MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: PSD pregătește legile “pumnului în gură”
Ministrul de Interne propune o legislație mai strictă privind autorizarea protestelor din piețele publice n în paralel, și-a arătat disponibilitatea pentru un act normativ mai dur privind postările critice pe rețelele de socializare. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunțat, ieri, în timpul audierilor din Senat pe tema protestului din 10 august, că își va asuma un proiect de modificare a legii adunărilor publice
n. Ministrul nu a precizat care va fi forma exactă, sugerând că va fi un proiect de lege prin referirea la dezbaterea sa în Parlament. Anunțul lui Dan vine la scurt timp după ce, în aceeași comisie, prefectul Capitalei a cerut schimbarea cadrului legislativ. „Nu sunt pe un cadru legislativ care să servească actualitatea acestor timpuri”, a afirmat, în timpul audierii, Carmen Dan. Întrebată dacă ar trebui modificată legea, ministrul a răspuns: „Eu cred că este necesar să se intervină legislativ să aducem în actualitate o lege din 1991. Și îmi asum acest demers. Și sper ca în Parlament să dezbatem împreună să servească realităților și trebuie să aruncăm un ochi pe legislație așa încât orice misiunea structurilor statului să nu mai poată fi pusă sub semnul întrebării”. Anterior, prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, le-a cerut parlamentarilor să schimbe de urgență legea adunărilor publice, susținând că aceasta nu mai corespunde realităților actuale și că nu mai trebuie acceptate mitinguri neautorizate. „Legat de aceste mitinguri autorizate sau nu, trebuie să respectăm legea, nu trebuie să acceptăm mitinguri neautorizate. Știți bine că de un an și jumătate sunt fel de fel de manifestații în Piața Victoriei care sunt doar anunțate. Eu v-aș ruga să aduceți la zi legea adunărilor publice, a fost făcută în grabă și nu mai corespunde cu ce se întâmplă azi. O simplă notificare către primar nu poate ține loc de autorizare. Nu mai putem să continuăm cu aceste adunări anunțate prin fax-uri și mailuri”, a spus ea.
”Nu avem pentru Facebook nici un control”
În timpul audierilor de ieri, senatorul PSD Liviu Brăiloiu, a întrebat-o pe Carmen Dan dacă în opinia sa se impune ”o reglementare care să controleze și aceste rețele sociale”. ”Nu avem pentru Facebook nici un control. Credeți că guvernul poate iniția acest tip de legislație?”, a întrebat senatorul PSD. Ministrul de interne și-a arătat ”toată disponibilitatea” pentru o astfel de inițiativă. Ulterior, senatorul a declarat pentru g4media.ro motivul pentru care vrea o lege care să cenzureze mai drastic postările pe rețelele sociale. “Eu nu mai vreau să văd pe Facebook persoane înarmate care amenință politicieni. Vi se pare normal că cineva să vă insulte în mod constant pe o pagină de Facebook?”, a declarat Brăiloiu.
S-a autodenunțat la Parchet după ce l-a huiduit pe Dorneanu
Președintele asociației Evoluție în Instituție, Cristian Dide, care a mers sâmbătă noapte împreună cu alți protestatari după președintele CCR, Valer Dorneanu, până la locuința acestuia, a depus o solicitare la Parchetul General pentru anchetarea acestui eveniment. Dide a precizat că a fost doar o întâmplare că s-au întâlnit cu el la o trecere de pietoni și că nici măcar nu știau că locuiește în clădirea în care a intrat ulterior. Întrebat dacă ar mai huidui o persoană publică pe stradă având în vedere consecințele, Dide a spus că da și îndeamnă oamenii să-și exprime nemulțumirea în acest fel. „Spre deosebire de majoritatea parlamentarilor, noi nu ne temem de procurori și am venit să le solicităm acestora să-și facă treaba și să ancheteze evenimentul care a avut loc sâmbătă seară – duminică dimineață, la care am participat și eu, și în urma căruia s-a insinuat că l-am hărțuit pe domnul Dorneanu. Am venit și am făcut o solicitare procurorului general să înceapă o anchetă”, a declarat Cristian Dide în fața Parchetului General, unde a depus autodenunțul.El a explicat că incidentul s-a petrecut pe o distanță de câteva zeci de metri și că a fost întâmplător, niciunul dintre protestatari neștiind că Valer Dorneanu locuiește în clădirea în care a intrat. Dide a subliniat că nu l-au hărțuit pe președintele CCR, ci doar l-au huiduit. „Totul s-a petrecut pe o distanță de 30 de metri. Noi așteptam la semafor, dânsul a trecut pe lângă noi, l-am interpelat, i-am spus că sunt nemulțumit și să nu mai fure această țară. Dânsul și-a continuat drumul, după care într-adevăr am mers după dânsul, intrând într-o scară de bloc. Mai mult de 20 de metri nu am mers după dânsul. Consider că nu l-am hărțuit, pentru că nu sunt acțiuni repetate sau îl urmărim. Nu, pur și simplu eram din întâmplare acolo, nici nu știam că locuiește acolo”, a povestit protestatarul.Întrebat dacă ar mai face același lucru având în vedere consecințele, Cristian Dide a spus că da și îndeamnă oamenii să-și exprime nemulțumirile.„Nu pot trage în jos o țară și să aștepte că oamenii nu îi vor huidui pe stradă. De-asta l-am huiduit. (...) Nu doar că aș face la fel, dar îndemn oamenii să-și exprime vocal nemulțumirea cu toate persoanele politice sau numite politic care ne încalcă dreptul la decență și la o societate civilizată”, a mai spus Dide
Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, aviz favorabil la CCR
Curtea Constituțională a respins ieri sesizarea președintelui Klaus Iohannis vizând modificarea Legii 303/2004 privind statutul magistraților, urmând ca șeful statului să promulge actul normativ. Respingerea sesizării șefului statului a fost decisă cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă”, conform G4Media, care citează surse din CCR. Dezbaterile asupra acestei legi au fost amânate de Curtea Constituțională în ședința din 18 septembrie.În 10 iulie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis cu privire la lege. Una dintre modificările făcute la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiției a fost aceea că președintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma inițială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care președintele le putea formula.În sesizarea de neconstituționalitate trimisă CCR, președintele arată că această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaților neconstituțional întrunite, iar, pe de altă parte, într-o sesiune extraordinară pe a cărei ordine de zi inițiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării Camerei Deputaților.
Președinta ICCJ îi răspunde lui Dragnea: Există judecători care respectă legea cu orice risc
Președinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns ieri acuzațiilor președintelui PSD Livu Dragnea conform cărora la instanța supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completelor de cinci judecători. "La Înalta Curte se respectă legea și în țara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc", a declarat Tarcea. Ea s-a referit la acuzațiile liderului PSD, al cărui apel în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman în care a fost condamnat la trei ani de închisoare va fi judecat în 8 octombrie, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 - Penal condus de vicepreședintele instanței supreme Iulian Dragomir. Președinta ICCJ a precizat că Legea 207/2018 de modificare a Legii de organizare judiciare "incontestabil este de imediată aplicare, Înalta Curte o aplică încă din iulie 2018, dar aplicarea imediată a legii presupune și respectarea obligațiilor pe care legea le impune în ceea ce privește termenul, data la care acea obligație trebuie îndeplinită". "Or legea este incontestabil și lipsită de orice echivoc: la începutul fiecărui an", a conchis Tarcea. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seară, la Antena 3, că se urmărește să fie ”băgat la pușcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii. El se declară convins că nu e vreo instanță care să reziste la presiunile de condamnare a sa. ”ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea. Luni, Dragnea a anunțat că a vorbit cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ. ”I-am transmis domnului ministru Toader, i-am vorbit despre acest subiect și l-am rugat să se gândească dacă nu cumva dumnealui, pentru că este totuși un specialist în genul ăsta de spețe, dacă nu cumva dumnealui, prin Guvern, poate să facă acest demers”, a afirmat Dragnea, întrebat despre o solicitare de sesizare a CCR pe acest subiect.
Pe de altă parte, Cristina Tarcea a afirmat ieri că nu a făcut demersuri legale după ce în spațiul public au părut informații potrivit cărora ar fi participat la întâlniri în case conspirative, pentru că a constatat că „toți cei care nu au o anumită părere ori sunt securiști, ori sunt din statul paralel”. „La un moment dat intenționam (să se adreseze autorităților – n.r.), dar urmărind realitatea românească am constatat că toți cei care nu au o anumită părere ori sunt securiști, ori sunt din statul paralel. Mi s-a părut o glumă bună și nu am vrut să intru în acest joc” a spus Cristina Tarcea. Președintele ÎCCJ a adăugat că „nu e timpul pierdut” pentru „tot felul de demersuri legale” în această privință.
Guvernul finanțează un site ce distribuie propaganda Rusiei
Guvernul României a alocat, anul trecut, bani pentru susținerea unui site ce copia toate articolele publicației online rusești Sputnik, potrivit Recorder.ro. "Executivul de la București sponsorizează din bani publici site-uri ce răspândesc dezinformările Kremlinului. Grupul țintă: românii din diaspora", scrie sursa citată.Potrivit site-ului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a alocat anul trecut peste 20.000 de euro pentru susținerea unui site, Usd24.ro ce copia toate articoilele Sputnik. Site-ul Usd24.ro face parte dintr-o rețea de pagini ce preiau și multiplică propaganda rusească. În spatele lui este, conform Recorder.ro, Liviu Beșleagă, personaj ce are legături în coaliția de guvernare, vicepreședinte al ONG-ului Coaliția pentru Modernizarea României. După discuția cu reprezentantul Recorder.ro, acesta "s-a apucat să șteargă toate articolele cu semnătura Sputnik de pe site-ul usd24.ro".
Recorder.ro precizează că a încercat să obțină lămuriri de la ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, dar aceasta nu a răspuns. Recorder.ro mai notează că singura condiție pusă de minister a fost ca pe site-ul căruia i-a alocat bani să apară vizibil faptul că activitatea redacțională e finanțată de Guvernul României.
Ponta, despre Legea Offshore: Dragnea se grăbește pentru a ajuta două companii din Ungaria
Fostul premier Victor Ponta îl acuză pe Liviu Dragnea că a negociat pe sub masă Legea Offshore "pentru interese obscure și ilegale". Victor Ponta susține printr-o postare pe Facebook că Liviu Dragnea se folosește de Legea Offshore pentru a ajuta două companii din Ungaria, care au câștigat licitațiile pentru rezervarea capacității de transport al gazelor care ar urma să fie exportate din România. "Dacă până la 31 Decembrie 2018 nu se adoptă legea atunci producătorii nu semnează contracte cu cele două firme de transport și acestea pierd licența. Asta inseamnă că trebuie organizată o altă licitație pe care Dragnea mai greu o să o aranjeze din nou ca să ajute firmele din Ungaria!", mai spune Ponta.
La Spitalul Județean din Vaslui nu se mai fac avorturi la cerere
Ginecologii de la Spitalul Județean de Urgență din Vaslui nu mai fac întreruperi de sarcină la cerere în unitatea sanitară, medicii motivând că spitalul nu le plătește acest serviciu. "Printre motive se regăsesc și moralitatea, dar și faptul că nu sunt plătite. Este o manoperă pe care o facem noi și spitalul nu ne-o plătește, astfel că s-a luat decizia de a nu mai face astfel de întreruperi", a declarat șefa secției de Obstetrică Ginecologie, dr. Smărăndița Istrate, pentru Mediafax.Reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Vaslui au declarat ieri că medicii din cadrul Secției de Obstetrică și Ginecologie au decis să nu mai facă întreruperi de sarcină la cererea pacientelor. "A fost o decizie luată de medicii ginecologi, probabil din anumite considerente personale. Este vorba despre întreruperi de sarcină la cerere, nu despre situații medicale în care se impune acest lucru. Probabil că, în județ, există clinici care fac astfel de întreruperi de sarcină, nu cunosc cu exactitate situația", a declarat marți, Ana Rinder, managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Aceasta a adăugat că nu știe cunoaște motivele acestei decizii, dar presupune că este vorba despre unele care țin de moralitate și religie.De cealaltă parte, medicul-șef al secției de Obstetrică Ginecologie, dr. Smărăndița Istrate, susține că nu este vorba doar despre moralitate: "Întreruperile de sarcină la cerere se fac numai la cabinetele particulare din Vaslui sau din Iași. Nici înainte mulți colegi nu făceau avorturi la cerere. Printre motive se regăsesc și moralitatea, dar și faptul că nu sunt plătite. Este o manoperă pe care o facem noi și spitalul nu ne-o plătește, astfel că s-a luat decizia de a nu mai face astfel de întreruperi", spune medicul Smărăndița Istrate.
Deputat PSD, condamnat la închisoare cu suspendare
Deputatul Octavian Goga, care a intrat în Parlamentul României în anul 2016 pe listele Partidului Mișcarea Populară (PMP) Covasna, a fost condamnat definitiv la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice și conducere fără permis. La alegerile parlamentare din 2016, Octavian Goga a obținut 1.967 de voturi, cu doar unul mai mult decât candidatul ALDE Covasna, și a primit mandatul de deputat în urma redistribuirii voturilor la nivel național.În luna iunie 2017, Octavian Goga a informat Biroul Permanent al Camerei Deputaților că a demisionat din PMP și că va activa în Grupul parlamentar al PSD.
Dezincriminarea obținerii de foloase necuvenite pentru terți, neconstituțională
CCR a declarat ieri, cu unanimitate de voturi, neconstituțională modificarea adusă legii 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție, potrivit căreia a fost dezincriminată obținerea de foloase din operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, dacă beneficiarul este o terță persoană, au declarat surse din cadrul Curții pentru G4Media.ro Actul normativ a fost adoptat în luna iulie de majoritatea PSD, ALDE, UDMR, la propunerea deputaților social-democrați Cătălin Rădulescu și Andreea Cosma.Cătălin Rădulescu, supranumit și ”deputatul mitralieră” a fost condamnat în decembrie 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția. Adică exact pe baza articolului 12 din legea 78/2000 a cărui modificare a propus-o și a reușit să o treacă prin Parlament.Practic, potrivit proiectului de lege, dacă foloasele necuvenite obținute în urma operațiunilor financiare incompatibile cu funcția nu sunt exclusiv materiale, ori dacă au fost obținute pentru altul, cel care a comis fapta nu poate fi tras la răspundere.
