MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Moțiunea de cenzură în cinci cuvinte: USL, da, două tururi, nu
Scenariul unei înțelegeri între liberali și social-democrați, vechiculat intens în ultimele zile, pare să se fi confirmat ieri n moțiunea de cenzură depusă de PSD a trecut cu un sprijin masiv din partea aleșilor, “îndârjiți” și de avalanșa de ordonanțe adoptate de Executiv cu o seară înainte n Guvernul Orban a picat și se deschide calea pentru alegeri anticipate, un deziderat al PNL n nu e clar cum vor reacționa, individual, parlamentarii, puși în situația de a-și scurta mandatul n e clar, însă, că primarii nu vor aleși în două tururi, iar liberalii și social-democrații , foști parteneri în USL, își vor conserva mare parte din funcții la nivel local
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban, depusă de PSD și UDMR, a fost adoptată ieri de Parlament. Numărul total al voturilor exprimate a fost de 400, nefiind niciun vot anulat. Moțiunea a fost adoptată cu 261 de voturi “pentru” și 139 de voturi “împotrivă”.
Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă erau necesare 233 de voturi, astfel că moțiunea a fost adoptată.
Odată cu adoptarea moțiunii de urgență și demiterea Guvernului Orban, legea pentru alegerea primarilor în două tururi este considerată respinsă. Prin urmare, rămâne în vigoare legislația actuală, prin care primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin.
„Este un pas foarte mare pentru democrație, economie și mai ales pentru sănătatea românilor. Nu am reușit eu atât de mult cât a reușit domnul Orban să-i mobilizeze. Este o criză provocată de dl Orban de la PNL, așteptăm să fim chemați la Cotroceni de către președintele Românie, o să am o discuție și cu domnul Victor Ponta să avem propunere comună pentru Cotroceni, nu vom avea această problemă de a crea o majoritate, nu noi am creat această criză”, a declarat, la scurt timp, președintele Camerei, liderul PSD Marcel Ciolacu. Acesta a precizat că a purtat deja o discuție cu liderul Pro România și că au agreat asupra unei propuneri comune pentru funcția de premier din partea PSD și a Pro România.
Potrivit Constituției, de ieri, Guvernul Orban îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor administrative (cum ar fi plata salariilor pentru bugetari), până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet. Nu mai poate adopta ordonanțe simple sau de urgență și are puteri limitate până la instalarea unui nou guvern.
Orban spune că a căzut în picioare
Premierul Ludovic Orban a declarat după ce Cabinetul său a fost demis, că Guvernul cade în picioare. “Suntem mândri de ce am făcut în trei luni, că într-o perioadă extrem de scurtă am reușit să reparăm o mare parte din stricăciuni”, a declarat premierul. Ludovic Orban a reluat explicațiile privind necesitatea adoptării a 25 de ordonanțe de urgență de către Guvern, în ședința care a avut loc marți seară, cu o zi înaintea dezbaterii și votului asupra moțiunii de cenzură. Această avalanșă de ordonanțe a împins mai mulți parlamentari care au votat împotriva Cabinetului Dăncilă să voteze și pentru căderea Guvernului Orban. Premierul demis s-a mai declarat convins că președintele Klaus Iohannis va dizolva Parlamentul de îndată ce vor fi îndeplinite condițiile legale pentru a face acest lucru. “Procedura de organizare a alegerilor anticipate depinde de dizolvarea Parlamentului. Când se vor îndeplini condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și când președintele va dizolva Parlamentul - sunt convins că o va face imediat ce se vor îndeplini condițiile constituționale, Guvernul va emite actul normativ pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate”, a declarat Orban.
Cum se poate ajunge la anticipate
Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viața politică românească: alegerile anticipate. Pentru a se ajunge în această situație, sunt însă mai mulți pași. Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Pentru aceasta, parlamentarii tuturor partidelor vor fi nevoiți să își încheie mandatul mai repede și să piardă indemnizația și celelalte privilegii care decurg din statutul lor actual. De asemenea, mulți dintre ei își fac calcule la nivel local în condițiile în care nu au siguranța unei noi candidaturi care să le aducă un nou mandat. Din acest punct de vedere, respingerea a două nominalizări făcute de președinte, ar putea reprezenta adevăratul obstacol în calea anticipatelor.
Dacă totuși se ajunge în această situație, președintele trebuie să dizolve Parlamentul, o situație inedită pentru democrația românească.
Ca pregătire pentru scenariul alegerilor anticipate, Guvernul a redus la jumătate termenul de aducere la cunoștință a datei alegerilor. A făcut acest lucru printr-o Ordonanță de Urgență emisă marți seara, cu o zi înainte de dezbaterea moțiunii.
Ce urmează? PNL și PSD vor încerca să formeze majorități pentru a obține de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. Au spus-o deja majoritatea liderilor partidului. De celalată parte, PSD, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va propune pentru funcția de premier „un intelectual de stânga”, care „va fi greu de refuzat” de către Klaus Iohannis. În acest context, trei nume sunt vehiculate în partid: Vasile Dâncu, Cristian Socol și Remus Pricopie.
“Unele lucruri sunt clare ca lumina zilei”
Președintele USR, Dan Barna, a declarat ieri că partidul pe care îl conduce va merge la consultări cu președintele Klaus Iohannis fără a propune un nume de prim ministru. “USR nu va susține niciodată o propunere de premier venită dinspre PSD”, a mai spus Barna. Întrebat dacă crede în ipoteza conform căreia ar exista o înțelegere între PSD și PNL, Barna a spus: “Vom vedea dacă suntem în regia unui USL 2 sau într-o situație în care PSD reduce din nou democrația din România”.
Mult mai categoric a fost candidatul PLUS la Primăria Capitalei, Vlad Voiculescu, care a afirmat, înainte de moțiune, că o cădere a Guvernului ar reprezenta dovada unei înțelegeri între PNL, PSD și UDMR în vederea menținerii sistemului de alegeri locale într-un singur tur de scrutin. “Oare avem din nou un Guvern care vrea să cadă și nu să guverneze? Oare după ziua de azi vom constata din nou că baronii locali au făcut o înțelegere împotriva oamenilor? Oare PNL, PSD, UDMR s-au înțeles și au făcut așa încât să fie bine pentru ei încă vreo 4 ani? Cel mai important: oare nu cumva totul se întâmplă pentru ca puterea cea mai importantă în aceste partide - cea a baronilor locali (roșii, galbeni sau UDMR) - să nu fie pusă în primejdie de alegeri pentru primari în două tururi? Unele lucruri sunt clare ca lumina zilei. Dacă Guvernul cade, este pentru că s-au înțeles. Dacă Guvernul cade, este pentru că oamenii cu putere din aceste partide vor să își păstreze feudele pe care încă le mai au, sau speră să își facă unele noi”, a scris fostul ministru al Sănătății, pe Facebook.
Și președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, a apreciat că în ultimele luni are loc “o preluare tacită a puterii” de către PNL, la care PSD “reacționează simbolic”. El a susținut că există o înțelegere subterană între cele două partide. De altfel, în ultimele săptămâni, presa a dezvăluit, citând surse politice din PNL și PSD, despre o înțelegere între cele două partide pentru ca Guvernul Orban să cadă și, odată cu el, legea privind alegerile primarilor în două tururi.
Xxxxxxxxxxxxxxxx
“Superimunitatea” pentru magistrați: Predoiu face un pas în spate
Ministrul Justiției Cătălin Predoiu afirmă, referindu-se la criticile care vizează proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, că înțelege interesul și pasiunea revărsate asupra subiectului, dar nu înțelege vehemența stridentă. El precizează că CSM îl poate îmbunătăți și că proiectul nu creează “superimunitate”,ci e o “asigurare pentru imparțialitate”. “Am luat act de reacțiile diverse, unele critice, la proiectul MJ de desființare a SIIJ. Pe fond, le privesc pe toate cu seriozitate și voi reflecta la ele, ca întotdeauna. Înțeleg interesul și pasiunea revărsate asupra subiectului. Înțeleg și motivele aparente și cele mai puțin vizibile. Însă nu înțeleg vehemența stridentă, suspiciunea, procesul de intenție, chiar jignirea, acolo unde aceste bube ale gândirii raționale și comportamentului civic se manifestă. Celor care vor să dialogheze rațional, le-am fost întotdeauna alături și i-am privit cu simpatie, indiferent cât de puternică le-a fost critica. Celor care discută în termenii procesului de intenție, ai limbajului agresiv și, uneori, jignitor, pe ton strident și țipător le spun că îmi vorbesc o limbă străină, nu îi pricep, să fiu iertat!”, scrie Predoiu pe Facebook. Ministrul precizează că nimic nu împiedică CSM să îmbunătățească proiectul trimis de Ministerul Justiției. “Nimic nu împiedică asociațiile de magistrați să trimită propuneri la MJ și, la rândul său, acesta să își perfecționeze propriul “bloc” de lege. Pe unele le-am și primit deja, pe telefonul personal, le aștept și oficial la adresa ministerului. Mulțumesc! La urma urmei, un proiect a fost pus pe masa netedă a CSM, nu direct în Monitorul Oficial, prin OUG, nu direct pe masa și mai netedă a Parlamentului, prin angajare de răspundere. Era mai bine să procedăm direct la intervenție?!”, afirmă ministrul.
Ministerul Justiției a făcut public marți proiectul de desființare a Secției speciale privind infracțiunile din justiție, care prevede măsuri de protecție pentru magistrați: acțiunea penală față de un judecător sau procuror va putea fi declanșată cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților va putea fi făcută doar cu încuviințarea CSM. Proiectul a fost criticat de judecători, procurori, avocați și reprezentanți ai societății civile.
Xxxxxxxxxxxxxx
Servicii medicale la privat, decontate de stat?
n ordonanța de urgență, care nu a fost publicată până aseară în Monitorul Oficial, a rămas în “aer” după ce guvernul Orban a picat în urma moțiunii de cenzură
Spitalele private ar putea asigura în premieră servicii medicale de urgență decontate integral de stat, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate marți seară de Guvernul Orban. Lista spitalelor private care vor putea asigura servicii medicale de urgență decontate de stat urmează să fie stabilită prin Ordin al ministrului Sănătății. Spitalele private nu pot încasa niciun fel de sume suplimentare (coplată) de la pacienți, se arată în textul OUG. Potrivit actului normativ, “cheltuielile pentru îngrijirea pacienților aflați în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecțiuni grave acute care nu pot fi acoperite din sumele obținute pe baza contractelor încheiate de către spitalele private cu casele de asigurări de sănătate, vor fi decontate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. Sumele aferente decontului per caz nu pot depăși sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgență.”
Înainte să fie demis prin moțiune de cenzură, Ludovic Orban a precizat, ieri, că ordonanța nu a fost semnată de ministrul Victor Costache deoarece acesta nu a participat la ședința de Guvern, fiind în vizită în Franța. El a susținut că au fost prezentate în spațiul public mai multe variante ale ordonanței de urgență care nu au legătură cu realitatea. “Prin intermediul acestei ordonanțe de urgență, practic dăm dreptul pacienților să-și aleagă unitatea spitalicească prin care să beneficieze de serviciile medicale care sunt decontate”, a explicat Orban.
Arafat critică actul normativ
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, susține că unele articole din ordonanța de urgență vor “destabiliza tot sectorul public de urgență”. “Spre surprinderea mea și a multora dintre colegii mei, s-a mers și mai departe marți seară, prin introducerea unor noi articole, care deschid drumul integral sectorului privat comercial pentru accesarea bugetului de stat destinat sectorului medical de urgență, care și așa este limitat ca sumă comparativ cu nevoile reale. Nu înțeleg care a fost caracterul de urgență ca să se ia astfel de decizii peste noapte, fără analiza reală de impact și fără dezbateri reale, luând măsuri fără precedent, care vor destabiliza tot sectorul public de urgență, de la serviciile de ambulanță până la SMURD și UPU, fără excepție”, a scris Arafat pe Facebook.
Potrivit acestuia, deschiderea accesului “comercianților” la bugetul de stat prin care este finanțat sectorul public de urgență reprezintă un pas care va duce la “reducerea finanțării sectorului public în favoarea celui comercial”. “Ca să înțelegeți mai bine, tot sistemul integrat de urgență este finanțat din bugetul de stat, partea medicală consumă sub jumătate din suma totală iar această sumă, încet-încet, va fi împărțită cu comercianții care au multe metode ca să elimine treptat sectorul public”, a afirmat Raed Arafat.
Xxxxxxxxxxxxxxxxx
COLOANA:
Fost polițist local, cercetat pentru furtul unui pachet de țigări
Un bărbat de 41 de ani este cercetat pentru furt, după ce a sustras un pachet de țigări dintr-un autoturism parcat pe o stradă din Târgu Jiu, a informat, ieri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, Victor Țuhașu. “Patrula de ordine și siguranță publică din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu, în timp ce se afla în executarea serviciului de patrulare, a surprins un bărbat de 41 de ani, din oraș, care ar fi sustras un pachet de țigarete dintr-un autoturism parcat pe strada Prahova, din municipiul Târgu Jiu, aparținând unui bărbat de 33 de ani, din aceeași localitate. În cauză s-a întocmit dosar penal, polițiștii continuând cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt”, a precizat Țuhașu. Prejudiciul a fost recuperat și predat persoanei vătămate.
Potrivit unor surse judiciare, bărbatul este fost polițist local, el lucrând, până anul trecut, în cadrul Poliției Locale a municipiului Târgu Jiu.
Xxxxxxxxxxxxx
INSP: 16 persoane au murit din cauza gripei
Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns la 16, a anunțat, ieri, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. Ultima persoană care a decedat din cauza gripei este o femeie în vârstă de 82 de ani, din județul Galați. Femeia avea condiții medicale preexistente și nu a fost vaccinată antigripal. În cazul său a fost confirmat virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09.
Xxxxxxxxxxxxx
CCR: Interceptările SRI, pe mandate de securitate națională, nu mai pot fi folosite ca probe
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis marți o excepție de neconstituționalitate privind o prevedere din Codul de procedură penală care se referă la folosirea interceptărilor în cadrul proceselor penale, informează Agerpres. Practic, decizia CCR ar putea invalida interceptări realizate de SRI pe mandat de securitate națională.
Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Xxxxxxxxxxxx
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
