MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Fost procuror general: Documentarul Recorder, o radiografie a declinului independenţei justiţiei
„Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”, consideră Augustin Lazăr, care cere demararea unor anchete care să clarifice toate aspectele ridicate în dezbaterea publică
Fostul procuror general Augustin Lazăr, profesor universitar la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a transmis, duminică, un mesaj în care apreciază că sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului, iar dacă acesta nu funcţionează se instalează haosul. Lazăr este de părere că documentarul Recorder şi dezbaterea care au urmat reprezintă o ”radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”.
”Sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncţional nu există justiţie, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiţia sau haosul”, a transmis, duminică, fostul procuror general Augustin Lazăr.
Acesta se referă la documentarul Recorder şi dezbaterea care a urmat, apreciind că ”expun o radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”. ”Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat şi alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, grupul a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei”, a transmis Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, prin rolul său constituţional, ”Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”. ”Aceasta priveşte legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile -de stingere suspectă a acţiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”, a mai transmis Lazăr.
Acesta afirmă că procurorii au ştiinţa profesională, iar instituţia lor are rolul constituţional de apărătoare a ordinii de drept șart. 131 alin.(1) din Constituţia Românieiț - “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. ”Rolul procurorilor competenţi este de a afla adevărul despre faptele reţelelor de corupţie organizată, denunţate în dezbaterea publică”, a mai transmis fostul procuror general.
Ce spune despre anchetarea magistraților corupți
Augustin Lazăr se referă şi la contrareforma judiciară, care este frâna anticorupţiei în justiţie. ”În anul 2018, când anticorupţia funcţiona, ocupantul fotoliului de ministru al justiţiei a declarat public că «justiţia scârţiie», apoi a declanşat proceduri de revocare a procurorului şef al DNA şi a procurorului general al României pentru opoziţia la contrareformă şi apărarea publică a independenţei justiţiei. Prin ordonanţe de urgenţă succesive - care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacţii extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retuşuri, ea a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”, mai scrie Augustin Lazăr.
Acesta afirmă că, între altele, a fost eliminată competenţa structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupţie a magistraţilor şi înlocuită cu Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (independentă de Ministerul Public!). Ea a fost desfiinţată apoi urmare ineficienţei şi a recomandărilor europene şi transformată în serviciul de anchete speciale.
”Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituţional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi”, a mai transmis Lazăr.
Acesta se referă şi la faptul că asociaţiile magistraţilor ”au criticat renunţarea la meritocraţie, la concursul pentru ocuparea unor funcţii, amintind obligaţia asumată de România, la momentul aderării, de a crea un corp al magistraţilor recrutat exclusiv pe criterii de performanţă” – ”În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani” (Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie).
De asemenea, Augustin Lazăr se referă la blocarea şi mimarea înfăptuirii justiţiei.
”Restaurarea situaţiei anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat şi mimat înfăptuirea justiţiei: în mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale (care deşi lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui). Public, fenomenul a fost înţeles ca o «reciclare/albire» a marilor corupţi şi o amnistie mascată”, a mai transmis fostul procuror general.
Potrivit acestuia, sub ochii uimiţi ai românilor, ”o artă creativă de eliminare a probelor şi de speculaţiuni judiciare a fost dezvoltată de avocaţii inculpaţilor corupţi”. ”Ea a fost constant şi suspect admisă în jurisprudenţa exotică a anumitor judecători, producând reacţii publice extrem de negative. Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmăţului judiciar din perioada 2000-2004”, se mai arată în materialul semnat de Augustin Lazăr.
„Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti”
Potrivit acestuia, cunoscătorii domeniului ştiu ceea ce urmează să se întâmple, inclusiv pierderea încrederii publice în justiţie ca serviciu public strategic. ”Ilustrând această stare de spirit, chiar Vicepreşedintele CSM declara public: ”«Justiţia română este un paradis al infractorilor!»”. ”Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti. Media a semnalat că adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor”, se mai arată în materialul semnat de către Augustin Lazăr.
Acesta se referă la investigaţiile media care ”denunţă un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupţie sunt «îngropate» în mod sistematic prin aceste mecanisme repetitive, inclusiv cu modificarea legislaţiei”. ”S-au mai semnalat alte tipare de conduită abuzivă cuprinzând serii de acţiuni disciplinare şi de excluderi din magistratură pentru magistraţii cu conduită demnă, independentă (ţinuţi ocupaţi), care au fost infirmate apoi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calea de atac. Reacţia în serie şi vizibil disproporţionată a CSM nu a fost analizată decât în media”, a mai declarat Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, documentarul, inclusiv magistraţii intervievaţi (susţinuţi de sute de alţi magistraţi), denunţă fapte concrete de corupţie judiciară organizată, care au cauzat soluţii nelegale şi netemeinice, indicând dosarele, actele ilegale efectuate şi probele aferente.
”Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui «Pact cu diavolul: avantaje/promovări c/a impunitate/reciclare». Denunţurile acreditează ipoteza alterării legilor justiţiei ca rezultat al unei «înţelegeri murdare», prin avocaţi, între politicieni implicaţi penal şi un mic grup de magistraţi obedienţi, dar influenţi (implicaţi şi în proiectul legilor contrareformei)”, arată fostul procuror general.
El crede că aceste cazuri se impun a fi investigate urgent, iar legile justiţiei corectate cu prioritate. ”Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul survenit pentru siguranţa statului, magistraţii solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinţei de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii”, este de părere fostul procuror general.
El apreciază că obiectul anchetelor vizează verificarea tuturor suspiciunilor rezonabile privind circumstanţele, autorii şi probele necesare aflării adevărului cu privire la practicile de corupţie organizată denunţate în dosarele citate. ”Pacea socială este dependentă de voinţa şi de capacitatea pregătirii justiţiei pentru rolul său”, îşi încheie Augustin Lazăr aprecierile.
Cum explică Nicuşor Dan eliberarea din funcţia de consilier a lui Ludovic Orban
Preşedintele Nicuşor Dan a explicat motivul pentru care l-a eliberat din funcţia de consilier prezidenţial pe Ludovic Orban, la scurt timp după numire. ”Nu se poate ca preşedintele să spună una dimineaţă la conferinţa de presă şi seara consilierul său să spună exact invers la televizor”, a afirmat el.
Nicuşor Dan a precizat, într-o emisiune difuzată sâmbătă seara la Kanal D, că Ludovic Orban nu a aflat din presă de eliberarea sa din funcţie. ”Domnul Orban nu a aflat din presă, a aflat de la mine că întrerupem colaborarea şi îmi pare rău că s-a făcut din asta... Am întrerupt colaborarea, de exemplu, cu domnul Diaconescu. Uitaţi-vă cât de elegant a ieşit domnul Diaconescu. A spus: «Am avut un mandat sub preşedinţii Bolojan şi Dan. Domnul preşedinte şi cu mine am considerat că trebuie să încheiem colaborarea. A fost o onoare şi pentru mine şi pentru domnul preşedinte. S-a încheiat». Şi toată lumea a ieşit onorabil din chestiunea asta. În ceea ce-l priveşte pe domnul Orban, meritele, niciodată nu o să spun altceva decât am spus. Faptul că am câştigat alegerile în 2020 sprijinit de USR şi PNL i se datorează într-o bună măsură, pentru că a luat decizia potrivită la momentul respectiv”, a declarat Nicuşor Dan.
El a adăugat că Orban îl contrazicea în declaraţii, astfel că i-a transmis că se va încheia colaborarea. ”Nu se poate ca preşedintele să spună una dimineaţă la conferinţa de presă şi seara consilierul său să spună exact invers la televizorul unde este invitat. Ăsta este motivul pentru care am avut o discuţie cu domnul Orban şi i-am spus că nu putem să continuăm. Eu am crezut că în momentul ăla lucrurile vor înceta şi fiecare îşi va vedea de drumul lui”, a spus Nicuşor Dan.
Fostul consilier prezidenţial Ludovic Orban a declarat că nu a intrat în conflict cu şeful statului, Nicuşor Dan, şi că nu a avut nicio discuţie în contradictoriu cu acesta. Decizia privind eliberarea lui din funcţie a fost luată de preşedinte, spune Orban, care nu a dorit să detalieze discuţia pe care au avut-o între patru ochi.
”N-am intrat în conflict. Nu am avut nicio discuţie în contradictoriu. Nu mi s-a făcut nicio observaţie, nicio critică pentru nimic din ceea ce am spus şi am făcut în calitate de consilier prezidenţial”, a declarat Ludovic, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, după ce a fost întrebat de ce a intrat în conflict cu preşedintele Nicuşor Dan.
Ludovic Orban a adăugat că nu doreşte să ofere detalii despre discuţia pe care a avut-o între patru ochi cu preşedintele. ”Nu povestesc discuţii între patru ochi (...) Deci n-am avut nicio discuţie în contradictoriu. Nu a avut nicio observaţie să-mi facă, cu singura excepţie, observaţia pe care mi-a făcut-o legată de utilizarea abuzivă a imaginii preşedintelui de către USR în campanie pentru primărie. Răspunsul meu a fost foarte clar că i-am apărat imaginea. Pentru că aşa consider că preşedintele trebuie să fie echilibrat. Nu poate să-i folosească un partid în imaginea. Dovadă că l-a folosit în imagine şi nu i-a fost folosit la nimic”, a mai declarat Ludovic Orban, care a adăugat că a avut o scurtă discuţie cu şeful statului pe acest subiect.
Ludovic Orban a mai fost întrebat de ce a plecat de la Cotroceni, din funcţia de consilier prezidenţial, dacă nu i se poate reproşa nimic. ”Pentru că aşa a hotărât preşedintele. Nu-i contest dreptul. Pe de altă parte, îmi pun totuşi întrebarea de ce m-ai mai invitat să fac parte din echipa ta”, a răspuns Orban.
Orban a adăugat că i-a plăcut în scurtul timp cât a lucrat la Cotroceni. ”Instituţia prezidenţială ar trebui să fie cea mai democratică instituţie, nu să fie ca o cazemată păzită de SPP din toate direcţiile, cu camere de luat vederi. E cu SPP-işti, aproape la fiecare poartă. Cred că e mai puţin, trebuie să fie mai puţin birocratică şi mai mult bazată pe deschiderea către societate, către... În fine, astea sunt opiniile mele. Sunt un democrat convins şi un om care întotdeauna am crezut că între cei aleşi şi cetăţeni trebuie sa existe o relaţie cât se poate de... de dialog, de comunicare, de cooperare şi că orice om care deţine o funcţie trebuie să fie cât mai aproape de cetăţenii şi cât mai aproape de firul ierbii, de realitatea din viaţa de zi cu zi a oamenilor”, a mai afirmat Orban.
Preşedintele Nicuşor Dan şi consilierul prezidenţial Ludovic Orban au decis încheierea colaborării, a anunţat, în 18 octombrie, Administraţia Prezidenţială, care a precizat că decizia a fost luată în termeni amiabili. Preşedintele ar fi fost nemulţumit de o declaraţie pe care Orban a făcut-o cu privire la utilizarea imaginii preşedintelui în campania electorală a candidatului USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă.
Femeie din judeţul Neamţ, găsită la 17 ani de când a fost dată dispărută
Ea se stabilise în Italia şi a fost identificată la prima vizită în România
O femeie din judeţul Neamţ, dată dispărută în urmă cu 17 ani de către familie, a fost găsită de către poliţiştii de frontieră din Timişoara. Femeia se stabilise în Italia şi prima dată când a venit în ţară a apărut în aplicaţiile Poliţiei ca persoană căutată.
”O poveste cutremurătoare, dar cu final fericit, a prins contur în preajma sărbătorilor de iarnă. O femeie din Piatra-Neamţ, dată dispărută în urmă cu 17 ani, a fost identificată zilele trecute de poliţiştii de frontieră din Timişoara, în urma unei lungi şi meticuloase activităţi de căutare desfăşurate de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Neamţ”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii IPJ neamţ.
Potrivit acestora, femeia dispăruse în anul 2009, pe când fiica ei avea doar 14 ani. De atunci, poliţiştii au derulat verificări în toată ţara, precum şi în mai multe state din Uniunea Europeană.
Femeia a fost depistată în data de 9 decembrie. Ancheta a stabilit că ea se stabilise în Italia, după plecarea din localitatea de domiciliu, şi prima dată când a intrat în ţară a apărut în aplicaţiile Poliţiei ca persoană urmărită. ”Revederea dintre mamă şi fiică, la mai bine de un deceniu şi jumătate distanţă, rămâne una dintre cele mai emoţionante poveşti ale acestui sfârşit de an – o adevărată minune de Crăciun, posibilă datorită muncii neîntrerupte a poliţiştilor şi speranţei care nu a fost pierdută nicio clipă”, au mai transmis poliţiştii.
Iaşi: O femeie de 41 de ani a murit, după ce a fost lovită de o maşină pe trecerea pentru pietoni
O femeie de 41 de ani a murit, duminică, după ce a fost lovită pe o trecere pentru pietoni, de o maşină condusă de un tânăr de 20 de ani. Şi şoferul maşinii a fost rănit, fiind transportat la spital.
Poliţia Municipiului Iaşi a intervenit, duminică, la un accident rutier care s-a produs pe o trecere pentru pietoni. ”La faţa locului poliţiştii au stabilit ca un bărbat, de 20 ani, din comuna Costuleni, judeţul Iaşi, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Chisinaului, ar fi accidentat o femeie, de 41 de ani, din judeţul Iaşi care se afla pe trecerea de pietoni. În urma impactului femeia a decedat, aspect constatat de echipajul medical sosit la faţa locului”, a transmis IPJ Iaşi. De asemenea, şoferul a suferit leziuni, fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Acesta a fost testat alcoolspic, rezultatul fiind negativ. ”În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă”, a mai transmis sursa citată.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
