MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Două femei au angajat un bărbat să-l omoare pe soțul uneia dintre ele
Asasinul, care a dus planul până la capăt, a primit 40.000 de lei
Două femei sunt cercetate de procurorii bihoreni pentru că au angajat un bărbat să-l omoare pe soțul uneia dintre ele, victima fiind lovită cu toporul în cap și înjunghiată cu cuțitul, apoi îngropată în zona unei foste cariere de nisip. Cele trei persoane au fost reținute și au recunoscut comiterea faptei în fața anchetatorilor.
“Numita V.T, împreună cu prietena sa, suspecta R.A, au premeditat să ucidă victima V.I (soțul numitei V.T și verișorul suspectei R.A), prin apelarea la serviciile unei terțe persoane care să comită o astfel de faptă, sens în care R.A l-a determinat pe N. I să comită fapta în schimbul sumei de 40.000 lei”, arată procurorii.
Anchetatorii au precizat că, în 18 decembrie 2021, în jurul orei 22.00, verișoara bărbatului l-a atras pe acesta pe un drum lăturalnic al șoselei ce duce spre vama Valea lui Mihai, în apropierea localității Bărantău. Acolo, bărbatul plătit să ia viața victimei a lovit-o pe acesta de două ori în cap cu un topor, iar apoi bărbatul și femeia au înjunghiat-o în zona abdominală și au provocat răni care au dus la deces. “După acestea, R.A și N.I au transportat victima cu autoturismul ce aparținea suspectei R.A, pe un câmp situat în extravilanul orașului Valea lui Mihai, în apropierea fostei cariere de nisip, situată în zona nord-vestică a orașului, unde au îngropat cadavrul”, a mai precizat sursa citată.
Patru mișcări civice solicită Guvernului să pună la dispoziție terenuri în Moldova pentru relocarea firmelor din Ucraina
Patru asociații civice cer Guvernului să pună la dispoziție, în zona Moldovei, terenuri și hale pentru relocarea activităților de producție din Ucraina afectate de război, motivând că o asemenea inițiativă ar fi un semnal de susținere și pentru guvernul și populația Ucrainei, însă ar contribui și la dezvoltarea regiunii de est a României.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8, Reset și Asociația PIN pentru Promovarea Tehnologiei și a Industriilor Creative fac un apel către premierul Nicolae Ciucă să ia în considerare “o inițiativă administrativă care ar crea avantaje reciproce cu efect imediat asupra economiilor, industriilor și serviciilor din Ucraina, aflată sub agresiunea armatei ruse, și regiunea Moldovei din România”.
“Întrucât multe dintre capacitățile industriale și furnizoare de servicii ale Ucrainei au fost incapacitate, afectate sau chiar distruse de acțiunile armate, punând în dificultate economică sau desființând activitatea a mii de firme ucrainene, vă propunem activarea unei inițiative de punere la dispoziție, pe teritoriul regiunii Moldova, aflată în proximitatea zonei de conflict, a capacităților industriale și logistice din județele acestei regiuni pentru relocarea activitaților de producție și de servicii mai sus menționate”, se arată în apelul mișcărilor civice.
Reprezentanții societății civile susțin că un prim pas ar fi inventarierea de urgență de către autoritățile județelor Iași, Suceava, Botoșani, Bacău, Vaslui, Neamț, Galați și Vrancea a facilităților industriale nefolosite, în funcțiune sau care pot fi recapacitate cu minime investiții, dar și a capacităților neutilizate ale parcurilor tehnologice din județe.
Inițiatorii acestui proiect mai arată că este necesar un inventar al halelor industriale, al clădirilor funcționale sau parțial funcționale aflate în proprietatea statului în județele din regiune, a facilităților de cazare, dar și al clădirilor ce pot căpăta funcțiuni logistice.
Potrivit reprezentanților mișcărilor civice, un al doilea pas ar fi informarea Guvernului ucrainean, a Ministerului Economiei și Industriilor, a Camerelor de Comerț din Ucraina, a Uniunilor Patronale în legătură cu această deschidere și disponibilitate practică și urgentă, care ar putea reorienta, în viitorul scurt și mediu, capacități economice ale Ucrainei către vecinătatea imediată, regiunea Moldovei din România. “O asemenea inițiativă ar fi un semnal suplimentar de susținere și pentru guvernul și populația Ucrainei, și de interes pentru dezvoltarea regiunii estice a României, Moldova. Chiar și în vremuri de război, solidaritatea între vecini poate crește, iar economiile de graniță se pot consolida”, se mai arată în apelul transmis premierului Nicolae Ciucă de către reprezentanții celor patru mișcări civice.
Florin Secureanu, condamnat la 5 ani și 10 luni de închisoare
Fostul director al spitalului Malaxa din București, Florin Secureanu, a fost condamnat ieri de Tribunalul București la 5 ani și 10 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut plăți nelegale către o firmă care a vândut spitalului produse fictive sau la suprapreț. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Florin Secureanu a primit două pedepse de 3 ani și două de 2 ani și 9 luni, acestea fiind contopite și, prin adăugarea unui spor, a rezultat o condamnare de 5 ani și 10 luni. În același dosar a mai fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare Ionuț Valentin Tănase, reprezentantul firmei care făcea afaceri cu spitalul condus de Florin Secureanu.
Pe latură civilă, Florin Secureanu a fost obligat de judecători să plătească Spitalului Malaxa daune de 482.815 lei, iar în solidar cu Ionuț Valentin Tănase suma de peste 270.000 lei.
Pentru recuperarea acestor sume, instanța a menținut sechestrul pe bunurile lui Secureanu, respectiv cinci terenuri în județul Mureș, un apartament în Târgoviște, o casă în Dâmbovița, un apartament în orașul Târgu Ocna, precum și un apartament și o casă în București.
Procurorii l-au acuzat pe Florin Secureanu că și-a încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că, în calitate de manager al Spitalului Clinic Nicolae Malaxa din București și ordonator de credite, ar fi dispus, în perioada 2009 - 2016, efectuarea unor plăți în cuantum total de 648.193 lei din fondurile unității sanitare către mai multe societăți comerciale, printre care și cele administrate de Ionuț Valentin Tănase. Banii respectivi ar fi fost achitați atât în contextul unor operațiuni comerciale care nu s-au derulat în realitate privind achiziția unor produse și servicii destinate unității medicale, cât și pentru bunuri achiziționate la prețuri și de șase ori mai mari față de cele de achiziție.
Florin Secureanu a mai fost trimis în judecată de DNA, în mai 2017, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare - cinci fapte, dintre care una cu consecințe deosebit de grave - și luare de mită.
Drulă: Nu cred că USR se va rupe
Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, afirmă că formațiunea nu se va rupe și că, într-o democrație, un partid “trebuie să fie viu, să existe dezbateri, să existe competiție internă”. “Nu, eu nu cred că se va rupe. De altfel, înțeleg că aceste zvonuri, pe care le-am văzut și eu din presă, nu au fost confirmate în niciun fel. Noi muncim în fiecare zi în Opoziție, facem Opoziție pe tot terenul la această coaliție, am numit-o coaliția și Guvernul militaro-socialist, pentru că acest Guvern are pe de o parte impact în buzunarul oamenilor, în prosperitate, și pe de altă parte într-un regres democratic. Consider că e foarte multă muncă de făcut în Opoziție, în momentul de față, că USR este singura alternativă liberală prodemocratică, USR este casa bună a tuturor celor care vor să contribuie la acest proiect adevărat liberal, de dreapta, de Opoziție în România”, a afirmat Drulă.
Referitor la rolul pe care îl vede pentru Dacian Cioloș, liderul interimar al USR: “Eu discut cu toți colegii mei din partid. Domnul Cioloș a avut o contribuție în această construcție, în ultimii ani, sunt convins că-și poate găsi ce rol dorește dumnealui pentru a contribui în continuare, este europarlamentar”. “USR este un partid, asta e diferența majoră față de celelalte partide, că suntem liberali cu adevărat în acțiunea externă, dar și în interior. Asta înseamnă că există această dezbatere vie internă, nu e o unitate militară, am văzut ce s-a întâmplat la PNL săptămâna trecută, chiar l-am văzut pe un fost președinte acuzând că este unitatea UM PNL. Într-o democrație, un partid trebuie să fie viu, să existe dezbateri, să existe competiție internă. Vă asigur că la noi vom avea Congres în octombrie, vor exista mai multe candidaturi, nu va fi totul aranjat cu 96% dinainte și așa e sănătos”, a arătat Drulă.
Întrebat cum va ridica USR în sondaje, ținând cont că partidul are un scor mic în prezent, Cătălin Drulă a răspuns: “Să știți că e și o parte de mit aceasta cu scăderea în sondaje. Din cifrele și analizele sociologice pe care le avem noi, suntem în zona ultimelor alegeri prin care am intrat în Parlament. Avem în momentul de față 16% din Parlamentul României, USR e o forță, avem 80 de parlamentari, de unde la alegerile anterioare aveam 40 de parlamentari. Eu cred că putem merge în sus și cred că putem construi pentru guvernarea din 2024 și asta este lupta noastră”.
Elena Udrea rămâne în arest preventiv în Bulgaria
Elena Udrea, fost ministru al Turismului, condamnată definitiv la șase ani de închisoare și prinsă în Bulgaria, va rămâne în arest, după ce Curtea de Apel din Sofia i-a respins, ieri, cererea de arest la domiciliu. Decizia instanței este definitivă.
Miercuri, judecătorii din Bulgaria au amânat cu cinci zile pronunțarea în dosarul în care se discută extrădarea Elenei Udrea în România, pentru a ispăși pedeapsa primită în dosarul Gala Bute. De asemenea, magistrații au decis să ceară informații suplimentare de la autoritățile române, inclusiv despre condițiile de detenție din România.
Elena Udrea le-a transmis judecătorilor că refuză să fie predată autorităților române și a menționat că a depus cerere de azil în Grecia, însă documentul trebuie tradus. Decizia finală a magistraților este așteptată în 19 aprilie.
Udrea a fost reținută în Bulgaria, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile românești. Ea a fost inițial reținută pentru 24 de ore, măsura fiind prelungită. Ea a fost condamnată definitiv la șase ani de închisoare, dar a reușit să iasă din țară, prin Vama Giurgiu, înainte de emiterea mandatului.
Om de afaceri, sechestrat, bătut și șantajat să renunțe la aproape un milion de euro
Trei bărbați au fost reținuți de procurori, fiind acuzați că au sechestrat, bătut și șantajat un om de afaceri să renunțe la mai multe contracte și lucrări derulate de firmele sale, prejudiciul în acest caz fiind de aproape un milion de euro.
Astfel, în perioada aprilie 2021- februarie 2022, în contextul unui presupus litigiu comercial, unul dintre bărbați ar fi exercitat acțiuni de amenințare cu acte de violență la adresa omului de afaceri, a soției, dar și a angajaților de la o firmă administrată de el, pentru ca acesta din urmă să renunțe la o parte din profitul obținut ca urmare a executării unor lucrări în cadrul unui contract. Deși nu era parte în contractul respectiv, în sprijinul acțiunilor sale, bărbatul ar fi invocat faptul că el ar fi fost cel care “i-a dat lucrarea” omului de afaceri. Ca urmare a acestor amenințări, omul de afaceri ar fi fost nevoit să renunțe în favoarea unei societăți controlate de inculpat la suma totală de 1.672.295 lei, dar și la restul de lucrări pe care le mai avea de executat în cadrul contractului respectiv. Pe 28 februarie 2022, ceilalți doi inculpați, la instigarea primului, l-ar fi lovit pe omul de afaceri de mai multe ori în zona capului, după care toți trei l-ar fi transportat pe acesta cu autoturismul la o locație, unde l-ar fi obligat să accepte rezilierea unui contract de închiriere pe care omul de afaceri îl avea încheiat cu o fundație.
Prin aceste acțiuni inculpatul ar fi dorit ca una dintre firmele pe care le controla să preia mai departe acel contract de închiriere. Prin rezilierea acestui contract, omul de afaceri ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 3.262.969 lei.
Trei polițiști și un jandarm și-au ascuns câștigurile de la jocurile de noroc
Agenția Națională de Integritate a constatat că trei polițiști și un jandarm au săvârșit infracțiunea de fals în declarațiile de avere, după ce nu au declarat în total suma de 180.000 de lei, bani câștigați din jocuri de noroc.
Potrivit unui comunicat remis ieri, ANI a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 92.897 lei între averea dobândită și veniturile realizate de către Mihai Hongu, agent de poliție în cadrul Poliției Stațiunii Târgu Ocna, județul Bacău. Printre altele, el nu a menționat în declarațiile de avere venituri încasate din jocuri de noroc în cuantum de 21.104 lei.
Un al caz descoperit de ANI este cel al lui Cristinel Corneliu Scorțan, subcomisar de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum de 72.771 lei. De asemenea, ANI susține că Richard Cosmin Velici, polițist în cadrul Poliției Capitalei, nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum 44.086 lei.
Al patrulea caz este cel al lui Adrian Oprea, fost comandant de pluton în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean “Mihail Kogălniceanu” Constanța, care nu ar fi menționat în declarațiile de avere veniturile încasate din jocuri de noroc de 42.110 lei. În toace aceste cazuri, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a fi efectuate cercetări în legătură cu săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
