militară.
„Din perspectivă istorică se constată că membrii grupului, aflați în viață la data de 22 decembrie 1989, s-au organizat rapid și eficient și au avut un rol esențial în evoluția ulterioară a evenimentelor. Cu toții s-au regăsit și au conlucrat în locațiile cheie ale zilei de 22 decmebrie 1989 și intervalul următor de timp. (...) Toți componenții «grupului Iliescu» au preluat puterea totală în stat. Iliescu Ion a fost președintele României pentru o perioadă de 10 ani”, notează anchetatorii, care subliniază că apropiații lui Iliescu au continuat să dețină, după 1989, pentru perioade lungi de timp, funcții importante în stat.
3.600 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 1.346 mai multe față de ziua anterioară
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.600 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-COV-2, cu 1.346 mai multe față de ziua anterioară.
Adriana Pistol a declarat, marți, într-o conferință de presă, că sunt 3.975 de pacienți internați cu COVID-19, dintre care 552 sunt copii. De asemenea, în secțiile de terapie intensivă sunt internate 280 de persoane diagnosticate cu COVID-19, dintre care trei sunt copii. Secretarul de stat a precizat că numărul de paturi disponibile și alocate pentru pacienții cu COVID este de 24.300, dintre care 2.200 sunt pentru copii, iar pentru ATI sunt 1.187 de paturi, dintre care 140 sunt pentru copii.
Adriana Pistol a menționat că săptămâna trecută au fost diagnosticate cu COVID 38.845 de persoane, dintre care reinfectate 7.473. și a adăugat că 164 de persoane au decedat în săptămâna 8-14 august.
Adriana Pistol a afirmat că numărul este mai scăzut față de săptămâna anterioară, când au fost înregistrate 51.832 de cazuri de COVID-19.
„Se poate susține că există o tendință de descreștere a numărului de cazuri. Apreciem toate acele persoane care au respectat măsurile recomandate când am înregistrat creșterea numărului de cazuri. Am observat și în mijloacele de transport și în supermarketuri persoane care au purtat mască. Acest comportament a contribuit și el la această tendință de scădere și aplatizarea numărului de cazuri”, a afirmat Adriana Pistol.
Ea a menționat că preponderentă este tulpina Omicron, fiind identificată și tulpina BA2 - 39 la sută, și tulpina BA5 - 16 la sută.
Adriana Pistol susține că doar revenirea din vacanță și începerea școlilor pot duce la o creștere a numărului de cazuri de COVID.
”Deocamdată tendința de scădere este evidentă, probabil că încet, încet mulți vor renunța la mască dintre cei care au utilizat când numărul de cazuri a fost mai crescut. Nu ne așteptăm la fenomene deosebite, doar întoarcerea din vacanță și începerea școlilor pot duce la o creștere a numărului de cazuri. În luna septembrie ne vom da seama”, a explicat Adriana Pistol.
***********
În trei zile, prin punctele de frontieră au trecut peste 1.500.000 de persoane
u frontiera cu Ungaria, cea mai tranzitată u 12.958 de cetățeni ucraineni au intrat luni în România
Peste 1.500.000 de persoane au trecut prin punctele de frontieră în perioada 12 - 15 august, frontiera cu Ungaria fiind cea mai tranzitată, anunță Poliția de Frontieră, care precizează că cele mai tranzitate puncte au fost Nădlac II, cu aproximativ 350.000 de persoane, și PTF Giurgiu, cu peste 166.000 de persoane
„În perioada 12-15 august, prin punctele de frontieră au efectuat formalitățile de control peste 1.500.000 de persoane, cetățeni români și străini și aproximativ 380.000 de mijloace de transport, atât la intrarea în țară, cât și la ieșire. Cea mai tranzitată frontieră a fost cea cu Ungaria pe unde, în același interval de timp, au efectuat formalitățile aproximativ 600.000 de persoane, precum și 180.000 de mijloace de transport. În ceea ce privește punctele de frontieră, atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire, cele mai tranzitate au fost Nădlac II, cu aproximativ 350.000 de persoane și PTF Giurgiu, cu peste 166.000 de persoane”, anunță marți Poliția de Frontieră
În ceea ce privește cetățenii ucraineni, 12.958 au intrat în România în cursul zilei de luni, (în creștere cu 0,2% față de ziua precedentă). Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 15.08.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.951.167 cetățeni ucraineni.
În ceea ce privește activitățile specifice, în zonele de competență - punctele de trecere și „frontiera verde” - polițiștii de frontieră au constatat 71 de fapte ilegale (40 infracțiuni și 31 contravenții) săvârșite atât de cetățeni români, cât și străini.
Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituții, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în țară), care depășeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 109.900lei.
Valoarea amenzilor contravenționale aplicate se ridică la peste 905lei;
Nu s-a permis intrarea în țară a 32cetățeni străini, care nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege și, de asemenea, nu s-a permis ieșirea a 44 cetățeni români din diferite motive legale.
Tomac: Datoria publică a României a trecut de 50% din PIB. Câciu, acest Dorel al guvernării, trebuie să plece!
Liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, afirmă că datoria publică a României a trecut de 50% din PIB, numindu-l pe ministrul Finanțelor Adrian Câciu un „Dorel al guvernării”, care trebuie să plece, pentru că în caz contrar vom ajunge la „datorii cosmice”.
„Șocant, datoria publică a României a trecut de 50% din PIB. La începutul lui 2020 aveam o datorie de 35% din PIB”, scrie Tomac pe Facebook.
El afirmă vă doar în acest an Guvernul s-a împrumutat cu peste 7,5 miliarde de euro.
„Împrumutăm cei mai scumpi bani din UE, în condițiile în care nu am fost în stare să atragem peste 14 miliarde de euro, bani oferiți cu generozitate prin proiectele de la Uniunea Europeană. Câciu, acest Dorel al guvernării, trebuie să plece! Ne îndatorează tot mai mult pe zi ce trece. Vom ajunge la datorii cosmice dacă mai rămâne la conducerea Ministerului Finanțelor”, avertizează liderul PMP.
E.ON Energie România: 44 de localități și-au redus cu până la 60% facturile pentru iluminatul public
Furnizorul și distribuitorul de energie E.ON Energie România anunță că 44 de localități din șapte județe și-au redus cu până la 60% facturile pentru iluminatul public, după ce au instalat sisteme de iluminat public cu performanță energetică ridicată, bazate pe tehnologie LED.
„E.ON Energie România a finalizat, în ultimii patru ani, instalarea unor sisteme de iluminat public cu performanță energetică ridicată, bazate pe tehnologie LED, în 44 de localități din șapte județe, oferind soluții proiectate să corespundă nevoilor specifice ale fiecărei localități. Alte patru proiecte pentru tot atâtea localități sunt în curs de finalizare. În contextul creșterii prețurilor la energie și a presiunii exercitate pe bugetele locale, una dintre soluțiile recomandate de E.ON pentru reducerea facturilor este eficientizarea sistemelor publice de iluminat, a căror pondere în factura de energie a unei localități poate ajunge la aproximativ 50%”, anunță compania.
Economia obținută poate fi de până la 60% din consumul de energie cu iluminatul public, comparativ cu sistemele vechi de iluminat, iar beneficiile sunt pe termen lung.
În cadrul proiectelor implementate de E.ON până în prezent au fost montate, în total, aproximativ 4.250 de corpuri de iluminat moderne. Unele proiecte au presupus, conform cerințelor beneficiarilor, și extinderi ale sistemelor, precum și implementarea unor sisteme inteligente de telegestiune, care asigură reduceri suplimentare de consum.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
