MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Geoană: Nu l-am întâlnit în viaţa mea pe Tal Hanan
Ce spune candidatul independent la Cotroceni despre foștii parteneri și adversari politici
Candidatul independent la funcţia de preşedinte al României Mircea Geoană a declarat că Elena Lasconi ar fi putut fi „intoxicată”, atunci când a lansat informaţia că el ar fi avut o întâlnire cu Tal Hanan, personaj care ar fi implicat în manipularea alegerilor în peste 30 de ţări.
„Nu l-am întâlnit în viaţa mea. Nu m-am întâlnit cu el, nişte poze aruncate în faţa unei clădiri din Bucureşti... Poate doamna Lasconi a fost într-un fel intoxicată, spunea de jurnalişti, prieteni, după aia ceva dubios. Pentru cineva care a fost, totuşi, jurnalist este cel puţin neprofesional să arunci ceva în spaţiul public, să faci tam-tam 3 zile. Aoleu, marile dovezi că Geoană s-a întâlnit cu nu ştiu cine. Nu-l cunosc pe acest domn, nu lucrăm cu acest domn şi este efectiv o minciună de campanie”, a declarat Mircea Geoană.
El susţine că premierul Marcel Ciolacu, contracandidatul său din partea PSD, a făcut presiune pe instituţiile statului în ceea ce priveşte reţeaua de troli.
”Să spună care e (clădirea în care ar funcţiona reţeaua de troli - n.r.). N-avem aşa ceva, avem o campanie foarte frugală, cu resurse puţine. Aţi văzut panouri pe autostrăzile României cu mine sau cu cartea mea? Eu cartea mea am făcut-o pe bune şi am lansat-o pe bune acuma un an de zile n-avem banii lor”, a mai afirmat Geoană. Întrebat, de asemenea, dacă a fost contactat de vreo instituţie a statului şi dacă s-a demarat vreo anchetă, Geoană a subliniat că ”este o perdea de fum”.
”Nu, este efectiv o predea de fum. Şi dacă minţi suficient de straşnic şi repet suficient de des, acea minciună începe să capete un ram de credibilitate. Încă o dată, ca să fie clar, nu-l cunosc, nu l-am întâlnit. nici troli, nici Tal Hanan, nu asta e campania noastră”, a declarat Geoană, într-un interviu la Prima TV.
Geoană: Jocurile erau făcute pentru Rutte
Fostul adjunct al NATO a afirmat că a fost luat prin surprindere de anunţul preşedintelui Klaus Iohannis că îşi doreşte să candideze la şefia NATO, mai ales că jocurile erau deja făcute pentru Mark Rutte. „Am fost luaţi prin surprinde. Ăsta e adevărul. Şi eu. Am mai discutat, evident, dar la acest subiect, nu, n-am avut... Ambasadorul la NATO, cred că avea mai multe informaţii, pentru că prin ambasador se face negocierea, dar n-am fost consultat. Nu ştiu dacă aş fi putut fi de folos pentru a da un sfat sau nu”, a declarat Mircea Geoană.
Geoană a răspuns că, dacă ar fi fost consultat, i-ar fi spus lui Klaus Iohannis „să nu se bage”. ”Pentru că era foarte târziu şi jocurile deja făcute pentru Rutte. Cred că a făcut-o poate dintr-un calcul greşit, legat de susţinerea pe care credea că o are în anumite zone pe flancul estic. Cred că e un calcul greşit. Cred că a fost şi un calcul intern să arate că este influent şi că un preşedinte care este pe picior de plecare, încă mai are influenţă şi şanse de reinventare în plan extern. Dacă începea cu un an mai devreme, poate era o şansă mai bună. Dar când a intrat în cursă, lucrurile erau deja practic încheiate”, a spus Geoană. El a adăugat că „probabil că nu” va mai conta Klaus Iohannis în politică începând din luna decembrie.
Când a vorbit ultima dată cu Vântu, Vanghelie şi Iliescu
Mircea Geoană susţine că nu a mai vorbit cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu din 2009, când l-a vizitat acasă înainte de confruntarea electorală cu Traian Băsescu. Cu Marian Vanghelie a vorbit ultima dată în 2014, susţine Geoană, an în care au fost excluşi împreună din PSD. Iar cu fostul preşedinte Ion Iliescu a conversat în urmă cu „mulţi ani de zile”. „Indiferent de faptul că am fost diametral opuşi ca viziune faţă de politică şi faţă de partidul pe care dânsul l-a fondat şi pe care l-am condus şi eu timp de cinci ani de zile, până la urmă e un om în vârstă şi cred că ”sănătate” este ceea ce îi spun. În rest, judecata istoriei şi a naţiunii române nu este cea pe care o influenţăm noi printr-un interviu. Fiecare îşi va ocupa locul meritat în istoria acestei naţiuni: mai sus, mai jos, mai bun, mai rău. Când mai trece timpul, poate că lucrurile devin puţin mai detaşate. M-am întâlnit şi cu domnul Constantinescu, am amintiri foarte bune cu dânsul, vreau să repet ceea ce am reuşit ca tânăr ambasador: dacă ies preşedinte, să fiu preşedintele care merge şi are un discurs în faţa Congresului reunit al SUA şi vreau să aducem un preşedinte american la Bucureşti, pentru că de la George W. Bush încoace n-am reuşit să mai convingem un preşedinte american să vină la Bucureşti.
La alegerile prezidenţiale din 2009, Mircea Geoană şi Traian Băsescu s-au calificat în finala prezidenţială, unde candidatul PSD a primit sprijinul PNL, partid condus la acea vreme de Crin Antonescu. A urmat celebra dezbatere electorală, în care Traian Băsescu l-a întrebat pe Mircea Geoană: ”Aţi fost azi-noapte la Vântu?”. Sorin Ovidu Vântu, patronul trustului Realitatea TV la acea vreme, era în conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu. Mircea Geoană a admis că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu. Consecinţa: a pierdut alegerile.
Iohannis, lăudat în Europa pentru că i-a întors spatele lui Orban: „Așa trebuie tratat un dictator”
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost portagonistul unui moment care s-a viralizat pe rețelele sociale, după ce a părut că îi întoarce spatele premierului maghiar Viktor Orban.
S-a întâmplat la Budapesta, unde Orban a ieșit să îl întâmpine, însă în momentul în care a coborât din mașină, președintele României nici nu l-a privit. Abia după câteva zeci de secunde, Iohannis s-a întoars spre Orban și l-a salutat.
Momentul a fost amplu comentat atât în presa din țară și de la Budapesta, dar mai ales pe rețelele sociale unde părerile au fost împărțite. Unii au susținut că gestul lui Iohannis nu a fost unul diplomat, în timp ce alții, majoritatea susținători ai Ucrainei, l-au lăudat pe președintele României pentru că i-a întors spatele „unui dictator”. „Așa trebuie tratat orice dictator”, a scris pe X Roman Sheremeta, profesor la Universitatea din Kiev. De asemenea, mai multe conturi de cetățeni ucraineni au dat share la momentul în care Iohannis îi întoarce spatele lui Orban. Și în Germania, Iohannis a ajuns să fie lăudat. „Președintele României îl tratează așa cum trebuie pe Orban”, a scris un politician german.
Cum s-a produs accidentul de pe „Drumul Morții”, în care cinci oameni și-au pierdut viața
Cinci persoane, între care un copil de 3 ani și doi tineri de 18, au murit sâmbătă într-un accident îngrozitor, în Suceava. Mașinile în care se aflau s-au ciocnit frontal, iar impactul a fost devastator.
Accidentul s-a produs pe Drumul Național 2, în Grănicești. Una dintre mașini era a unei școli de șoferi, iar înăuntru se aflau doi tineri de 18 ani, însoțiți de un instructor auto. Se pare că unul dintre adolescenti era la volan. Toți trei au murit.
În celălalt autoturism, la volan era un tânăr de 28 de ani, însoțit de trei copii de 2, 3 și 8 ani. Şoferul de 28 de ani a murit, în ciuda manevrelor de resuscitare. Mai târziu, sub capota maşinii a fost găsit şi trupul neînsufleţit unuia dintre copii, de 3 ani. Ceilalți doi copii, un băiat de 2 ani şi o fetiţă de 8, au fost scoşi în viaţă şi transportați la Spitalul din Suceava.
Poliţiştii încearcă să afle cum s-a produs accidentul. Probele de la faţa locului au condus deja către o primă concluzie – autoturismul condus de tânărul de 28 de ani ar fi pătruns pe contrasens.
Ce spun tinerii pe care avocata din Ilfov plănuia să-i ucidă
Tinerii pe care fosta avocată din Ilfov plănuia să-i ucidă spun că au primit, în ultimele luni, mai multe mesaje de ameninţare din partea femeii. Acum, după ce povestea a ieşit la iveală, avocata a fost arestată preventiv. Asta nu îi linişteşte, însă, pe tineri, care se tem că femeia îşi va duce la un moment dat planul până la capăt. Atenție, urmează detalii care vă pot afecta emoţional.
„Trăiesc într-o teamă continuă, și eu și ea, de când s-au întâmplat toate, pentru că știu că e o persoană influentă care are bani și poate scapă foarte ușor de pușcărie. Și ne va omorî atunci, nu acum. Pentru că ne-a zis în față că ne va omorî, fiindcă nu mai are nimic de pierdut.” Este mărturia unuia dintre tinerii pe care fosta avocată îl voia mort. Pentru uciderea lui era dispusă să plătească 10.000 de euro. Tot atât ar fi dat şi pentru asasinarea celorlalţi doi: un alt prieten şi fosta iubită a fiului ei. Femeia îi considera pe toţi trei responsabili pentru moartea lui, însă autorităţile britanice au stabilit că băiatul s-a sinucis.
„Denis s-a mutat în Anglia în urmă cu 7 ani ca să scape de mama lui. El a avut o perioadă foarte grea psihică. Auzea voci, vedea oameni care nu erau acolo. Le auzea stand în casă singur. Nu consuma substanțe. I s-au făcut rapoarte și nu avea nimic în sânge, la autopsie. Pur și simplu s-a declanșat ceva, de pe o seară pe alta, a început să audă voci lucru care l-a și condus să se sinucidă.”, spune tânărul.
Femeia spune că toţi trei au urmărit banii băiatului ei. Tânărul avea un portofel cu cryptomonede. „Povestea cu crypto e o prostie. El avea maxim 10.000 euro, nicidecum sute de mii de euro”, spune victima.
Poşta Română: Primele voturi din diaspora au ajuns în România
Compania Naţională „Poşta Română” anunţă recepţionarea primelor voturi prin corespondenţă trimise de cetăţenii români din diaspora pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2024. „Pentru alegerile prezidenţiale din 2024, Poşta Română a expediat peste 6.000 de trimiteri poştale, acoperind ambele tururi de scrutin. De asemenea, pentru alegerile parlamentare (Senat şi Camera Deputaţilor), au fost expediate aproximativ 6.000 de plicuri cu documentele necesare votului prin corespondenţă”, a anunţat, sâmbătă, Poşta Română, într-un comunicat de presă.
Potrivit companiei, până în prezent au fost înregistrate 184 de plicuri cu voturi primite din străinătate, provenind din următoarele ţări: Ungaria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Franţa, Suedia, Austria, Elveţia.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a anunţat, joi, că peste 6.700 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au solicitat să voteze prin corespondenţă pentru alegerea preşedintelui României, aceştia fiind alegători validaţi. Plicurile cu voturile lor trebuie să ajungă în ţară până în 21 noiembrie.
Încă trei români au murit în inundațiile din Spania. Bilanţul a ajuns la 7 decese
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, sâmbătă, că alți trei români care erau dispăruți au murit în inundațiile din Spania. Până în prezent, şapte cetățeni români au decedat și alți 3 cetățeni români sunt în continuare dispăruți.
„Până în prezent, în urma fenomenelor meteorologice care au afectat Regatul Spaniei, 7 cetățeni români au decedat și 3 cetățeni români sunt în continuare dispăruți. Reprezentanții Consulatului României de la Castellón de la Plana au continuat dialogul cu cetățenii români, inclusiv membri de familie, care au semnalat persoanele dispărute, și rămân pregătite să acorde asistență consulară, în funcție de solicitări", a mai spus MAE.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
