Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: „Felix” se întoarce cu coada între picioare de la CEDO

Ziarul de Vrancea
16 mar 2022 912 vizualizări

Magistrații europeni au stabilit că fondatorul trustului Intact fost condamnat corect în România, iar statul trebuie să recupereze cei 60 de milioane de euro din dosar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat ieri drept inadmisibile cererile depuse de patronul Antena 3 Dan Voiculescu cu privire la condamnarea sa pentru spălare de bani și la confiscarea bunurilor sale.

Instanța judiciară a Consiliului Europei “declară, în unanimitate, cererile inadmisibile”, a indicat CEDO într-un comunicat, precizând că “aceste decizii sunt definitive”.

Cererile către CEDO au fost formulate într-un prim caz, de către Dan Voiculescu însuși, iar în al doilea caz de fiicele sale Camelia Rodica Voiculescu și Corina Mirela Voiculescu, și de două companii românești, Compania de Cercetări Aplicative și Investiții S.A. și Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A.. Dan Voiculescu a fost condamnat în apel în 2014 la zece ani de închisoare pentru spălare de bani.

Acesta susținea, în special, că statul l-a urmărit în justiție “în scopuri politice” și că judecătorii nu au fost imparțiali. “Referitor la independența tribunalelor de proces, Curtea a luat notă că procedurile nu au fost arbitrare, că domnului Voiculescu i s-au oferit ocazii rezonabile de a-și prezenta argumentele în proceduri antagonice și că deciziile adoptate au fost motivate temeinic pe baza faptelor și a legii aplicabile”, a explicat CEDO.

Doar 18 milioane de euro recuperate

Referitor la confiscarea bunurilor, Curtea consideră că nu s-a constatat nicio eroare de imparțialitate din partea judecătorilor.

Pe 8 august 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de detenție efectivă pentru spălare de bani în dosarul ICA de către judecătorii Curții de Apel București, Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea. Dan Voiculescu, cunoscut și ca „Felix”, numele sub care a colaborat cu Securitatea, a ieșit din penitenciar după numai 3 ani de detenție, în iulie 2017, întucât avea peste 60 de ani și a executat doar o treime din pedeapsă.

În august 2021, Statul român recuperase puțin peste 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA.

Dosar penal după dispariția unei declarații a lui Ciucă

procurorii vor să afle cine din afara Radio România a șters de pe site declarația actualui premier în care el spunea că nu va intra niciodată în politică

Ziarul Libertatea a anunțat ieri că, la solicitarea publicației, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a informat că a deschis un „dosar penal ce are ca obiect comiterea infracțiunilor privind accesul ilegal la un sistem informatic și alterarea integrității datelor informatice”.

Amintim că Radio România Actualități avea pe site o declarație, publicată în iunie 2018, în care Nicolae Ciucă, pe atunci șeful Statului-Major al Armatei, spunea că nu va intra niciodată în politică. Declarația a dispărut de pe pagina Radioului Public pe 22 octombrie 2021, la o zi după ce ministrul apărării naționale a fost desemnat premier de către președintele Klaus Iohannis.

Libertatea a dezvăluit atunci că jurnalistul Radu Dobrițoiu, autorul interviului cu Nicolae Ciucă la RRA, era în momentul ștergerii declarației din acel interviu plecat de la Radio România, fiind angajat la MApN în calitate de consilier al lui Ciucă.

Pe 24 octombrie, Radio România a reacționat și a repus pe site-ul oficial articolul în forma sa inițială, cu declarația de atunci a premierului Ciucă.

Cercetările, care se află în prezent în etapa „in rem”, conform DIICOT, au fost demarate ca urmare a unei plângeri penale depuse de Radioul Public. Conducerea Radio România e cea care a sesizat DIICOT că, pe 22 octombrie, conținutul site-ului a fost modificat, fără ca nimeni din Radio să facă asta.

Surse din radio au confirmat pentru Libertatea că, din cercetările interne ale SRR, a reieșit că parola de acces a lui Radu Dobrițoiu la site-ul instituției a continuat să fie validă și după angajarea lui la Ministerul Apărării.

Analiză Leo Burnett: Atitudinea românilor față de conflictul ruso-ucrainean

De la începutul conflictului ruso-ucrainean aflat acum în plină desfășurare, atenția întregii lumi a fost îndreptată asupra situației din Ucraina și asupra sancțiunilor economice impuse Rusiei. Părerile sunt împărțite, iar atitudinile par să varieze în funcție de o multitudine de factori. Cum văd românii acest conflict și repercusiunile lui, aflăm din analiza Leo Burnett facută pe datele rezultate din studiul Global Web Index (GWI).

Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett: „Am constatat că românii sunt mai îngrijorați de repercursiunile conflictului asupra economiei și a nivelului de trai, decât de probabilitatea ca România să intre în război. În ceea ce privește măsurile luate până acum, numai 1 din 3 români consideră că sancțiunile economice au puterea să descurajeze continuarea războiului și peste 70% consideră necesară o implicare mai mare a NATO și UE, cu măsuri care nu țin, însă, de prezența cu forțe armate.”

Îngrijorare cu privire la evoluția situației curente

63% dintre români sunt îngrijorați de perspectiva ca războiul să escaladeze la nivel global sau să fie implicate arme nucleare. Cu toate acestea, numai jumătate dintre ei consideră acest scenariu o amenințare reală. De asemenea, în ceea ce privește posibila implicare a României în război folosind forțe armate, aproape unul din doi români (43%) consideră aceasta un motiv de îngrijorare.

Cât despre efectele adiacente conflictului, românii sunt cei mai îngrijorați de impactul asupra finanțelor personale (73%), peste jumătate reducând deja cheltuielile curente. În comparație, populația din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a înregistrat cel mai redus nivel de îngrijorare de acest fel (doar 31% dintre respondenți).

Alte aspecte care îi îngrijorează cel mai mult pe români sunt: dependența de petrolul și gazele naturale rusești (60%), evoluția ratei dobânzii la bănci (50%), precum și impactul pe care acest conflict îl are asupra sănătății psihice a populației (57%).

Opinii despre măsurile de implicare în conflict

73% dintre români consideră că UE și NATO ar trebui să se implice mai mult în acest conflict. Însă, când vine vorba despre participare activă la război, cu trupe armate, doar unul din trei români cred că NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina, în timp ce 26% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se implice cu forțe armate. În comparație, unul din doi respondenți din Spania sunt de acord cu astfel de măsuri.

Dintre cetățenii țărilor analizate, românii sunt cei mai încrezători cu privire la eficiența sancțiunilor economice pentru a descuraja ofensiva rusă, dar nici ei intr-un procent foarte mare - 35%. În ceea ce privește opinia despre cele două țări implicate direct în conflict, 26% dintre români consideră că Ucraina ar trebui primită în UE, în timp ce 28% consideră că populația rusă nu ar trebui pedepsită pentru măsurile armate luate de conducerea țării.

În ceea ce privește măsurile luate de România, 75% dintre români consideră că ar trebui să primim refugiați, iar 65% că ar trebui să trimitem ajutor financiar și material.

Când vine vorba despre companii și branduri, 65% dintre români se așteaptă ca acestea să acționeze în aspecte legate de conflict: să ofere facilități refugiaților (56%), să își retragă activitățile comerciale din Rusia (55%) și să doneze fonduri sau materiale și produse (47%).

Implicarea personală

31% dintre români declară că au donat deja pentru a ajuta refugiații, iar 49% intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat. Prin comparație, în Polonia s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane care au donat deja ori s-au oferit să se implice în acțiuni de voluntariat, respectiv 58% dintre respondenți. În plus, se observă un impact asupra imaginii brandurilor care s-au implicat în diverse acțiuni de strângere de fonduri și ajutorare a refugiaților. Astfel, 21% dintre români au declarat că preferă să cumpere produse de la astfel de branduri, iar 47% intenționează să se intereseze activ cu privire la acest aspect.

Surse de informare

Discuțiile cu rudele și prietenii reprezintă principala sursă de informare în rândul respondenților (63%), urmate de TV (59%) și rețelele de socializare (56%). Jumătate dintre respondenți au declarat că au început să se uite la TV mai des decât o făceau înainte de începerea conflictului ruso-ucrainean, pentru a urmări informațiile despre acesta.

„Grija cea mai mare a românilor este legată de modul în care războiul le va afecta propria situație financiară, ceea ce se vede deja, prin faptul că mai mult de jumatate au redus cheltuielile lunare. Chiar dacă oamenii cheltuie mai puțin, acesta nu este un motiv să oprim comunicarea. 63% dintre români se așteaptă ca brandurile să se implice și să-și afirme poziția față de acest conflict. Acesta este un moment important în care brandurile să fie prezente și să arate că sunt ancorate la realitățile societății.”, a declarat Maria Ilea, Data Strategist, Leo Burnett România.

Bărbat care pretindea că e ofițer DGPI, prins în flagrant când primea 5.000 de lei mită

Un bărbat care pretindea că este ofițer al Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul M.A.I a fost prins în flagrant când primea 5.000 de lei mită pentru a interveni într-un dosar de abuz în serviciu instrumentat de IPJ Giurgiu.

Din cercetări, a rezultat faptul că, la data de 15.03.2022, persoana prinsă în flagrant a pretins suma de 1.000 de euro și a primit suma de 5.000 de lei de la martorul denunțător, afirmând că are influență asupra ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Giurgiu, care instrumentează un dosar penal, în care se desfășoară cercetări in rem cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, pentru a-l exonera pe acesta de o eventuală răspundere penală.

“Din datele preliminare de anchetă, a mai rezultat faptul că făptuitorul și-a atribuit calitatea de ofițer al Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul M.A.I., calitate în care are relații de colaborare cu funcționari ai mai multor instituții, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne, la percheziția amănunțită efectuată cu ocazia prinderii în flagrant, fiind identificate obiecte și însemne care aveau rolul de a crea aparența calității oficiale pretinse, existând suspiciunea săvârșirii și a altor infracțiuni, cu privire la care urmează să fie extinse cercetările”, precizează DGA.

Kovesi: Am început peste 120 de anchete în Bulgaria

„Am primit un număr record de plângeri și pe baza aceasta am început anchete în peste 120 de cazuri”, a anunțat, la sfârșitul întrevederii sale cu premierul bulgar Kiril Petkov, procurorul general european Laura Codruța Kovesi. Ea efectuează o vizită de două zile în Bulgaria, la invitația premierului bulgar, cu care a avut deja o discuție de mai bine de o oră.

Kovesi a spus că raportul anual va fi publicat la sfârșitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii următoare, în care vor fi informații și statistici privind procesele și anchetele pe care le are Parchetul European din fiecare țară.

Potrivit spuselor sale, semnalele sunt legate de diferite infracțiuni – fraude cu fonduri europene, licitații publice, informații privind utilizarea abuzivă a subvențiilor agricole, încălcări în domeniul construcțiilor, precum și fonduri de redresare după criza COVID-19.

Se redeschide o linie feroviară de graniță între România și Moldova

CFR Infrastructură informează că, vineri, 18 martie 2022, se redeschide linia de cale ferată Zorleni - Fălciu - Fălciu Frontieră, o linie feroviară care traversează râul Prut și care asigură legătura directă cu Stația CF Cantemir, punct feroviar de frontieră al Republicii Moldova. Linia fusese închisă în 2015.

Prin redeschiderea liniei feroviare Zorleni - Fălciu - Fălciu Frontieră, în lungime de circa 60 de km, CFR se aliniează eforturilor concrete ale României în preluarea și gestionarea fluxului crescut de refugiați din Ucraina, care sosesc în țara noastră, prin granițele cu Republica Moldova.

Linia de cale ferată Zorleni - Fălciu - Fălciu Frontieră, destinată atât transportului feroviar de călători, dar și de marfă, a fost închisă în anul 2015, deoarece niciun operator de transport feroviar român sau din Republica Moldova, nu a mai solicitat trasă pentru desfășurarea transportului pe această secție de cale ferată neinteroperabilă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.