MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Pavilionul României de la Veneţia a atras 730.000 de vizitatori
Publicaţii de prestigiu au caracterizat expoziţia "What Work Is" drept "originală" şi "de neratat"
Pavilionul României de la Expoziţia Internaţională de Artă - La Biennale di Venezia 2024, ediţia 60 care s-a încheiat în 24 noiembrie, a fost vizitat de 730.000 de persoane. Publicaţii de prestigiu precum The Guardian, Forbes, Apollo Magazine, Le Journal des Arts, The Art Newspaper, Whitewall şi postul de televiziune Euronews au inclus proiectul românesc pe lista celor care au meritat vizitate. România a fost reprezentată de proiectul "Ce este munca/What Work Is" al artistului Şerban Savu, curatoriat de Ciprian Mureşan.
Proiectul a fost selectat în urma concursului organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, fiind prezentat atât în Pavilionul Naţional din Giardini della Biennale, cât şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Tema principală a Bienalei din 2024, „Străini pretutindeni - Foreigners Everywhere”, a adăugat o dimensiune suplimentară lucrărilor create de Şerban Savu, reflectând migraţia şi sentimentul de dezrădăcinare asociate muncii în străinătate.
Expoziţia prezentată în Pavilionul României a examinat iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric şi arta de propagandă din fostul Bloc de Est.
Vizitatorii Bienalei au putut vedea un poliptic amplu, cuprinzând peste 40 de picturi - o privire condensată asupra practicii lui Savu din ultimii cincisprezece ani, dar şi modele arhitecturale la scară redusă pe care sunt grefate mozaicuri derivate din metaforele şi tonalităţile ale căror purtător este acest mediu în contexte religioase sau în cosmogoniile muncii.
Un aspect important al implicării în cadrul Bienalei de la Veneţia a Institutului Cultural Român a fost transformarea Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia într-un atelier de mozaic pe toată perioada bienalei. Aici, echipe de mozaicari au lucrat la o piesă monumentală bazată pe o pictură de-a lui Şerban Savu, combinând tradiţia veneţiană cu întrebări conceptuale contemporane. După prezentarea sa la Bienala de Artă de la Veneţia, o lucrare de mozaic de mari dimensiuni va fi expusă, într-o primă etapă, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău, iar ulterior, lucrarea urmează să fie instalată definitiv într-un spaţiu din Chişinău, contribuind astfel la peisajul cultural al oraşului şi la dialogul cultural între România, Republica Moldova şi publicul internaţional.
Proiectul „Ce este munca/What Work Is” din Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneţia 2024 a generat impresii pozitive în presa internaţională, fiind apreciat pentru explorarea subtilă a relaţiei dintre muncă şi timp liber, precum şi a impactului acestora asupra identităţii şi societăţii contemporane.
Publicaţia The Guardian afirma faptul că „în pavilionul românesc, picturile melancolice şi de un alb palid ca o frescă ale lui Şerban Savu prezintă muncitori care sapă în vechi situri, aduc recolta sau restaurează picturi de biserici. Întorcându-se de la câmp, pescuind în râuri: aceasta este viaţa şi timpul liber după (şi poate înainte de) comunism: fiecare scenă surprinsă făcută permanentă într-un mod elocvent".
Apollo Magazine a inclus expoziţia lui Şerban Savu în lista sa de pavilioane „de neratat”, remarcând abordarea sa sensibilă asupra relaţiei dintre muncă şi timp liber, cu o notă melancolică. Lucrările lui Şerban Savu, expuse aici, sunt descrise ca fiind scene aparent realiste ale vieţii cotidiene, dar care pun accent pe momentele de odihnă şi introspecţie, oferind un contrast subtil faţă de naraţiunile tradiţionale despre muncă.
Totodată, publicaţia Business Review a evidenţiat expoziţia ca fiind un proiect care „promite să ofere o explorare profundă a relaţiei complexe dintre muncă, timp liber şi normele societale".
Financial Times a evidenţiat Pavilionul României pentru originalitatea şi mesajul său relevant în contextul global actual, afirmând că: „România aduce mozaicuri moderne la Bienala de la Veneţia. Într-o galerie a Institutului Cultural Român din Veneţia, artistul va coordona o echipă mozaicari din şcolile de arte din Iaşi, din ţara sa natală, şi din Chişinău, Moldova, pentru a crea un mozaic cu o scenă de picnic pe parcursul celor şapte luni cât durează Bienala de la Veneţia”. Mozaicul ar putea să nu pară cea mai modernă dintre formele de artă, însă Şerban Savu îl transformă în concepte moderne pentru secolul 21, notează publicaţia.
Publicaţia fraceză Le Journal des Arts afirmă despre proiectul „Ce este munca/What Work Is” faptul că „este, fără îndoială, unul dintre pavilioanele în care arta şi politica sunt cel mai clar articulate. Picturile lui Şerban Savu formează un vast poliptic care înfăţişează viaţa în România începând din 2006, adică mult după răsturnarea regimului comunist şi sfârşitul dictaturii lui Ceauşescu. În ciuda acestui punct de cotitură, atmosfera artistică nu se schimbă sub influenţa unei baghete magice. Aspectul tulburător al reprezentărilor murale, realizate în stil figurativ, se explică prin dificultatea de a le diferenţia pe cele care sunt încă „contaminate” de urmele realismului socialist şi pe cele care se abat de la acesta în mod ironic prin introducerea unor detalii inconsistente".
Medic: Am identificat copii de 9, 10 ani care au început consumul de droguri
Dr. Emanuela Andrei, medic primar psihiatrie pediatrică la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Al. Obregia” din Capitală, a explicat pentru News.ro modalitatea în care ajung la unitatea sanitară adolescenţii care au probleme din cauza consumului de droguri. Medicii din spital internează un caz pe săptămână. În ultimii ani, spune Dr. Emanuela Andrei, a crescut numărul copiilor şi adolescenţilor care au diverse tulburări din cauza consumului de droguri. Vârsta de consum a scăzut, fiind vorba despre copii care consumă chiar şi de la vârsta de 9, 10 ani. ”Prevenţia începe de la începutul vieţii, ca să spunem aşa, prin construirea unor relaţii solide între copil şi părinte, prin construirea unor abilităţi de gestionare a unor emoţii puternice, această construcţie începe încă din copilăria mică, până la vârsta de preşcolar”, subliniază medicul.
„De cele mai multe ori cei care se prezintă la noi sunt adolescenţi, adică după vârsta de 13 ani până la vârsta majoratului, însă în momentul în care discutăm cu ei observăm că de fapt vârsta debutului este anterioară prezentării la noi şi am identificat, din păcate, copii de 9, 10 ani care au început consumul. Din păcate, accesul este unul foarte facil, este peste tot, în acest moment sunt foarte multe substanţe care pot fi folosite cu rol de substanţă psihoactivă şi apoi utilizate ca drog. Accesul acesta a crescut şi este atât de răspândit la nivelul întregii Europe şi nu doar la noi în ţară, şi din păcate pot să aibă acces la droguri şi în şcoală, şi la colţ de stradă, şi prin intermediul prietenilor, sunt multe sisteme din acestea care le facilitează lor accesul, metode de comunicare, tot felul de reţele de comunicare prin care ei îşi transmit”, a explicat medicul.
Canabisul şi etnobotanicele, printre cele mai consumate droguri. De cele mai multe ori, în spatele cosumului se află o serie întreagă de factori, spune medicul, printre care anumite vulnerabilităţi genetice, temperamentul sau mediul familial. În contextul creşterii numărului de consumatori, mulţi de la vârste fragede, în România există puţine centre unde pot beneficia de servicii de specialitate, de lungă durată, după ieşirea din spital.
„Riscul de recidivă sau de recădere în cazul dependenţelor este din start unul destul de mare în condiţiile în care, după externarea din spital, serviciile de psihoterapie, acele servicii complexe pentru copil, pentru familie, serviciile de grup care să-l susţină pe termen lung sunt insuficiente. Observăm asta chiar şi aici, în Capitală, unde totuşi suntem privilegiaţi în ceea ce priveşte accesul la servicii de psihoterapie, dar la nivel naţional lucrurile sunt şi mai triste, există centre de terapie, dar sunt insuficiente”, a precizat medicul.
Lasconi promite că va desecretiza ajutorul militar oferit de România Ucrainei
Elena Lasconi, candidat USR calificat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, susţine că va desecretiza ajutorul militar oferit de România vecinilor ucraineni în războiul de apărare purtat împotriva Rusiei. ”Sunt nuanţe şi chestiuni pe care nu le poţi spune, tocmai pentru că sunt secret de stat. Dar nu poate să fie secret de stat cum cheltuieşte banii Administraţia Prezidenţială, de exemplu, în călătoriile pe care le face preşedintele. Nu poate să fie secret de stat contribuţia noastră în Ucraina. ANAF-ul poate să fie total transparent, şi nu este, şi digitalizat. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este o gaură neagră. Noi plătim la stat o grămadă de bani pentru sănătate şi vedeţi şi dumneavoastră că nu s-a schimbat nimic în sistemul de sănătate, nimic în bine, ci mai degrabă în rău. Şi dacă statul ar fi corect, tot ar exista suspiciuni că e ceva în neregulă. Fii transparent, totul la vedere”, a spus Elena Lasconi.
Preşedintele Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, au semnat în iulie, la Washington, Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina, al 23-lea document de acest gen pe care îl semna Kievul. Un comunicat publicat atunci de Preşedinţia ucraineană preciza că, în virtutea Acordului, România urma să transfere Ucrainei un sistem Patriot, că va sprijini Ucraina „cu aceeaşi dinamică ca în perioada 2022-2024” şi va facilita tranzitul cât mai rapid al tuturor echipamentelor necesare prin teritoriul său către Ucraina.
Doi polițiști, găsiți împușcați în cap
Un poliţist au fost găsit duminică împuşcat în zona capului, în sediul Poliţiei Oraşului Abrud. El a primit îngrijiri medicale, dar apoi s-a constatat decesul.
”La data de 1 decembrie 2024, în jurul orei 09.10, în timp ce se afla la sediul Poliţiei Oraşului Abrud, un poliţist, în vârstă de 50 de ani, din Abrud, a fost găsit în biroul său, prezentând o plagă împuşcată în zona capului”, anunţă IPJ Alba.
Tot ieri, un poliţist din cadrul IPJ Iaşi a fost găsit împuşcat în cap, în secţia de poliţie din comuna Dumeşti, din judeţul Iaşi. ”În jurul orei 07.00, poliţiştii din Iaşi au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în comuna Dumeşti, a fost găsită o persoană decedată, care prezenta o plagă împuşcată la nivelul capului. În urma deplasării la faţa locului, s-a constatat că cele sesizate se confirmă, fiind stabilită identitatea victimei, în persoana unui bărbat, de 38 de ani. Totodată, s-a constatat faptul că acesta este poliţist activ al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi”, au precizat reprezentanţi ai Poliţiei Iaşi.
Medicul Diana Cimpoeşu, coordonator UPU-SMURD Iaşi a declarat că poliţistul a fost găsit în incinta secţiei de Poliţie din comuna Dumeşti, el fiind găsit mort la sosirea echipajului medical. Poliţistul a fost împuşcat în zona dreaptă a capului.
Maia Sandu: Iubim România aşa cum iubeşti o soră mai mare
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, ea spunând că moldovenii iubesc România ca pe o soră mai mare. ”1 Decembrie este o zi plină de semnificaţie pentru toţi cei care iubesc România. Noi, cei din Republica Moldova, iubim România aşa cum iubeşti o soră mai mare: pentru că avem aceleaşi rădăcini, aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă într-un viitor mai bun. Trăim vremuri care pun la încercare democraţia şi valorile noastre comune. România şi Republica Moldova trec, fiecare, prin momente dificile. Dar fiecare încercare este şi un prilej de a ne sprijini reciproc şi de a demonstra că, împreună, suntem mai puternici. Astăzi, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. O Românie puternică este o Românie europeană. Moldova şi România, unite sub drapelul Uniunii Europene, vor fi mai puternice împreună. La mulţi ani, România!”, este mesajul transmis de Maia Sandu.
Prahova: Bărbat, transportat la spital împuşcat de un amic cu care băuse
Un bărbat din judeţul Prahova a fost împuşcat, sâmbătă seara, în curtea locuinţei sale, de către un amic cu care băuse. Între cei doi a izbucnit un conflict spontan, iar oaspetele l-a împuşcat pe bărbat în zona gâtului şi a abdomenului, victima fiind transportată la spital. Primele verificări arată că arma folosită este un pistol neletal, cu proiectil de cauciuc, pe care agresorul îl deţine legal.
Incidentul a avut loc în curtea unei case din comuna prahoveană Bucov. O femeie a anunţat Poliţia, în jurul orei 20:45, despre faptul că soţul său ar fi fost împuşcat de către un bărbat. ”În baza sesizării, de urgenţă la faţa locului s-a deplasat o echipă complexă de cercetare, formată din poliţişti ai serviciilor de investigaţii criminale, arme, explozivi şi substanţe periculoase, criminalistică, acţiuni speciale, dar şi ai Poliţiei municipiului Ploieşti, reieşind faptul că aspectele sesizate se confirmă. Din primele verificări efectuate a reieşit faptul că, pe fondul consumului de alcool, între cei doi bărbaţi de 52, respectiv 53 de ani, a izbucnit un conflict spontan, acesta degenerând, moment în care bărbatul de 52 de ani l-ar fi împuşcat pe celălalt în zona gâtului şi a abdomenului”, informează Poliţia Prahova.
Cei doi bărbaţi băuseră împreună, iar motivul pentru care s-au luat la ceartă nu a fost stabilit, deocamdată, au precizat pentru News.ro surse judiciare.
Bolojan (PNL), premierul candidatului USR
Candidatul USR la alegerile prezidenţiale, Elena Lasconi, a subliniat că nu s-a răzgândit şi îl va numi premier pe Ilie Bolojan, actualul lider interimar al PNL, în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale. Ea a subliniat că în noul Parlament ar trebui să fie o ”majoritate democratică”. Dacă alegerile vor fi câştigate de ”omul Rusiei”, Lasconi crede că ”va trebui să ne gândim mai mulţi dacă ne facem bagajele să plecăm din ţară”.
Elena Lasconi a fost întrebată, în emisiunea Insider politic de la Prima TV, difuzată sâmbătă, dacă îl va numi premier pe Ilie Bolojan, în cazul în care va câştiga alegerile: ”Păi nu mă răzgândesc. Cuvântul meu este contract, dar de asta vă spun, haideţi să aşteptăm rezultatul alegerilor parlamentare, care este foarte important. Este şi ăsta crucial. Adică e obligatoriu să avem o majoritate democratică în Parlamentul României”. Întrebată, de asemenea, dacă e dispusă să ia PSD la guvernare, Lasconi a precizat că va fi ”preşedintele tuturor românilor”. ”Asta înseamnă că, din momentul ăsta eu voi fi preşedintele tuturor românilor, nu numai celor de dreapta sau a celor de stânga”, a spus Lasconi.
Ea a precizat că şi-ar dori o majoritate de centru-dreapta, însă a subliniat că este mai bine să aşteptăm rezultatul votului de duminică.”Bineînţeles că eu am spus de mai multe ori că mi-aş dori şi că ideal ar fi să avem o majoritate de centru-dreapta, cu un guvern de centru-dreapta. Haideţi să vedem cum o să fie rezultatele de duminică, pentru că s-ar putea să formăm matematic această majoritate, nu ştim. (…) Rugămintea este să voteze oamenii cu mintea lor, cu inima lor şi mai ales cu inima împăcată că au făcut bine când au votat. Dar dacă ajung extremiştii în majoritate va fi foarte greu ”, a spus Lasconi.
Întrebată dacă se aşteaptă să fie o majoritate suveranistă în viitorul Parlament, Lasconi a spus că se aşteaptă ca lumea să iasă la vot. ”Nu. Mă aştept să iasă masiv lumea la vot şi ei să fie în minoritate. E adevărat că sunt mulţi români care au votat şi o să-i voteze pentru că sunt cumva antisistem şi că nu mai suportă partidele. Dar nu partidele sunt probleme. Partidele înseamnă democraţie ”, a răspuns Lasconi.â
Ea a mai fost întrebată dacă va continua cariera politică sau dacă se va întoarce la Câmpulung, ca primar, dacă nu va câştiga alegerile prezidenţiale. ”Păi, dacă se va întâmpla asta, cu omul Rusiei, cred că va trebui să ne gândim mai mulţi dacă ne facem bagajele să plecăm din ţară. Sper să nu se întâmple lucrul acesta. Eu nu-mi abandonez ţara pentru că sunt şi aleasă primar, dar eu îi înţeleg pe românii care au plecat, şi jumătate din familia mea a plecat în diaspora. Pentru aici instituţiile nu funcţionează”, a spus Lasconi.
Câți pensionari speciali sunt în România
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în noiembrie 2024, de 11.707 persoane, în scădere cu 16 persoane, comparativ cu luna anterioară, din care 7.985 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulţi pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv 5.631, din care 2.613 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.181 lei, din care 21.925 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.293 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 814 persoane (714 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.904 de lei, din care 2.971 de lei pensie de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 891 de persoane (665 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.132 de lei (3.513 de lei de la bugetul de stat).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
