Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Harta corupției la nivel mondial: România, cotată cu scor de mijloc

Ziarul de Vrancea
27 feb 2023 522 vizualizări

 Putin a luat decizia invaziei în 2019, spune expertul român în spațiul ex-sovietic

Istoricul Armand Goșu a apreciat că este greu de imaginat un scenariu în care să se producă o schimbare a puterii la Moscova, iar după președintele Vladimir Putin să urmeze niște democrați. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței “Un an de război. Invazia Rusiei în Ucraina”, organizată de către Fundația Academia Civică și Fundația Spandugino.

“E greu de imaginat un scenariu în care se va produce o schimbare la Moscova, în care după Putin să urmeze niște democrați. Putin înainte de război - sau în pregătirea războiului - a distrus orice urmă de opoziție în Rusia. E mai probabil un scenariu în care Putin va fi de-ai săi îndepărtat de la putere - nu știu, i se va lua viața, pot fi imaginate diverse scenarii - iar singura structură în momentul acesta care poată să desfășoare un tip de acesta de operațiuni, un transfer de putere, e totuși FSB. FSB-ul care a ieșit foarte prost din acest an de război și care și-a pierdut influența și care nu avea cum să nu își piardă influența, de vreme ce a confirmat toate elucubrațiile lui Medvedciuc și a spus: «Ucrainenii vă așteaptă cu flori, numai să treceți granița». Eu cred că în acest moment, mai degrabă o dispută între servicii sau diversele ramuri ale FSB e cea care... Mai degrabă eu văd o tranziție, cel puțin în prima fază, în care să fie controlată de către FSB”, a precizat Goșu.

În opinia sa, în cazul în care se va ajunge la scenariul unei destrămări a federației, zone întregi din aceasta riscă să ajungă să nu mai fie necontrolate sau să fie controlate de diverse mafii. “Asta nu înseamnă că va reuși această tranziție (către altă putere, n.r.), pentru că în Rusia se acumulează prea multe. E un butoi, în care presiunea e mare. Nu poți să dai drumul puțin la presiune, să pui dopul la loc. Când ai scăpat dopul de acolo, s-a dus tot. Mai degrabă serviciile ar putea încerca în prima fază un transfer de putere, scoaterea lui Putin din scenă, dar asta nu înseamnă că ele vor reuși. Mai degrabă văd un scenariu în care liderii locali - vorbesc de Buriatia, vorbesc de Iacutia - vor încerca să modifice structura Rusiei de federație. Problema este că ei vor arunca Rusia în feudalism. Nu vă închipuiți că dacă se desprind aceste bucăți, noi o să trăim mai în pace, mai liniștiți, o să spunem: «A, ce frumos e! Mâine mă duc poate la Baikal, să mă plimb și eu puțin pe acolo!». Zone întregi de pe hartă pur și simplu ar putea să rămână necontrolate sau controlate de diverse mafii. Am experiența anilor '90 în Rusia în care lumea vota mafia, pentru că mafia rusă din Yasenevo era preferabilă mafiei din polițe și din armată, căreia îi plăteai, dar nu își ținea cuvântul”, a spus el.

 

Formatul Ramstein, mai puternic decât NATO

 

Analistul politic a opinat că în cazul Ucrainei, susținerea oferită de către un sistem de alianțe politico-militare s-ar putea dovedi mai eficientă decât statutul de membru NATO.

“Sigur, NATO rămâne important, dar mai degrabă coaliția de la Ramstein mi se pare că joacă rolul formator pentru securitatea lumii - unde ai Marocul, un stat care a trimis 54 de tancuri T72 în Ucraina. Sau Australia - e foarte activă. Sunt mașinile de război australiene, care sunt extraordinare, sunt foarte apreciate. Lumea se schimbă, are cu totul altă dinamică. De asta spun că dacă (Ucraina, n.r.) nu intră în NATO, poți să ai un alt sistem, poți să ai niște garanții de la anglo-sacșii, cum le zic televiziunile de propagandă rusești: Canada, care e foarte activă; Australia, care e foarte activă; Marea Britanie, care e foarte activă; Polonia, care e foarte activă și Statele Unite. Ai cinci - păi valorează mai mult decât un NATO. Imaginați-vă să fi fost Ucraina membră a NATO. Să fi fost atacată... În trei zile trebuie să faci ședința. Gândiți-vă cum ar decurge o ședință la NATO cu Viktor Orban. Articolul 5, pe masă. «Trebuie să răspundem, e atacată de Rusia». Vine Viktor Orban: «Păi, nu e atacată de Rusia. E o operațiune special». De asta, s-ar putea ca un sistem de alianțe politico-militare să fie mult mai eficient în cazul Ucrainei decât ar fi statutul ei de membru în NATO”, a afirmat istoricul.

Armand Goșu a apreciat că Vladimir Putin ar fi luat decizia atacării Ucrainei încă din decembrie 2019. El a adăugat că, deși multă lume îl consideră “imprevizibil” pe președintele rus, acesta “e foarte previzibil”, dar funcționează în baza unei logici proprii. În acest sens, el a făcut referire la discursul lui Vladimir Putin de la începutul războiului, în care acesta îi îndemna pe oficialii și militarii ucraineni să se alăture Rusiei.

“Eu cred că decizia (invadării Ucrainei, n.r.) a fost luată în decembrie 2019. Rusia cred că avea două modalități - una politică, una militară - de a controla Ucraina. Cea politică era prin impunerea versiunii rusești, interpretării rusești, a acordurilor de la Minsk, iar alta era prin ocuparea militară sau intervenție militară, care să ducă la înlocuirea unei puteri pro-occidentale cu altă putere, pro-moscovită. În vara lui 2020 s-a schimbat Constituția Federației Ruse, ceea ce îi permite președintelui Putin să rămână la putere până în 2036 - încă două mandate, începând cu 2024. Eu mă uit foarte atent la ce se întâmplă în politica internă a Rusiei, ca să văd cum Putin pregătește societatea rusă pentru acest război. Un pas a fost schimbarea Constituției, la referendum. Al doilea pas este ce se întâmplă cu opoziția din Rusia, în primul rând cu liderul opoziției civice, Navalnîi. Începe practic un fel de răfuială a puterii împotriva ultimelor rămășițe ale opoziției. Are loc o identificare a ultimilor mohicani, iar această represiune încheie practic această operațiune a lui Putin de pregătire a societății ruse pentru războiul cu Ucraina”, a susținut el.

 

Xxxxxxxxxxxxx

 

 

Liderul laburiștilor: Nivelul de trai din România îl va depăși pe cel din Marea Britanie

 

Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziție, a publicat o analiză care arată că nivelul de trai din Marea Britanie ar putea rămâne în urma celui din Polonia până în 2030 și, în cele din urmă, al Ungariei și al României, dacă nu se fac schimbări majore în politica economică a țării.

Economia Marii Britanii a evitat la limită recesiunea la sfârșitul anului 2022, dar se confruntă cu un 2023 dificil, deoarece efectele inflației de două cifre au afectat gospodăriile. Liderul laburist Keir Starmer avertizează însă că țara ar putea fi în curând mai săracă decât unele state din Europa de Est. Stabilindu-și liniile de luptă pentru următoarele alegeri naționale, așteptate în 2024, liderul laburist Keir Starmer a promis săptămâna trecută că se va asigura că Marea Britanie va avea cea mai rapidă creștere economică din G7, în mod susținut, dacă va câștiga puterea.

Partidul a arătat că, pe baza unei creșteri medii anuale de 0,5% înregistrată între 2010 și 2021 în Marea Britanie, această cifră ar rămâne în urma PIB-ului pe cap de locuitor al Poloniei până în 2030, dacă Polonia și-ar menține creșterea medie anuală de 3,6%. Comparația s-a bazat pe paritatea puterii de cumpărare, un indicator ce ia în considerare ceea ce pot cumpăra banii în diferite țări și care, de obicei, arată diferențe mai mici decât în comparațiile neajustate.

Partidul Laburist nu a răspuns la o solicitare de detalii cu privire la cine a realizat analiza. Însă, folosind aceeași analiză, partidul susține că până în 2040, Marea Britanie, dacă își va menține traiectoria sa actuală, va fi cu 12.000 de dolari pe cap de locuitor în urma României și cu 8.000 de dolari pe cap de locuitor în urma Ungariei, cu condiția ca și acestea să rămână pe traiectoria lor actuală.

 

Xxxxxxxxxxxxxx

 

Aproape jumătate dintre refugiații ucraineni din România vor să se întoarcă acasă

 

n 65% dintre ei stau în în țara noastră în locuințe fără să plătească, cea mai mare rată dintre țările participante la sondaj

 

Persoanele care fug din calea invaziei Rusiei în Ucraina sunt sprijinite pe scară largă în întreaga Europă. Totuși, acestea se confruntă cu dificultăți legate de educație, găsirea unui loc de muncă și acoperirea cheltuielilor zilnice, după cum arată rezultatele celui mai recent sondaj al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), publicate marți la Viena, și preluate de Agerpres.

Raportul FRA intitulat „Fleeing Ukraine” („Scăparea din Ucraina”) prezintă mărturiile directe a aproximativ 14.500 de persoane care au fugit din calea războiului și s-au stabilit în UE. Sondajul arată că există încă dificultăți de ordin practic pentru refugiații din Ucraina în probleme precum limba, locuința, educația, locul de muncă, costul vieții, sănătatea. Rezultatele ar trebui să ajute decidenții să găsească soluții durabile și avantajoase atât pentru persoanele care au fugit, cât și pentru țările care le găzduiesc.

„Agresiunea din Ucraina a provocat cea mai mare criză umanitară din Europa de la cel de Al Doilea Război Mondial”, a declarat directorul FRA, Michael O’Flaherty, citat într-un comunicat de presă. „UE și statele sale membre au adoptat soluții temporare, oferind sprijinul extrem de necesar. Întrucât războiul continuă, trebuie să punem în aplicare măsuri eficiente și pe termen lung care să permită societăților gazdă și persoanelor strămutate să se adapteze la transformările majore provocate de acest război”.

Deși 1 din 3 ucraineni simte acum că face parte din comunitatea țării gazdă, același număr de persoane ar dori să se întoarcă în Ucraina. Aproape jumătate (49%) dintre respondenții care locuiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj (media fiind de 35%).

Necunoașterea limbii țării gazdă este principalul motiv pentru care persoanele renunță la educație, nu muncesc sau nu fac demersuri pentru a beneficia de asistență medicală. În toate țările participante la sondaj, doar 10% dintre respondenți vorbeau bine, perfect sau la nivelul limbii materne. Un sfert dintre respondenți (25 %) nu vorbeau deloc limba respectivă. Această proporție a ajuns la 65% în Estonia, 58% în România și 57% în Ungaria. În Polonia a fost de numai 12%, iar în Cehia și Slovacia de 18%.

 

Mai recunoscători ONG-urilor decât statului român

 

În ceea ce privește educația, 59% din copii participă la cursurile online ale unei școli ucrainene sau învață singuri cu materiale sau sprijin din Ucraina. Conform sondajului, deși 59% din persoanele intervievate plătesc pentru o locuință, trebuie adesea să folosească în comun facilitățile, cum ar fi toaleta sau bucătăria. Multora le lipsește intimitatea sau un spațiu liniștit în care copiii lor să poată învăța.

În această privință, au existat variații notabile între țări. Cei mai mulți respondenți din Estonia (65%) și Polonia (54%) au plătit integral pentru locuința lor. Două treimi dintre respondenții din România (65%) stăteau în respectiva locuință fără să plătească (cea mai mare rată dintre țările participante la sondaj) – în comparație cu o medie de 35%. În Italia 58%, iar în Slovacia 53% din respondenți nu au plătit pentru locuință. Majoritatea celor ajunși în România (72%) au stat în locuințe private, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj.

Sondajul arată că doar 33% au un loc de muncă remunerat, iar 33% din femei nu lucrează, deoarece trebuie să aibă grijă de copii sau de rudele în vârstă sau bolnave. 48% afirmă că noul lor loc de muncă este sub nivelul lor de studii, iar 30% declară că au fost exploatați la locul de muncă. Totodată, 79% se confruntă cu dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi.

În România, 25% dintre femei și 38% dintre bărbați aveau un loc de muncă remunerat la momentul sondajului. În cazul femeilor, aceasta a fost una dintre cele mai scăzute rate din sondaj. De la sosirea lor în țara gazdă, 49% din refugiații ucraineni se simt triști și deprimați, relevă sondajul. De asemenea, 49% din copiii de vârstă mică au tulburări de somn și/sau de concentrare. Proporția subiecților care au căutat și au primit sprijin medical sau psihologic a fost mai mică în Cehia (68%) și Spania (69%). În schimb, în România și Ungaria, proporția a fost mult mai mare (ambele 88%).

Întrebați cine i-a ajutat de la sosirea lor în țara gazdă, în medie, 56% dintre respondenți au declarat că au fost ajutați de autorități. Această proporție a fost mai mare în Cehia, Estonia și Germania. În Ungaria și România, organizațiile de voluntari au fost menționate ca fiind cele care au oferit asistență mai des decât orice altă categorie (Ungaria, 45%; România, 59%). Subiecții sondajului au mai fost întrebați cât de des au avut sentimentul că au fost tratați în mod incorect în statul membru care îi găzduiește pentru că au venit din Ucraina. În toate statele membre intervievate, mai mult de opt din 10 respondenți (81%) au declarat că nu au fost niciodată sau rareori tratați în mod incorect din cauza faptului că provin din Ucraina.

Proporția celor care au declarat că au fost tratați în mod incorect la un moment dat a fost cea mai mică în România (40%), Spania (44%) și Ungaria (46%). În medie, 16 % dintre respondenți s-au simțit adesea sau întotdeauna tratați incorect. Această proporție a fost mai mare în Italia (26%), Bulgaria (23%) și Cehia (23%).

Sondajul s-a desfășurat în perioada august-septembrie 2022 în cele 10 țări din UE care găzduiesc un număr mare de persoane aflate sub protecție temporară: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania și Ungaria.

 

Xxxxxxxxxxxxxxx

 

 

COLOANA:

 

Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni

 

Valorile de temperatură prognozate de meteorologi pentru următoarele două săptămâni (27 februarie - 12 martie) se vor încadra în normele perioadei din calendar, în timp ce precipitațiile vor fi moderate cantitativ în majoritatea regiunilor, arată prognoza de specialitate, publicată luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În Moldova, până în jurul datei de 2 martie, vremea va fi rece, cu o medie a temperaturilor maxime de 2 - 4 grade. Ulterior, valorile termice diurne vor mai crește și vor fi apropiate de normele climatologice, astfel media maximelor va fi cuprinsă între 5 și 9 grade. Temperaturile minime în marea lor majoritate vor fi sub pragul de îngheț și se vor situa în medie între -4 și 0 grade, local mai coborâte în anumite nopți. Precipitații, local moderate cantitativ, vor fi în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și pe parcursul celei de-a doua săptămâni (5-12 martie).

 

Xxxxxxxx

 

 

În Bistrița, un șofer beat care a făcut accident a sunat singur la poliție ca să se denunțe

 

Un șofer din județul Bistrița-Năsăud, care s-a urcat beat la volan și a lovit o mașină în timp ce încerca să parcheze, a sunat singur la poliție ca să se denunțe. Bărbatul de 44 de ani, din Sîngeorz-Băi, s-a urcat la volan după ce a băut bine, iar când a vrut să parcheze, a tamponat o mașină staționată, aflată în raza lui de acțiune. Șoferul a dat dovadă de simț civic și a sunat la poliție pentru a se denunța, relatează Bistrițeanul. Echipajul sosit la fața locului l-a testat și a constatat că șoferul avea o alcoolemie de peste 1 mg/l. „La fața locului, apelantul a fost identificat ca fiind în vârstă de 44 de ani, iar în urma testării cu aparatul etilotest, rezultatul indicat a fost 1,02 mg./l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la spital pentru prelevarea de mostre biologice. În continuare, polițiștii efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, se precizează într-un comunicat al IPJ Bistrița-Năsăud. Bărbatul are acum dosar penal.

 

Xxxxxxxxxxxxxx

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.