MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Oana Gheorghiu: Când am început să discutăm despre reforma companiilor a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei
„Brusc, nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan. S-a putut lucra atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul”, a povestit vicepremierul
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, devenită între timp şi vicepreşedinte al PNL, afirmă, sâmbătă, că PSD a rămas în Coaliţie şi la masa Guvernului când s-au luat măsuri de reducere a deficitului care au afectat cetăţenii, dar au pornit brusc ”o luptă” în momentul în care atenţia Guvernului s-a mutat către companii, Consiliile de Administraţie şi pierderile companiilor de stat. ”Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan”, a afirmat Oana Gheorghiu, acuzând, de asemenea, că a primit cu greu informaţii de la unele ministere cu privire la companiile din subordine.
"Eu am venit în guvern la final de octombrie, în momentul în care existau deja nişte tensiuni în coaliţie, după cum ştim, dar erau cumva ţinute sub control şi vreau să spun că, atâta vreme cât măsurile au fost îndreptate împotriva cetăţenilor, să zic aşa, dar nu împotriva lor, ci pentru a reduce deficitul, dar măsuri care au afectat cetăţeni, Partidul Social Democrat a rămas acolo, chiar dacă seara critica la televizor. A fost solidar cu aceste măsuri, cel puţin în Guvern, nu şi în public", a declarat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, sâmbătă, la Digi 24. Acesta susţine că "a început o luptă în interiorul coaliţiei" în momentul în care a început să se discute serios despre reforma companiiilor.
"Când am început să discutăm despre reforma companiilor, şi lucrul ăsta s-a întâmplat undeva începând cu luna ianuarie (…) a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei, sau cel puţin asta a fost percepţia mea. Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan, că, de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie", a adăugat Oana Gheorghiu. Aceasta a adăugat: "Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste compani, despre găurile negre". "Discuţiile în interiorul Guvernului întotdeauna erau calme, calde, colegiale, nu au existat confruntări directe. Tocmai asta era cumva frustrarea, pentru că în Guvern lucrurile păreau fireşti", a mai declarat vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu reclamă că era foarte dificil să obţină date ale companiilor pentru a face analizele necesare de la anumite ministere. "Trimiteam, sunam miniştrii. Aş avea nevoie de următoarele documente. Sigur, sigur vi le trimit. Când îmi răspundeau. Uneori nu îmi răspundeau, alteori îmi dădeau un mesaj că nu pot vorbi. Sigur vi le trimit săptămâna asta, săptămână viitoare. Primeam apoi informări aşa, foarte generale, nimic din ce cerusem. Am început să-mi dau seama că lucrurile nu merg aşa şi am început să trimit solicitări oficiale de la nivelul Cabinetului vicepremierului, care ar fi trebuit să aibă mai multă forţă, mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale, ceea ce e absurd între cabinetul vicepremierului şi cabinetul ministrului să primească astfel de răspunsuri", a mai declarat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă Guvernul poate funcţiona în continuare aşa, având atribuţii restrânse, Oana Gheorghiu a declarat: "Teoretic ne împiedică doar faptul că nu putem să luăm decizii sau să dăm OUG-uri care să modifice legislaţie. Asta este un lucru pe care acest guvern nu îl poate face. Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău".
„Cred că Nicuşor Dan a făcut o greşeală, probabil influenţat de nişte informaţii pe care le-a avut din interiorul PNL”
Vicepremierul interimar a mai declarat, sâmbătă, că în opinia sa preşedintele Nicuşor Dan a făcut o greşeală, prin nominalizarea lui Adrian Veştea premier. ”Cred că Nicuşor Dan a făcut o greşeală, probabil influenţat de nişte informaţii pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că preşedinţia este o instituţie extrem de importantă şi că România are nevoie de o instituţie credibilă. Nicuşor Dan este un om şi cred că asta trebuie să învăţăm, oamenii sunt oameni, indiferent ce funcţie ocupă”, a declarat vicepremierul interimar. ”Probabil că, din perspectiva mea, a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuţie cu conducerea acelui partid, dar cred că trebuie să reconstruim împreună încrederea în instituţiile statului român”, a menţionat Gheorghiu.
Despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la următoarele alegeri prezidenţiale, Oana Gheorghiu a spus că nu a avut nicio discuţie cu acesta pe această temă. ”Nu ştiu să vă spun asta. N-am avut această discuţie. Cred că problemele noastre, la nivelul Guvernului, sunt PNRR, colectarea taxelor şi alte lucruri. Nu am discutat despre ce se va întâmpla la viitoarele alegeri”, a afirmat ea.
Mureșan compară absorbția fondurilor europene în guvernele Ciolacu și Bolojan: „O creștere de aproape opt ori”
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a afirmat sâmbătă, într-o postare pe pagina de Facebook, că România a ajuns pentru prima dată, în timpul Executivului condus de Ilie Bolojan, printre statele fruntașe din UE la absorbția fondurilor europene de coeziune. El a subliniat că gradul de absorbție din primele șase luni ale Guvernului Bolojan este mai mare de opt ori decât cel înregistrat în timpul Guvernului Ciolacu, notează Mediafax. „Oare de-asta a fost demis de PSD?Guvernul Bolojan a adus România, în premieră, printre statele fruntașe la absorbția fondurilor europene. Tabelul Comisiei Europene arată foarte clar cât de jos se situa România la finalul anului 2024 (în timpul Guvernului Ciolacu), sub media Uniunii Europene, în ceea ce privește absorbția fondurilor europene de coeziune”, a scris sâmbătă dimineața, pe Facebook, Siegfried Mureșan.
El a subliniat că „același tabel arată cum a accelerat absorbția în ultimul an, depășind cu mult media UE, în timpul Guvernului Bolojan”.
Europarlamentarul a prezentat, comparativ, ce grade de absorbție a fondurilor europene s-au înregistrat în timpul mandatului Ciolacu, dar și al lui Bolojan.
Siegfried Mureșan a menționat că în anul 2024, în timpul Guvernului Ciolacu, absorbția efectivă a fondurilor de coeziune, fără prefinanțare, s-a ridicat la aproximativ 600 de milioane de euro, echivalentul unei medii de 50 de milioane de euro pe lună.
În comparație, afirmă acesta, în primele șase luni din 2026, respectiv în timpul Guvernului Bolojan, absorbția efectivă a ajuns la 2,3 miliarde de euro, respectiv o medie de 383 de milioane de euro lunar. „Vorbim, așadar, despre o creștere de aproape 8 ori a ratei efective de absorbție”, a notat Mureșan.
În ceea ce privește rata de absorbție efectivă, inclusiv prefinanțarea, europarlamentarul arată că România înregistra la finalul anului 2024 un nivel de 2%, sub media Uniunii Europene, de 2,7%. Potrivit acestuia, în prezent, România a ajuns la o rată de 24,6%, peste media UE de 17,8%.
Moment istoric pentru medicina din Moldova – Primul transplant cardiac realizat la Iași
Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași a realizat primul transplant cardiac din istoria unității medicale, intervenția reprezentând totodată o premieră pentru regiunea Moldovei.
Anunțul a fost făcut de managerul spitalului, dr. Grigore Tinică. „La Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I.M. Georgescu» din Iași a fost realizat cu succes primul transplant cardiac din istoria instituției, o premieră care deschide un nou capitol pentru medicina cardiovasculară din regiunea Moldovei și din România”, a transmis dr. Grigore Tinică.
Pacientul transplantat este un bărbat în vârstă de 44 de ani, din județul Vaslui, aflat în evidența institutului din anul 2024. Acesta suferea de cardiomiopatie dilatativă non-ischemică, apărută în urma unei miocardite, boala evoluând către insuficiență cardiacă severă. Potrivit informațiilor prezentate de managerul institutului, în ciuda tratamentelor aplicate, inclusiv implantarea unui defibrilator cardiac și a mai multor internări pentru episoade de insuficiență cardiacă decompensată, starea pacientului s-a agravat.
La momentul internării pentru transplant, pacientul se afla în stare critică, cu insuficiență cardiacă avansată, șoc cardiogen și insuficiență multiplă de organ, transplantul cardiac fiind considerat singura opțiune terapeutică. Intervenția a fost posibilă în urma donării de organe de la un tânăr de 28 de ani aflat în moarte cerebrală, în urma rupturii unui anevrism cerebral. Pe lângă inimă, au mai fost prelevate ficatul, plămânii și rinichii, care au fost transplantați altor pacienți.
Operația a fost realizată de echipa Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, formată din dr. Grigore Tinică, dr. Horațiu Moldovan, dr. Mihail Enache, dr. Andrei Taruș, dr. Alberto Bacuscă, dr. Silviu Stoleriu și dr. Adi Ungureanu.
Potrivit dr. Grigore Tinică, primul transplant cardiac realizat la Iași marchează începutul programului de transplant cardiac în regiunea Moldovei și oferă pacienților din această parte a țării acces la o procedură de înaltă complexitate care, până acum, nu era disponibilă în regiune.
Liderii fostei coaliţii de guvernare, invitaţi luni la Cotroceni
Preşedintele Nicuşor Dan a invitat luni, la Cotroceni, liderii fostei coaliţii de guvernare, în încercarea de a găsi o rezolvare a crizei politice actuale, deşi afirma că nu simte că se degajă o soluţie, notează news.ro.
Administraţia Prezidenţială a anunţat oficial că întâlnirea este programată pentru luni, de la ora 09.00.
Au fost invitaţi la discuţii preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, şi liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Varujan Pambuccian.
Aflat la Ankara în această săptămână, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că va avea din nou discuţii cu liderii fostei coaliţii de guvernare, chiar dacă preciza că, strict în momentul respectiv, nu simţea că se degajează o soluţie. Preşedintele a precizat că nu va propune un premier despre care să ştie că nu are nicio şansă să strângă majoritatea.
El a declarat că cele două propuneri care au fost avansate - Sorin Grindeanu şi Siegfried Mureşan - nu au şanse să strângă voturile necesare pentru învestire.
Şeful statului a avertizat că majoritatea parlamentară este la partide şi răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor din Parlament. Preşedintele a menţionat din nou că nu va accepta o majoritate formată cu voturi de la AUR. "Nu voi propune un premier de care să ştim că nu are nicio şansă să strângă majoritatea, şi, în momentul de faţă, cele două propuneri care au fost avansate nu au şanse să strângă majoritatea. Nu o să le propun, ca să fac un exerciţiu de imagine", a declarat preşedintele Nicuşor Dan, la Ankara.
Criza politică declanşată de moţiunea de cenzură PSD-AUR pare departe de a fi rezolvată, poziţiile partidelor fiind aproape neschimbate.
Sâmbătă seară, vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru îi transmitea preşedintelui Nicuşor Dan, înainte de consultările de luni, să nu le ceară liberalilor să salveze PSD pentru că PNL este rupt definitiv de PSD, oricâte decizii s-ar da în instanţă şi oricât ar încerca să se amestece în viaţa internă a partidului lor.
"Dacă credeţi că veţi combate extremismul alături de PSD, sunteţi într-o mare eroare", i-a transmis el şefului statului.
Timiş: Un tânăr de 25 de ani a murit după ce s-a răsturnat cu maşina
Un tânăr de 25 de ani a murit, în urma unui accident rutier care a avut loc în zona localităţii Clopodia, din judeţul Timiş. La o curbă spre dreapta, a pierdut controlul maşinii şi s-a răsturnat. ”Un tânăr de 25 de ani a condus un autoturism pe DJ588 dinspre localitatea Ferendia înspre localitatea Clopodia, iar la o curbă spre dreapta a ieşit în decor răsturnându-se. În urma coliziunii, din nefericire, a fost declarat decesul tânărului de 25 de ani”, a transmis, sâmbătă dimineaţă, IPJ Timiş.
Poliţiştii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit pentru ucidere din culpă.
România a obţinut două medalii de aur şi trei de argint la Olimpiada Internaţională de Fizică 2026
Ministerul Educaţiei anunţă, duminică dimineaţă, că România a obţinut două medalii de aur şi trei de argint la Olimpiada Internaţională de Fizică 2026. Cea de-a 56-a ediţie a evenimentului s-a desfăşurat în perioada 4-12 iulie 2026, la Bucaramanga, în Columbia, cu participarea a 381 de concurenţi din 90 de ţări, notează news.ro.
Potrivit unui anunţ postat, duminică dimineaţă, pe pagina de Facebook a Ministerului Educaţiei, România a fost reprezentată la Olimpiada Internaţională de Fizică 2026 de către:
Vlad Bolohan, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti, medalie de aur; Andrei Vila, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Rareş Muntean, Liceul Teoretic Ioan Jebelean, Sânnicolau Mare, medalie de argint; Alexandru Jicu, Colegiul Naţional Gheorghe Vrănceanu din Bacău, medalie de argint și Alexandru Condrea, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti, medalie de argint.
"Echipa României a fost condusă de conf. univ. dr. Sebastian Popescu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, şi de prof. dr. Gabriel Florian, de la Colegiul Naţional Carol I din Craiova. Felicitări elevilor, profesorilor lor şi părinţilor, care i-au susţinut neîntrerupt", au transmis oficialii ministerului.
Cea de-a 56-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică s-a desfăşurat în perioada 4-12 iulie 2026, la Bucaramanga, în Columbia, cu participarea a 381 de concurenţi din 90 de ţări.
Pilotul Adrian Rus a murit în urma unui accident grav într-o competiție de motociclism
Adrian Rus-Sinner, pilot și vlogger, s-a stins din viață, sâmbătă, în urma unui accident în cadrul etapei Alpe Adria International Motorcycle Championship de la Brno, din Cehia, conform anunțului făcut de Federația Română de Motociclism.
„Cu profundă tristețe, vă informăm că în cursul programului competițional de sâmbătă din cadrul Alpe Adria International Motorcycle Championship, desfășurat pe circuitul de la Brno, s-a produs un grav accident la startul uneia dintre cursele clasei Superbike, în care au fost implicați doi sportivi”, a anunțat federația, într-un comunicat sâmbătă seară. În accident au murit doi piloți. „Din păcate, unul dintre cei doi sportivi care ne-au părăsit astăzi este Adrian Rus – Sinner. Ca urmare a acestui tragic eveniment, organizatorii au decis anularea întregului program competițional rămas din acest weekend”, conform comunicatului.
România s-a alăturat altor 13 ţări şi a semnat o declaraţie comună privind Marea Chinei de Sud care afirmă că pretenţiile maritime ale Beijingului nu au niciun temei
Pretenţiile maritime extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au niciun temei juridic, au afirmat 14 ţări, între care SUA, România şi Japonia, într-o declaraţie comună, duminică, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la o hotărâre istorică a unui tribunal internaţional pe această temă, relatează Reuters.
Filipine au câştigat în 2016 procesul la Curtea Permanentă de Arbitraj, care a constatat că pretenţiile ample de suveranitate ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au niciun temei în dreptul internaţional, o decizie pe care Beijingul o respinge în mod continuu. „Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine”, se arată în declaraţia comună a celor 14 ţări.
Filipinele şi China au fost implicate într-o serie de confruntări maritime în ultimii ani, Manila acuzând Beijingul de „manevre periculoase” în interiorul zonei sale economice exclusive, inclusiv utilizarea tunurilor de apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine.
Pe lângă Japonia, Filipine şi Statele Unite, printre semnatarii declaraţiei comune se numără Australia, Marea Britanie, Canada, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Noua Zeelandă, România şi Slovenia.
