Național

MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Guvernul Cîțu, „binecuvântat” de Parlament

Ziarul de Vrancea
23 dec 2020 695 vizualizări

Majoritatea PNL - USR PLUS – UDMR și-a impus fără emoții noul Cabinet n un ministru este contestat în coaliție chiar înainte să depună jurământul

Guvernul Cîțu a fost învestit, aseară, după ce a obținut 260 de voturi “pentru”.  Rezultatul votului a fost prezentat de către Oana Murariu, deputat USR-PLUS.  Aceasta a explicat că, din totalul de 455 deputați și senatori, 446 au fost prezenți, fiind 446 de voturi exprimate. Pentru ca Guvernul să treacă erau necesare 228 de voturi „pentru”. Premierul Florin Cîțu a mulțumit din nou coaliției de centru-dreapta pentru încredere. 

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Guvernului era programată tot aseară, ora 20:00, la Palatul Cotroceni

Guvernul, în care PNL are 9 ministere, USR PLUS are 6, iar UDMR 3, are la vârf următoarea componență: Florin Cîțu – premier, Kelemen Hunor și Dan Barna – vicepremieri. Ministerele PNL sunt următoarele: Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare, Ministerul Afacerilor Interne – Lucian Bode, Ministerul Educației – Sorin Cîmpeanu, Ministerul Energiei – Virgil Popescu, Ministerul Agriculturii – Adrian Oros, Ministerul Muncii – Raluca Turcan, Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu, Ministerul Apărării – Nicolae Ciucă și Ministerul Culturii – PNL – Bogdan Gheorghiu. USR PLUS are următoarele portofolii: Ministerul Sănătății - Vlad Voiculescu, Ministerul Transporturilor - Cătălin Drulă, Ministerul Fondurilor Europene - Cristian Ghinea, Ministerul Justiției - Stelian Ion și Ministerul Economiei - Claudiu Năsui. De asemenea, UDMR a primit trei ministere: Ministerul Dezvoltării - Cseke Attila, Ministerul Mediului - Tanczos Barna și Ministerul Tineretului și Sportului - Eduard Novak.

Liberalii au o problemă cu Educația

Cel mai contestat ministru din actualul cabinet este liberalul Sorin Cîmpeanu, nominalizarea sa fiind criticată de societatea civilă și oameni politici, inclusiv din cadrul coaliției. Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a afirmat, ieri, că are o “nemulțumire” cu privire la prezența lui Sorin Cîmpeanu în Guvern, întrucât modul în care acesta a acționat în ultimii ani “e departe” de felul în care ar trebui să fie un parcurs politic decent o referință pentru educația din România. Cioloș exprimă că partenerii de coaliție nu au avut posibilitatea de a interveni asupra propunerilor făcute de partide. “La fel ca o mare parte a societății civile, și eu, personal, am o nemulțumire cu privire la prezența lui Sorin Câmpeanu în Guvern – și, la fel, mulți colegi ai mei”, a scris, miercuri, pe Facebook, Dacian Cioloș. În replică, președintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat, că Sorin Cîmpeanu are “o carieră universitară care îl recomandă” și o reputație “foarte bună”. “Practic, Sorin Cîmpeanu este garanția implementării programului România educată, care își găsește o exprimare foarte serioasă în programul de guvernare și noi avem încredere că va avea capacitatea să pună în practică acest program”, spune Orban. Sorin Cîmpeanu este rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), aflat la al treilea mandat de rector printr-o portiță introdusă în lege în 2014, este și președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR) și va ocupa pentru a doua oară portofoliul de ministru al Educației, dacă guvernul Cîțu va fi învestit, dar pentru prima dată ca membru al PNL. Primul său mandat de ministru al Educației a fost în Guvernul PSD condus de Victor Ponta în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015, iar până în prezent Sorin Cîmpeanu a schimbat 3 partide: a fost membru ALDE, apoi PRO România, pentru ca din ianuarie 2020 să fie membru PNL. A fost premier interimar în noiembrie 2015, după ce Victor Ponta a demisionat în contextul tragediei de la Colectiv. Un alt episod care a marcat primul său mandat de ministru al Educației ține de acuzațiile de plagiat care i-au fost aduse lui Gabriel Oprea pe când era premier interimar. Consiliul de Etica din subordinea lui Sorin Cîmpeanu a dat un verdict în timp record – că Oprea nu ar fi plagiat, în ciuda dovezilor de domeniul evidenței.

Mulți tineri, o singură femeie

Cei 21 de membri au Guvernului Cîțu au o vârstă medie de 45,8 de ani, fiind unul dintre cele mai “tinere” cabinete din istoria recentă. În guvern sunt trei miniștri sub 40 de ani (Claudiu Năsui – 35, Vlad Voiculescu – 37 și Cătălin Drulă – 39 de ani), iar premierul Florin Cîțu are 48 de ani. Cel mai vârstnic ministru este Adrian Oros (Agricultură, 55 de ani). Guvernul Câțu este format din 20 bărbați și o singură femeie (Raluca Turcan). Experți în egalitatea de șanse au declarat că această sub-reprezentare a femeilor în executiv încalcă atât Constituția României, cât și legea privind egalitatea de șanse între bărbați și femei. Avocatul Poporului a transmis, referitor la egalitatea de șanse între femei și bărbați în componența noului Guvern, că decizia de desemnare a membrilor Cabinetului este una “eminamente politică”, care aparține exclusiv partidelor din coaliția de guvernare.

Un nou scandal în PNL

Biroul Politic Național al PNL s-a reunit marți seară, de la ora 22:30, în sistem videoconferință, pentru a discuta și valida lista celor nouă miniștri liberali din Cabinetul Cîțu. Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, dar și Florin Roman l-au acuzat pe Ludovic Orban că a cedat ministere importante doar pentru a-și asigura președinția Camerei Deputaților. Rareș Bogdan a reproșat cedarea Ministerului Dezvoltării, iar Roman l-a acuzat pe Orban că încearcă să-l intimideze și l-a amenințat că va face turul României pentru a le spune primarilor că a vândut partidul pentru funcția de președinte al Camerei. La fel de vocal a fost Robert Sighiartăru, aspirant la un fotoliu ministerial, care a avertizat că nu va vota lista propusă. Orban a precizat că situația în partid se va tranșa la următorul congres, dar a avertizat că nu se lasă judecat de “oameni fără rezultate”. Printre puținii favorabili lui Orban au fost Dan Vâlceanu și Vlad Nistor.

Fostul procuror Mircea Negulescu, trimis în judecată pentru represiune nedreaptă

Fostul procuror Mircea Negulescu a fost trimis în judecată de Secția specială pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și abuz în serviciu. Concret, Mircea Negulescu este acuzat că a “fabricat” probe și a obligat mai multe persoane să facă denunțuri și declarații mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploiești, printre care și dosarul “Tony Blair”, care îi viza pe fostul deputat Sebastian Ghiță și pe fostul premier Victor Ponta. Împreună cu Mircea Negulescu a fost deferit justiției și fostul ofițer de poliție judiciară Mihai Iuliano Iordache, acuzat de complicitate la cercetare abuzivă, complicitate la represiune nedreaptă, complicitate la instigare la represiune nedreaptă, complicitate la influențarea declarațiilor, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în calitate de procuror în cadrul DNA - ST Ploiești, cu ajutorul ofițerului de poliție judiciară, detașat la DNA - Ploiești, Mircea Negulescu ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare și a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, precum și măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar față de unele dintre acestea, știind că sunt nevinovate. De asemenea, fostul procuror ar fi determinat un judecător de drepturi și libertăți de la Instanța supremă, dintr-unul dintre dosare, să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă față de o persoană, știind că aceasta este nevinovată, întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare. Totodată, Mircea Negulescu ar fi determinat mai mulți martori (unii cu identități protejate) să dea declarații mincinoase în dosarele penale menționate anterior și mai mulți denunțători să formuleze denunțuri cu privire la existența unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, denunțurile fiind ulterior clasificate, cu consecința vătămării drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate. Pe 23 iulie, Mircea Negulescu a fost arestat preventiv, fiind eliberat din arest pe 13 august. Mircea Negulescu a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar, în iulie 2019, fiind acuzat alături de fostul șef al DNA Ploiești Lucian Onea pentru represiune nedreaptă și cercetare abuzivă, parte vătămată în dosar fiind fostul deputat Sebastian Ghiță.

Coronavirus în România: Peste 14.750 de decese

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat ieri 5.459 noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. De asemenea, în ultimele 24 de ore,130 de persoane au murit, numărul total al deceselor fiind 14.766 de la debutul pandemiei. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.754. Dintre acestea, 1.251 erau internate la ATI.

Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 4.656.714 teste. Dintre acestea, 25.840 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.825 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.015 la cerere.

Brașov: Doi morți și șase răniți după impactul între un autoturism și un microbuz

Două persoane au murit și alte șase au fost rănite într-un accident produs, miercuri, pe DN 1S, în județul Brașov, fiind implicate un autoturism și un microbuz. Între cei șase răniți se află doi copii, din care unul, în vârstă de trei ani, este în comă. Accidentul rutier s-a produs, pe DN 1S, la ieșirea din Veneția de Jos spre Părău, între un autoturism și un microbuz. Potrivit ISU Brașov, în urma accidentului două persoane au decedat, fiind vorba despre o femeie de 70 de ani și un bărbat de 20 de ani. De asemenea, au fost răniți patru adulți (trei bărbați și o femeie, conștienti si cooperanți), un copil de 7 ani, conștient și cooperant, dar și un copil de 3 ani, aflat în comă.

Premierul moldovean și-a anunțat demisia

Premierul moldovean Ion Chicu și-a anunțat miercuri demisia pentru a deschide astfel calea dizolvării Parlamentului. Anunțul a fost făcut chiar în ziua în care Legislativul de la Chișinău urma să examineze o moțiune de cenzură. “Este absolut necesar să mergem în continuare pe obiectivul major - dizolvarea Parlamentului. După câte știți, există două căi, una dintre care este demisia Guvernului, ceea ce și voi face pe parcursul zilei de astăzi”, a declarat Ion Chicu. Pe 16 decembrie, fracțiunile parlamentare PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), Platforma DA (Dreptate și Adevăr) și PDM (Partidul Democrat) au depus o moțiune de cenzură asupra activității Guvernului pentru a deschide calea dizolvării Parlamentului. Guvernul condus de Ion Chicu și-a început activitatea în noiembrie 2019, imediat după ce Executivul Maiei Sandu a fost demis de PSRM și PDM.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.