MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Portretul președintelui interimar: Ilie Bolojan, pas cu pas spre vârful puterii
A scos televizoarele din guvern, a emis paşapoarte în două ore, a redus aparatul bugetar, dar are și o relaţie rece cu Iohannis
Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României. În administraţia locală a redus drastic numărul bugetarilor şi s-a axat pe atragerea fondurilor europene. Timp de aproape doi ani a fost şi secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziţie din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcţionarii urmăreau posturile de ştiri în loc să muncească. În luna ianuarie, a demarat o reformă şi în Parlament, fiind huiduit de unii angajaţi abonaţi la sinecuri. N-a schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993. A fost secretar general al PNL în timpul fuziunii cu PDL, însă a demisionat din funcţie după rezultatele slabe obţinute de liberali la alegerile din 2016. A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din iunie 2024. A devenit preşedinte al PNL după ce Nicolae Ciucă a ratat finala prezidenţială la alegerile din luna noiembrie. Ilie Bolojan primeşte ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, între cei doi fiind o relaţie îngheţată în ultimii ani. Fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban, a dezvăluit că Iohannis l-a tăiat pe Bolojan de pe lista liderilor liberali care mergeau la Cotroceni pentru consultări informale cu şeful statului.
La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
„Apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini”
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului. ”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare. „Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan. Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan. În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.
Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR. La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteaţă a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat şi membru în Consiliul de Administraţie al Romatsa, funcţii obţinute cu sprijinul PSD.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis. ”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL. Astăzi, Ilie Bolojan preia ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, chiar la Palatul Cotroceni, acolo unde fusese tăiat de pe lista invitaţilor de fostul preşedinte.
AEP: Cei care reclamă acţiuni online cu caracter manipulator sau cu ajutorul fermelor de boţi vor trebui să-şi probeze acuzaţiile
ce activităţi ţin de libertatea de exprimare, potrivit proiectului de hotărâre
Cei care vor să reclame acţiuni de promovare online cu caracter manipulator sau cu ajutorul fermelor de boţi, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, vor trebui să-şi probeze acuzaţiile, pentru ca materialele astfel distribuite să fie considerate ilegale, conform unui proiect de hotărâre privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, elaborat de AEP.
Acelaşi document de lucru stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare, categorie în care intră opiniile exprimate cu titlu personal şi materialele jurnalistice cu excepţia cazurilor în care difuzarea acestora implică o plată. De asemenea, opiniile exprimate de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare”.
Conform proiectului AEP, acţiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice, prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator, precum conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor reţele de conturi automatizate, parţial automatizate sau neautomatizate (ferme de boţi), simularea interacţiunilor, coordonarea creării de conţinut neautentic sau asumarea în mod înşelător a identităţii unui alt actor politic, atrag calificarea conţinutului reclamat ca fiind ilegal, ”în măsura în care se probează respectivele aspecte de către persoana care formulează plângerea sau se pun la dispoziţia biroului electoral competent suficiente probe, în timp util”.
Acelaşi document mai prevede că, pentru ca un material să fie considerat material publicitar politic, acesta trebuie să îndeplinească, simultan, următoarele condiţii: să fie pregătit, prelucrat (editat), plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic; să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare; să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţele electorale, clar identificat; să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.
Un alt articol dn proiectul de hotărâre pregătit de AEP stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare.
Opiniile politice exprimate cu titlu personal de către alte persoane decât actorii politici constituie ”o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice, cu excepţia cazurilor în care se prevede o remuneraţie specifică din partea unor terţi pentru sau în legătură cu exprimarea opiniei respective”, menţionează proiectul de hotărâre al AEP. ”Opiniile politice şi alte conţinuturi editoriale, care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului indiferent de suportul pe care sunt exprimate, care sunt supuse responsabilităţii editoriale, nu reprezintă materiale publicitare politice decât dacă este prevăzută o plată anume sau un alt tip de remuneraţie efectuată de către un actor politic pentru sau în legătură cu pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, difuzarea sau distribuirea lor”, se mai arată în document.
Opiniile politice exprimate de către membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene, precum şi de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice”, conform proiectului de hotărâre.
De asemenea, ”mesajele care provin din surse oficiale ale statului, strict limitate la organizarea alegerilor şi modalităţile de participare la acestea, inclusiv anunţarea candidaturilor, sau pentru promovarea participării la alegeri nu reprezintă materiale publicitare politice”.
”Comunicările publice al căror scop constă în furnizarea de informaţii oficiale publicului de către autorităţile şi instituţiile publice implicate în organizarea alegerilor nu reprezintă materiale publicitare politice, sub condiţia ca acestea să nu fie de natură şi să nu fie concepute să influenţeze rezultatul alegerilor”, este o altă prevedere a articolului.
Radu Dragomir, un utilizator de Facebook, „vizitat” la domiciliu de poliţişti după ce a postat un pamflet
Radu Dragomir, un utilizator de Facebook, a povestit pe pagina sa că, la cinci ore după ce a postat un pamflet în care făcea referire la Călin Georgescu şi Cătălin Predoiu, a fost „vizitat” la domiciliu de trei ori de către poliţişti, deşi spune că a fost întotdeauna „un cetăţean în banca lui, model chiar”. Într-un dialog imaginar între Georgescu, numit ”Dili”, şi bodyguardul său, acesta din urmă îşi anunţă şeful că „au năvălit mascaţii peste Radu Pally”, iar replica lui Georgescu este: „Predoiule, miliţianuleee!”, cu referire la sintagma reală folosită de fostul candidat independent la Preşedinţie pe pagina sa de Facebook, după percheziţiile Poliţiei la şeful său de campanie. Într-o postare ulterioară, Dragomir îi explică ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, contextul pamfletului.
„Eu am fost dintotdeauna un cetăţean în banca lui, model chiar. Impozite plătite la zi, fără amenzi (ultimul radar a fost acum vreo 15 ani, ORGANELE care citesc aici pot confirma) şi fără scandal (am avut totuşi o tulburare a ordinii publice când m-am îmbătat cu un coleg de liceu într-un parc, dar s-a întâmplat la Constanţa în vara lui 1986, sper că s-a prescris). Şi cum îmi trăiam eu viaţa mea banală, m-am trezit în seara asta cu 3 (TREI) vizite la domiciliu din partea poliţiştilor. Vecinii deja se baricadaseră în apartamente, c-au zis că-i groasă rău. Pentru mine a fost o premieră. Nu m-a vizitat miliţia pe vremea lui Ceauşescu, nu m-a vizitat poliţia pe vremea lui Iliescu sau Dragnea, dar au venit acum, în prag de pensie. DE TREI ORI. Eu v-am zis că nu mai e nimic normal în ţara asta şi că 2025 va fi un an crunt, iată că mi-a venit confirmarea la uşă în seara asta. Aveţi grijă de voi”, postează Radu Dragomir pe Facebook.
După „vizita la domiciliu” pe care i-au făcut-o poliţiştii de trei ori, Radu Dragomir le-a explicat acestora că postarea era un pamflet, iar ulterior i-a explicat ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, într-o nouă postare pe Facebook, că nu el l-a numit „miliţian”, ci „domnul candidat Călin Georgescu”.
Pornind de la postarea lui Dragomir şi ceea ce s-a întâmplat ulterior, activistul civic Radu Hossu ridică problema intervenţiilor poliţiştilor, întrebându-se, printre altele, dacă oamenii legii „îi calcă” şi „pe cei care ameninţă cu moartea pe internet sau doar pe cei care deranjează miniştri?”. Radu Hossu spune că în cazul lui Dragomir poliţiştii „s-au scuzat, au înţeles şi au motivat vizita ca fiind una normală în actualul context”.
Activistul consideră că „prin astfel de acţiuni prost pregătite, lipsite de raţiune”, Poliţia Română „se decredibilizează”, „îi pune pe agenţii de bună credinţă într-o postură foarte proastă” şi ajută doar la creşterea neîncrederii în instituţii, în stat şi în liderii politici”.
CSM: 186 de judecători din 420 de participanţi la examen au promovat la instanţe superioare
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunţă, miercuri, că 186 de judecători din 420 de participanţi la examen au promovat la instanţe superioare, rezultatele fiind validate în ultima şedinţă a Secţiei pentru judecători. Astfel, cei promovaţi îşi vor începe activitatea, majoritatea la tribunale şi 29 la curţi de apel. ”Astfel, gradul de ocupare al posturilor creşte la tribunale la 80,72%, iar la curţi de apel la 94,95%. Promovarea la o instanţă superioară este un proces laborios care presupune îndeplinirea de către candidaţi a unor criterii riguroase de competenţă, experienţă şi integritate”, a mai transmis CSM.
Lasconi, glumă despre relaţia sa cu Nicuşor Dan: Eu îi sunt fidelă soţului meu
Preşedintele USR, Elena Lasconi, comentează informaţiile privind faptul că în partidul pe care îl conduce ar exista tabere care îl susţin pe Nicuşor Dan pentru funcţia de preşedinte al României. Lasconi spune că sunt ”minciuni şi manipulări” şi aminteşte că şi anul trecut existau informaţii conform cărora propriul partid nu i-ar fi susţinut candidatura la Preşedinţie. Lasconi glumeşte cu privire la relaţia cu edilul Capitalei şi spune că există o zonă a electoratului care o preferă pe ea.
”Am auzit şi eu de la televizor că ar fi mai multe tabere, aşa cum am auzit de la televizor, anul trecut, că eu nu am susţinere în partid, deşi m-au votat atât de mulţi colegi de-ai mei şi la Congres şi şi pentru candidatura la prezidenţiale. Eu nu am aflat asta, văd şi eu în presă că există tot felul de... eu unele cred că sunt minciuni, unele cred că sunt manipulări”, a afirmat Elena Lasconi, marţi seară, la B1 Tv, întrebată despre informaţiile conform cărora în USR ar exista tabere care îl susţin pe Nicuşor Dan pentru preşedinţia României. Întrebată dacă manipulările sunt din interiorul partidului sau din afara USR, Lasconi a răspuns: ”Se poate şi, şi, pentru că miza este foarte mare”.
Lasconi a reafirmat că, dacă nu ar fi fost anulate alegerile de anul trecut, acum ar fi fost preşedintele ţării. ”Subestimarea pentru mine e binecuvântare pentru că pe mine m-a încurajat întotdeauna în viaţă şi nu am căzut în genunchi. Întotdeauna m-am ridicat şi am arătat că pot şi pot mai mult”, a mai afirmat preşedintele USR.
În ceea ce priveşte relaţia sa cu Nicuşor Dan, Lasconi a glumit: ”Dacă-mi permiteţi o glumă vizavi de relaţia mea cu Nicuşor Dan, eu îi sunt fidelă soţului meu. Dar trecând peste glumă (...) este libertatea lui să candideze, e adevărat, complică lucrurile”.
Lasconi, primar la Câmpulung, e de părere că unul dintre atuurile sale, pe lângă voturile pe care le-a primit deja, buna sa credinţă şi ceea ce a demonstrat deja că poate face, este acela că există o parte a electoratului care o preferă. ”Pot să ajung la inimile oamenilor la care nu va ajunge niciodată Nicuşor Dan şi mă refer la zona aceasta de rural. Asta cred, pot să cred asta pentru că suntem foarte diferiţi ca persoane. Dar eu îi doresc mult succes lui Nicuşor, nu o să mă apuc niciodată să îl toc pe Nicuşor pentru că aşa vrea presa”, a adăugat preşedintele USR.
Sibiu - Sute de liceeni au cântat şi l-au ovaţionat pe Tzancă Uraganu la un bal
Sute de adolescenţi de la mai multe licee din Sibiu care au participat la „Balul balurilor”, l-au ovaţionat pe invitatul special al serii, manelistul Tzancă Uraganu. În imaginile postate de acesta pe TikTok se vede cum tinerii ştiu versurile melodiilor cuvânt cu cuvânt, cântă alături de manelist, iar mulţi dintre adolescenţi privesc spectacolul prin ecranele telefoanelor mobile. Manelistul a făcut playback, spunând că „conducerea” i-a cerut să cânte „ca pe Youtube”.
Fenomenul a fost adus în atenţia publicului de către psihologul sibian Mhai Copăceanu, potrivit căruia la eveniment au participat elevi de la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal”, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”, Liceul Teoretic „Constantin Noica”.
„Ieri seară, la Sibiu, Tzanca Uraganu a făcut show la Balul Balurilor. Invitatul părea chiar fericit! Evenimentul a reunit reprezentanţi de la 6 dintre cele mai prestigioase licee din Sibiu pentru titlurile de Miss şi Mister Sibiu si mii de participanţi adolescenţi. Domnilor profesori, continuaţi să discutaţi în continuare despre planurile cadru!”, a scris Copăceanu pe reţelele de socializare.
Inspectorul Şcolar General al Inspectoratului Scolar Sibiu, profesorul Marius Novac, a declarat, citat de portalul stiridesibiu.ro: ”Eu, personal, descurajez astfel de activităţi”.
Conform sursei citate, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar spun că evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean al Elevilor Sibiu (CJE), însă aceştia din urmă spun că nu au nimic de-a face cu organizarea. „Şcoala nu a fost implicată în niciun mod. Nu am fost consultaţi, iar elevii au participat cu acordul părinţilor. Noi, ca şcoală, nu am avut nicio implicare. Am aflat despre acest bal abia luni. Din câte ştiu, ”Balul Balurilor” s-a mai organizat şi în alţi ani, dar nu au fost probleme legate de calitatea muzicii sau astfel de exagerări. De această dată, însă, au fost exagerări. Alegerea interpreţilor nu reflectă valorile şi calităţile elevilor de la şcoala noastră. M-a deranjat calitatea spectacolului, pe care o consider sub nivelul gusturilor noastre. Este un aspect care poate fi corectat prin educaţie”, a declarat directorul Colegiului „Gheorghe Lazăr”, Gabriel Negrea, pentru Ora de Sibiu.
Balul Balurilor a avut loc la sala „Versailles” Sibiu, iar pentru acces la eveniment elevii au plătit pe bilete preţuri cuprinse între 120 de lei şi 230 de lei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ambasadorul Germaniei la Chişinău, după criticile la adresa sa, un mesaj în limba română: „Reacţiile m-au surprins”
De același autor
