MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Fechet, despre „primele neruşinate” la pensionare: Profund imorale şi ruşinoase
„România a devenit o casă împărţită, cu privilegiaţii în camerele din faţă şi cu milioane de români în bucătăria din spate, achitând nota de plată pentru dezmăţul primilor”, spune fostul titular de la Mediu
Fostul ministru al Mediului Mircea Fechet afirmă că „primele neruşinate” la pensionare de la Romsilva „au surori gemene” la CCR, acolo unde „fiecărui judecător care îşi încheie mandatul i se pregăteşte un cadou de despărţire de 180.000 lei”. Fechet consideră că aceste prime sunt „profund imorale” pentru că încalcă „flagrant principiul meritocraţiei”, dar şi „ruşinoase” pentru că vin dintr-un buget la care „contribuie şi o bunică dintr-o pensie câştigată după o viaţă de muncă, şi un fierar care stă încovoiat o zi pe un pod”.
„Primele neruşinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituţională a României (CCR), acolo unde fiecărui judecător care îşi încheie mandatul i se pregăteşte un cadou de despărţire de 180.000 lei. Dacă pe cele pentru angajaţii de la Regia Naţională a Pădurilor am reuşit să le blocăm prin Ordonanţă de Urgenţă, în martie, mă aştept ca toate aceste peşcheşuri care sfidează bunul-simţ să dispară, nu doar cele de la CCR despre care se discută intens acum. Pentru că nimeni nu este mai presus de DREPTATE. Pare că unii au uitat că oamenii vor dreptate, mai ales când văd că legea şi-o face fiecare cum vrea. Şi pentru că niciun român nu trebuie să aibă soarta căţelului Samurache din fabula lui Grigore Alexandrescu, în care egalitatea e invocată pentru toţi, dar se dă «pe sărite»”, afirmă Mircea Fechet, pe Facebook.
În opinia fostului ministru al Mediului, primele de pensionare sunt „profund imorale” pentru că „nu sunt condiţionate de rezultate, ci se acordă automat, doar pentru că o persoană a deţinut o anumită funcţie”. „E o încălcare flagrantă a principiului meritocraţiei, care spune că oamenii ar trebui recompensaţi pentru ceea ce fac, nu pentru poziţia pe care o ocupă vremelnic”, afirmă fostul ministru.
Fechet mai spune că, pe lângă faptul că sunt „imorale”, sunt „şi ruşinoase”, pentru că „vin dintr-un buget la care contribuie şi o bunică dintr-o pensie câştigată după o viaţă de muncă, şi un profesor care se împarte între două şcoli, şi un antreprenor care îşi plăteşte taxele şi impozitele la zi, şi un fierar care stă încovoiat o zi pe un pod”. „Toţi le plătim, iar puşculiţa publică trebuie să NU mai hrănească privilegii, ci investiţii, binele comun, al tuturor. Citeam într-un comentariu că, pentru ca România să fie reformată, avem nevoie să schimbăm odată macazul, să sară de pe şine reflexele vechiului mod de a face politică, în care unii alegeau să închidă ochii în faţa oricărui mecanism păgubos, care se autorecompensează. Aşa a devenit România o casă împărţită, unde în camerele din faţă stau privilegiaţii, care se răsplătesc inclusiv pentru că pleacă din funcţie, iar în bucătăria din spate stau milioane de români care achită nota de plată pentru dezmăţul primilor”, afirmă Fechet. El aminteşte că „a spus lucrurilor pe nume”, ca ministru, şi „a deranjat pe mulţi mai ales cu subiectul bonusurilor la pensionare” şi menţionează că ar face „la fel oricând”, pentru că „aceste prime au costat statul român, numai în ultimii cinci ani, peste 327 milioane lei, bani publici”.
„Îmi menţin opinia: să ieşi la pensie nu poate însemna să (mai) dai un tun pe spinarea românilor care muncesc cinstit! Nu e drept şi nu e moral. Toate aceste bonusuri nejustificate trebuie să dispară. România de azi nu-şi permite să mai accepte un sistem care răsplăteşte funcţia, şi nu performanţa. Un sistem în care cine pleacă din post pleacă şi cu recompensa, indiferent ce a făcut acolo. România nu se poate reforma cu jumătăţi de măsură, iar dreptatea nu poate fi «pe sărite», începând cu cei mai slabi. Cine vrea dreptate, trebuie să îşi asume că dreptatea nu se face selectiv. Se face pentru toţi, începând cu cei mai privilegiaţi, sau nu se face deloc. Şi, da, voi spune lucrurilor pe nume de fiecare dată, pentru că primul gardian al banilor publici e bunul-simţ”, conchide Mircea Fechet.
Înalta Curte respinge afirmaţiile potrivit cărora ar fi fost majorate unele sporuri
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi seară, afirmaţiile potrivit cărora ar fi fost majorate unele sporuri pentru a contracara scăderile de venituri din plafonarea sporului pentru condiţii de muncă grele. Acuzaţia a fost făcută de către fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui (USR), care a afirmat că ”lor nu le pasă dacă sporul se numeşte de «antenă» sau de «praf» sau de «fonduri europene». Le pasă doar să ia cât mai mulţi bani”.
”Iată reforma statului. ICCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiţii vătămătoare la 300 lei, dar salariile nu vor scădea. De ce? Pentru că creşte sporul de solicitare neuropsihică şi cel de confidenţialitate astfel încât ca să nu scadă de fapt salariile (...) Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numeşte de «antenă» sau de «praf» sau de «fonduri europene». Le pasă doar să ia cât mai mulţi bani oricum s-ar numi sporul”, a scris, marţi, pe Facebook, fostul ministru USR al Economiei Claudiu Năsui. Acesta explică faptul că ”sporurile totale sunt plafonate la 30% per instituţie de stat”.
”Chiar dacă angajaţii la stat ar beneficia de o listă lungă de sporuri (a făcut-o Violeta Alexandru la un moment dat), de fapt suma lor e plafonată. Efectul lucrului acesta este că dacă scade un spor, plafonul acela va fi atins din alte sporuri. De aceea şi proiectul meu de lege de plafonare la 30% per persoană, nu per instituţie”, a mai transmis Năsui.
În replică, oficialii ICCJ au transmis, marţi seară un comunicat de presă, care arată că, potrivit legislaţiei actuale, indemnizaţiilor lunare ale judecătorilor le sunt aplicabile trei categorii de sporuri: sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase (până la 1500 lei brut anterior intrării în vigoare a OUG nr.36/2025, respectiv până la 300 lei brut lunar după această dată), sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică (până la 25% din indemnizaţia de încadrare) şi sporul pentru păstrarea confidenţialităţii (până la 5% din indemnizaţia de încadrare).
Potrivit documentului citat, ”o presupusă modificare a acestora printr-un act administrativ infralegal (respectiv cu forţă inferioară legii) este exclusă, nu s-a produs şi nu avea cum să se producă, aspecte care se presupune că ar trebui să fie cunoscute la nivelul tuturor puterilor statului din care au provenit opiniile exprimate astăzi”.
Rogobete: Există în România multe secţii din spitale care nu au pacienţi sau au trei pacienţi pe lună
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, marţi seară, că sunt multe secţii din anumite spitale care nu au pacienţi şi că acestea trebuie reconfigurate pentru că nu se mai pot autoîntreţine.
Întrebat, marţi seară, la Medika TV, despre eficientizarea cheltuielilor în sănătate, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat că una dintre măsuri se referă la secţiile din spitale care duc lipsă de pacienţi. ”Această măsură de reorganizare a unităţilor sanitare şi de convertire a anumitor secţii din anumite spitale în alte specialităţi este o măsură importantă de eficientizare financiară. Imaginaţi-vă un spital municipal în care, din 10 secţii, şase secţii au un grad de ocupare de peste 50 la sută, au pacienţi, iar celelalte secţii sunt goale. E o realitate. Există în momentul de faţă în România multe secţii din anumite spitale care nu au pacienţi sau au trei pacienţi pe lună. Ori acele secţii nu se pot autoîntreţine pentru că neexistând servicii medicale pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să le deconteze, automat că sunt în zona de deficit. Gândiţi-vă că n-a mai existat o reorganizare a spitalelor de peste 10 ani”, a explicat ministrul Alexandru Rogobete.
El a precizat că o altă măsură importantă se referă la creşterea numărului de ore din ambulatoriul de specialitate. ”Pentru aceasta am format echipe de lucru care au început demersurile. Îmi doresc să creştem numărul de ore în ambulator, astfel încât spitalele publice să poată oferi oamenilor servicii în ambulatoriul de specialitate, pe lângă specialităţile clasice, inclusiv imagistică şi radiologie, RMN, CT, laborator, de ce nu, în două ture. Câţi oameni în momentul de faţă se pot duce la spital să beneficieze de un computer tomograf la ora 12 noaptea? Foarte puţini, pentru că programul de lucru se termină cel târziu la ora şase, în multe situaţii”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
Potrivit ministrului, o altă măsură este de a permite unităţilor sanitare publice să organizeze caravane mobile în zonele slab deservite medical. ”Cred că unitatea sanitară, spitalul public, la rândul lui, poate organiza cu echipa medicală şi în parteneriat cu ONG-uri, ca până acum, servicii medicale de screening nu doar pentru oncologie, pentru cardiologie, pentru neurologie sau pentru alte patologii în zonele slab deservite medicale. Aici vom avea de asemenea o dublă măsură benefică. Pe de o parte oamenii vor ajunge mai uşor la servicii medicale şi pe de altă parte aceste servicii să fie decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. fapt care va duce din nou la creşterea bugetelor spitalelor publice”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă
Sfântul Sinod a aprobat, marţi, canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare).Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc marţi, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.Aceste sfinte sunt:
1) Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 16 august;
2) Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi cu cinstire în data de 12 aprilie;
3) Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti şi cu cinstire în data de 19 decembrie;
4) Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi cu cinstire în data de 5 iunie;
5) Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa, soţia voievodului) şi cu cinstire în data de 26 septembrie;
6) Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainiţa şi cu cinstire în data de 15 octombrie;
7) Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi cu cinstire în data de 4 mai;
8) Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
9) Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
10) Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcaşa şi cu cinstire în data de 4 iulie;
11) Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi şi cu cinstire în data de 24 mai;
12) Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 17 august;
13) Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi cu cinstire în data de 1 decembrie;
14) Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi cu cinstire în data de 6 iulie;
15) Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi cu cinstire în data de 23 decembrie;
16) Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi cu cinstire în data de 5 mai.
Botoșani: Doi funcţionari de la Evidenţa populaţiei, reţinuţi şi alţi doi sub control judiciar
Doi funcţionari publici de la Serviciul de evidenţa populaţiei au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi alţi doi au fost plasaţi sub control judiciar, în dosarul actelor de identitate româneşti false pentru cetăţeni ruşi, ucraineni şi moldoveni, în care marţi au avut loc 206 percheziţii la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice din judeţul Botoşani.
Procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic în formă continuată şi luarea de măsuri preventive faţă de 4 inculpaţi, anunţă Parchetul ICCJ. Pentru doi inculpaţi, funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor, a fost dispusă măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore. Pentru alţi doi inculpaţi, funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor, a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.
Marţi, au avut loc 206 percheziţii domiciliare la sediile unor instituţii publice şi la locuinţele unor persoane fizice, inclusiv la Serviciul de Evidenţa Populaţiei din oraşul Săveni, într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.
Judecătoria Ploieşti a decis liberarea condiţionată a Elenei Udrea
Magistraţii Judecătoriei Ploieşti au decis liberarea condiţionată a Elenei Udrea, Decizia nu este definitivă, iar procurorii au făcut apel. Dosarul a fost deschis după ce fostul ministru a obţinut, în justiţie deducerea din pedeapsa de şase ani a mai multor luni petrecute în detenţie, în Costa Rica şi Bulgaria şi în arest la domiciliu. Elena Udrea se află internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, după ce duminică a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. La termenul de joi, Udrea a fost prezentă în sala de judecată. Elena Udrea execută, la Penitenciarul pentru femei de la Târgşorul Nou, din judeţul Prahova, pedeapsa de şase ani pe care a primit-o în dosarul de corupţie în care a fost judecată, dosar cunoscut publicului sub denumirea Dosarul Gala Bute.
Anterior, comisia de liberare condiţionată a emis aviz pozitiv în ceea ce priveşte liberarea înainte de termen a Elenei Udrea. Elena Udrea a fost condamnată definitiv la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute, în 7 aprilie 2022, ea părăsind ţara înainte de pronunţarea sentinţei. În aceeaşi zi, a fost dată în urmărire şi prinsă pe teritoriul bulgar, în Vama Kulata, la graniţa cu Grecia. Ea a stat în Bulgaria în arest preventiv până în 10 iunie 2022, când autorităţile bulgare au decis definitiv extrădarea sa, fiind adusă în ţară în 16 iunie 2022.
